Cele mai recente studii ale Centrului pentru Jurnalism Independent scot la lumină o serie de tendințe îngrijorătoare în peisajul mediatic din Republica Moldova. Presa tradițională pierde teren în fața rețelelor sociale, în timp ce redacțiile se confruntă tot mai acut cu lipsa resurselor umane. În paralel, expunerea constantă a publicului la propagandă și dezinformare slăbește rolul presei ca a patra putere în stat. Aceste vulnerabilități nu se manifestă doar la nivel central, ci sunt resimțite cu atât mai puternic în redacțiile locale. Mai mulți manageri de la nordul și sudul țării au povestit pentru Media Azi cum înfruntă aceste provocări.
PUBLICUL S-A MUTAT ÎN ONLINE. CUM ȚINE PASUL PRESA LOCALĂ
Reprezentanții instituțiilor media locale apreciază migrarea publicului către mediul online drept un fenomen inevitabil, care trebuie asumat și gestionat cu responsabilitate. Unii susțin că vor continua să publice ediția tipărită atât timp cât vor avea cititori fideli, chiar dacă numărul abonamentelor este în scădere. Totuși, pe termen lung, își concentrează eforturile și resursele pe dezvoltarea platformelor online.
„Adaptarea conținutului devine o necesitate pentru noi. Echipa investește timp și energie în dezvoltarea prezenței noastre online — prin site și prin rețelele sociale. Articolele sunt scrise și publicate într-un format accesibil, însoțite de imagini sugestive și, tot mai des, de videouri care să capteze atenția. În același timp, încercăm să diversificăm formatul editorial: știri scurte pentru cei care vor să se informeze rapid; reportaje și interviuri pentru cei care caută conținut de profunzime; podcasturi pentru cei care preferă să asculte, nu să citească. Cu alte cuvinte, ne «reprofilăm» fără să ne pierdem identitatea jurnalistică”, spune Natalia Junghietu, directoarea publicației periodice Expresul, care publică pentru raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași.
La această etapă, provocarea principală pentru jurnaliști este să se adapteze rapid schimbărilor, păstrând în același timp calitatea informației. Ludmila Topal, directoarea BasTV – televiziune, radio și portal de știri din Basarabeasca – susține că, pe de o parte, rețelele sociale accelerează accesul la informație, făcând-o mai accesibilă pentru cetățeni de orice vârstă, statut social, pentru grupurile vulnerabile, locuitorii satelor și ai orașelor mici. Pe de altă parte, viteza vine uneori în detrimentul veridicității informației. Pentru jurnaliști asta înseamnă că trebuie să lucreze mai rapid, dar fără a sacrifica din calitate.
LIPSA RESURSELOR UMANE, O PROVOCARE RECURENTĂ
Potrivit Studiului de necesități ale mass-media, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în iunie, lipsa resurselor umane reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme ale instituțiilor de presă din Republica Moldova. Ea se resimte și mai mult în redacțiile locale.
„E o provocare veșnică. Dacă la nivel național se poate merge la universitate pentru a găsi oameni, în regiuni ei nu există în general. Noi motivăm oamenii printr-un salariu decent, din punctul meu de vedere, acesta este unul dintre cele mai bune moduri de a păstra un angajat în organizație. În același timp, continuăm să-i instruim și cerem un nivel ridicat de competențe. Deci e vorba de instruire plus un salariu bun”, afirmă Anghelina Gaidarji, directoarea portalului de știri Tuk.md, din regiunile Taraclia și Cahul.
Totuși, unul dintre principalele motive pentru care jurnaliștii evită să lucreze în presa locală îl reprezintă salariile demotivante. Natalia Junghietu susține că salariile nu reușesc să reflecte munca intensă și responsabilitatea pe care o presupune jurnalismul.
„Ceea ce ne mai salvează, într-o oarecare măsură, sunt proiectele pe care reușim să le implementăm. Ele ne oferă posibilitatea să aducem un mic supliment la salarii sau să investim în dezvoltarea redacției, fie că e vorba de echipamente, formări sau promovare online”, subliniază jurnalista.
Chiar și așa, redacțiile locale depun eforturi și explorează diferite strategii pentru a atrage noi profesioniști în acest domeniu.
„Noi rezolvăm această problemă prin formare practică: invităm în echipă tineri care, deși nu au studii de specialitate, au dorință de a învăța și dispun de un anumit tip de gândire, trăsături de caracter și abilități. Le oferim posibilitatea să se testeze în crearea de materiale și le susținem dezvoltarea. Parțial, problema lipsei de cadre este soluționată prin activitatea redacției de tineret, care funcționează în cadrul redacției noastre principale. Din ea fac parte voluntari, iar celor mai capabili și responsabili le oferim colaborări plătite. Colaborăm și cu jurnaliști civici, care produc periodic materiale de actualitate pentru platformele noastre online. De asemenea, dezvoltăm un model flexibil care combină munca tradițională cu cea la distanță, atrăgând freelanceri și jurnaliști din alte regiuni, pe care nu-i putem angaja în mod permanent”, spune Ludmila Topal despre cum încearcă ei să soluționeze problema lipsei resurselor umane la BasTV.
ACCESUL LA INFORMAȚII DE INTERES PUBLIC ÎN PRESA LOCALĂ
La nivel central, numeroși jurnaliști atrag atenția asupra unei atitudini rezervate din partea autorităților atunci când vine vorba de furnizarea informațiilor de interes public. Această lipsă de deschidere se manifestă prin întârzieri în transmiterea răspunsurilor, oferirea de date incomplete sau chiar refuzuri nejustificate. Situația nu este diferită nici în anumite regiuni ale țării, unde colaborarea dintre autorități și reprezentanții breslei se desfășoară cu dificultate, fiind marcată de lipsă de cooperare, iar în unele cazuri relația de lucru este practic inexistentă.
Un exemplu vine din Taraclia, unde directoarea portalului Tuk.md afirmă că interacțiunea cu primăria orașului se rezumă aproape exclusiv la procesele din instanță. Potrivit ei, obținerea informațiilor de interes public de la autoritatea locală este practic imposibilă. Niciun angajat al primăriei, inclusiv specialistul responsabil de relațiile cu publicul, nu răspunde apelurilor jurnaliștilor. Răspunsurile la solicitări au început să vină abia în ultimul an și doar ca urmare a câtorva hotărâri judecătorești câștigate de redacție în baza legislației privind accesul la informație.
Chiar și așa, calitatea răspunsurilor este deficitară: dintr-un set de zece întrebări, primăria răspunde cel mult la trei, restul fiind ignorate.Formal, solicitarea este însă considerată rezolvată.
„Cu autoritățile locale de nivelul doi din Taraclia avem relații cât de cât normale. Însă și acestea se reduc la următoarea situație: când au nevoie, ne invită cu drag la evenimentele lor, dar când e vorba de întrebări serioase, cum ar fi pe ce s-au cheltuit banii sau de ce angajații primesc din nou prime — se supără și «ne vedem data viitoare»”, mărturisește Anghelina Gaidarji despre interacțiunile cu Consiliul Raional din Taraclia.
CUM RĂSPUNDE JURNALISMUL LOCAL PROVOCĂRILOR DEZINFORMĂRII
Republica Moldova se află în pragul unor alegeri parlamentare pe care numeroși experți le consideră printre cele mai importante din istoria post-independență a țării. În același timp, investigațiile și analizele jurnalistice arată că această campanie electorală se desfășoară într-un climat marcat de informații false, manipulative și de propagandă, ceea ce îngreunează tot mai mult capacitatea cetățenilor de a distinge între informațiile veridice și cele înșelătoare. Acest val de dezinformare reprezintă o provocare majoră și pentru jurnaliști, al căror rol de „a patra putere în stat” pare amenințat.
Cu toate acestea, unii jurnaliști locali privesc situația cu optimism. Directoarea BasTV consideră că tocmai în astfel de condiții munca presei locale independente devine deosebit de importantă.
„Suntem mai aproape de oameni, le cunoaștem problemele și putem vorbi cu ei într-un limbaj accesibil. Rolul celei de-a patra puteri se menține atâta timp cât jurnaliștii rămân fideli principiilor de verificare a faptelor, echilibrul opiniilor, transparența. Pentru noi este important nu doar să informăm, ci și să învățăm publicul cum să perceapă critic știrile. Aceasta este o formă de protecție nu doar împotriva falsurilor, ci și împotriva manipulărilor în general”, conchide Ludmila Topal.
Autor: Mihaela Ciobanu
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
