Categorii
Actualitate Electorala 2025 Sondaje

(HARTĂ INTERACTIVĂ) Între implicare și reticență: ce spune diaspora din Basarabeasca despre alegeri și schimbare

Numărul moldovenilor stabiliți temporar sau definitiv în străinătate a crescut semnificativ în ultimul deceniu, mulți cetățeni alegând să caute oportunități mai bune de studiu, carieră și afirmare personală peste hotarele țării. În ajunul alegerilor parlamentare, redacția BAStv a adunat opiniile diasporei din Basarabeasca pentru a afla dacă intenționează să voteze, cât de importantă este vocea celor plecați din țară și ce schimbări așteaptă după scrutin.

A merge sau a nu merge la vot: între datorie civică și prudență

La întrebarea dacă planifică să voteze la alegerile parlamentare, opiniile moldovenilor din diasporă se împart în două direcții clare. Pentru unii, participarea este un gest de apartenență, de grijă și responsabilitate față de cei de acasă, în timp ce, pentru alții, abținerea este o opțiune asumată, motivată de distanță, informare insuficientă sau de impedimente logistice.

Mulți dintre cei hotărâți să meargă la urnele de vot fac referire la o componentă puternic afectivă a alegerii pe care urmează să o facă:

„Da, vom merge la vot 100%. Votăm pentru că încă ne mai pasă. În Moldova avem părinți, frați, bunei și oameni dragi sufletului, pe care îi susținem în măsura posibilităților, iar votul nostru este de-asemenea un tip de ajutor și o formă proprie de-a ne demonstra apartenența la neam, explică Elena Voloc (Marcu), (Irlanda de Nord).

„Votul este una dintre puținele modalități prin care pot contribui la schimbare, chiar și de la distanță. Vreau o clasă politică responsabilă, care să pună interesul cetățeanului înaintea interesului personal sau de partid”, completează Lilia Tarlev (Irlanda).

La rândul lor, Diana Gorceac (Marea Britanie) și Eugenia Leu (Italia) invocă grija pentru viitorul copiilor și al țării.

„În această toamnă voi face 5 ani de străinătate. În toți acești ani am participat la alegeri, fie parlamentare, fie prezidențiale. Deși sunt departe de baștină, nu îmi este indiferentă soarta țării mele, obișnuiesc în fiecare seară să vizionez programele de știri”, povestește Valentina Secrier (Italia).

Dreptul și obligația de a vota sunt repere esențiale ale unei societăți democratice, influențând direcția politică a țării și legitimitatea organului reprezentativ. Pentru Anna Renita (Italia), acesta este motivul principal de a se prezenta la alegeri. La rândul ei, Zinaida Vornic (Italia) spune că va vota pentru a-și exprima opinia, un drept firesc și garantat de Constituție al fiecărui cetățean.

Din SUA, Maria Dabija s-a înregistrat pentru votul prin corespondență, considerând că (ne)participarea la vot trebuie să fie o alegere asumată și să responsabilizeze decidenții:

„Cred cu tărie că participarea la alegeri nu este numai un drept, dar și o obligație civică. Ca cetățean, poți avea așteptări de la guvernare doar atunci când ți-ai exprimat opinia în cadrul alegerilor. E o decizie pe care fiecare dintre noi trebuie să și-o asume”, subliniază ea.

Pe de altă parte, decizia de a nu merge la urne este, pentru unii cetățeni aflați peste hotare, o formă de precauție. Adesea, aceasta pornește din necunoașterea realităților din țară sau din frica față de consecințele pe care votul le poate avea asupra celor rămași acasă.

„Nu votez, deoarece nu am nici cea mai mică idee despre ceea ce este mai bine în prezent pentru Moldova. Nu mai locuiesc acolo de 12 ani. Așadar, nu, nu votez”, mărturisește Natalia Orlova (Canada).

„Este important ca diaspora să voteze, dar cu condiția să cunoască specificul vieții din Moldova în prezent”, adaugă femeia.

Serghei Bodlev (Germania), invocă o responsabilitate morală față de cei rămași în țară:

„Nu voi vota. Nu sunt pregătit să-mi asum responsabilitatea pentru alegerea mea și nu vreau să-i oblig pe oamenii rămași în Moldova să trăiască cu opțiunea mea. Nu îndemn pe nimeni să voteze pentru un anumit partid sau candidat, nu contest dreptul cetățenilor de a alege, îndemn doar la corectitudine”, precizează acesta.

 

„În cazul în care câștigă partidul pentru care a votat diaspora, atunci diaspora este obligată să revină în Republica Moldova și să ajute partidul să construiască și să creeze împreună. A vota din străinătate și a-i lăsa pe oamenii din Moldova să trăiască cu alegerea ta este, cel puțin, greșit”, concluzionează bărbatul.

„Nu planificăm să votăm!”, afirmă Natalia Cazacu (Rusia).

„Sunt împotrivă ca diaspora să voteze. Dacă o persoană nu locuiește în țară și nu intenționează să revină, nu poate decide soarta țării și a oamenilor care trăiesc acolo!”

Totodată, pentru unii cetățeni din diasporă, participarea la vot este condiționată sau îngreunată de absența secțiilor de votare în proximitatea domiciliului. Artiom Burdianov (Muntenegru) indică spre o problemă concretă:

 

„Din păcate, în Muntenegru nu există nici măcar un consulat al Republicii Moldova. Cred că întotdeauna este foarte important să votăm”, explică bărbatul.

Diaspora – o voce care are un cuvânt de spus

Pentru mulți dintre cei plecați peste hotare, implicarea civică nu se limitează la prezența fizică între granițele unei țări: ea se poate manifesta prin vot, prin sprijin financiar și prin idei și inițiative inspirate din comunitățile în care locuiesc conaționalii noștri:

„Diaspora contribuie enorm prin remitențe, investiții . Avem experiențe valoroase, vedem cum funcționează lucrurile în alte țări și vrem să aducem aceste bune practici acasă”, argumentează Lilia Tarlev (Irlanda).

„Eu consider că este importantă vocea diasporei. Nu locuim în țară, dar oricum participăm la economia statului, deoarece practic mulți din noi avem părinți, copii, rude sau case, pentru care trimitem bani în țară. Avem dreptul să votăm la alegeri, dar e foarte important sa fim atenți și informați bine la situația care este în țara, să ascultăm bine pe cei care locuiesc zi de zi acolo, căci doar ei se confruntă cu greutățile și schimbările care se creează cu fiecare conducere”, punctează Anna Renita (Italia).

Pentru alții, responsabilitatea vine din sentimentul de apartenență: faptul că s-au născut în Republica Moldova, au rude și prieteni acasă și iau în calcul o eventuală revenire în Republica Moldova îi determină să rămână implicați civic, indiferent de distanță:

„În primul rând, suntem parte din acest popor și nu suntem indiferenți de ce se întâmplă în țară. Neapărat o mare parte din populație se va întoarce înapoi acasă”, susține Diana Gorceac (Marea Britanie).

„Vocea diasporei e importantă, fiindcă contribuie enorm la economia țării, deci e evident că trebuie să participe la prosperitatea și viitorul țării! Până la urmă, cât de târziu nu va fi, toți ne vom întoarce acasă, așa cum și eu personal deja plănuiesc!”, recunoaște Eugenia Leu (Italia).

În această ordine de idei, diaspora poate și trebuie să participe la viața țării, nu doar simbolic, ci efectiv. De aici, apare și așteptarea firească ca vocea celor din diasporă să fie cu adevărat auzită și luată în considerare în dezbaterile publice.

„Trăim niște vremuri în care vocea diasporei reprezintă cam 70%, fie că asta place sau nu multora. În cazul R. Moldova, cu toate diferențele și dificultățile politice, cu care se confruntă la moment, este crucial să fie oferit dreptul la vot tuturor cetățenilor. Deși locuim la mii de km, sufletul încă se mai plimbă pe străzile Moldovei, încă mai citim știri cu sufletul la gură, încă mai purtăm tricolorul agățat la ghiozdan, încă mai vorbim în limba noastră. Știu cu siguranță și voi spune asta întotdeauna: un cetățean plecat rămâne tot un cetățean implicat, doar că o face de după cortină”, opinează Elena Voloc (Marcu) (Irlanda de Nord).

„Diaspora noastră întotdeauna a fost foarte mobilizată și activă. Prezența record la toate scrutinele recente, de la alegerile  prezidențiale din 2020 și apoi la parlamentare din 2021 la referendumul privind aderarea RM la Uniunea Europeană și alegerile prezidențiale din anul trecut, e o dovadă clară a faptului că cetățenii noștri de peste hotare sunt conectați la realitatea politică din Republica Moldova și că soarta țării îi preocupă profund. În mod evident, diaspora are un cuvânt de spus și trebuie neapărat să fie auzită”, reiterează Maria Dabija (SUA).

Mă deranjează că unii politicieni tratează diaspora cu dispreț și încearcă din răsputeri să ne divizeze în „cei de aici” și „cei de acolo”. Dacă vrem să avem o societate consolidată, este important să ne auzim reciproc”, conchide Maria.

Așteptări și speranțe: ce schimbări își dorește diaspora

Din răspunsurile adunate de redacția BAStv se disting câteva nevoi și aspirații clare: pace și coeziune socială, instituții care funcționează, o economie predictibilă cu salarii decente, servicii publice de calitate și un ritm realist al reformelor, toate privite prin prisma dorinței de a rămâne conectați cu cei de acasă sau chiar de a reveni în Republica Moldova.

„Îmi doresc să văd Moldova ca o țară a oportunităților. Unde salariile și pensiile sunt decente, nu un motiv de a pleca. Unde drumurile sunt bune, școlile moderne, iar spitalele sunt locuri în care primești ajutor. Unde instanțele sunt echitabile, iar cei de la putere servesc în interesul oamenilor, nu în interes propriu. Vreau să văd Moldova ca o țară unde ne mândrim că trăim și de unde nu visăm să plecăm”, recunoaște Natalia Cazacu (Rusia).

„Îmi doresc un stat funcțional, cu instituții eficiente. Vreau o justiție reală, un sistem educațional modern și o economie care să-i țină pe tineri acasă, nu să-i alunge. Moldova are potențial enorm, dar are nevoie de lideri care să creadă în viitorul ei, nu doar în propriul avantaj”, afirmă Lilia Tarlev (Irlanda).

 

 

„Vrem să ne întoarcem acasă, să avem salarii decente, locuri de muncă și o viață liniștită pe pământul natal”, spune Zinaida Vornic (Italia).

„Vrem pace între fiecare din noi! Pentru că în ultima perioada trăim vremuri zbuciumate! Desigur îmi doresc o țară frumoasă, liberă și europeană, dar conștientizez că avem un drum spinos și lung!”, precizează Eugenia Leu (Italia).

„Ne dorim pacea și bunăstarea celor care au rămas; respectul și susținerea celor vârstnici, salarii mai bune, proiecte de calitate și schimbarea mentalității sovietice, care stă asemeni unui sediment de trecut peste țărișoara asta mică și mereu nostalgică”, remarcă Elena Voloc (Marcu) (Irlanda de Nord).

„În Moldova îmi sunt rădăcinile și acolo mă voi întoarce, mi-o doresc prosperă, parte din familia europeană. Trebuie să îți faci cinstit serviciul fără a pretinde la mită sau fără a fura de la locul de muncă. La noi greu se dezrădăcinează aceste obiceiuri sovietice. Justiția are mult de lucru, căci oamenii sunt dezamăgiți”, notează Valentina Secrieru (Italia).

Majoritatea respondenților admit că reformele cer timp și consecvență: procesul va fi lung și anevoios, iar schimbările reale nu se vor produce peste noapte, ci vor avea loc prin pași mici, bine gândiți și susținuți. .

„Cred că, în condițiile actuale, cu războiul la hotar, conflict intern în țară generat de război și un număr infim de cadre înalt calificate,  această sarcină devine foarte dificilă, chiar și dacă, brusc, cu toții și-ar dori o schimbare”, consideră Artiom Burdianov (Muntenegru).

„Nu avem mari așteptări, nimeni nimănui nu este dator cu nimic, toate schimbările trebuie începute de la fiecare om în parte”, subliniază Diana Gorceac (Marea Britanie).

 

„Schimbări vrem multe, dar trebuie sa fim conștienți că trebuie încet efectuate aceste schimbări, deoarece situația este cam gravă în țara, continuă să plece cetățenii peste hotare și țara se pustiește. E foarte trist. Vrem ca vocea poporului să fie auzită, mai multă democrație, dar și cu reguli”, relatează Anna Renita (Italia).

„Ideea unui „miracol moldovenesc” sună foarte ispititor, dar nu mă aștept la schimbări radicale peste noapte. Ba chiar nu cred că e benefic ca reformele să se producă într-un regim foarte intens și forțat. Aș vrea să continuăm parcursul nostru european cu încredere și tenacitate, să avem salarii și condiții de trai decente pentru toți, mai multe oportunități pentru tineri și o justiție eficientă. Dat fiind că activez în domeniul culturii, am speranțe mari că  se vor organiza cât mai multe evenimente artistice, proiecte și inițiative care să promoveze un acces echitabil la activitățile culturale”, afirmă Maria Dabija (SUA), pe un ton optimist.

Răspunsurile integrale ale tuturor respondenților pot fi vizualizate, accesând harta interactivă de mai jos. După deschidere, faceți clic pe marcajele de pe hartă, pentru a accesa răspunsurile pentru fiecare țară și respondent în parte.

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Mass-media locală din Basarabeasca pentru valori europene”, implementat de redacția BAStv, cu sprijinul financiar al Ambasadei Cehiei în Republica Moldova.

Autor: Virineia Carapirea

Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Categorii
Actualitate În Moldova

(FOTO) Investiții de peste 3,3 mln. lei pentru alimentarea cu apă potabilă în comuna Lipoveni, Cimișlia

Locuitorii comunei Lipoveni au acces la o sursă sigură și constantă de apă potabilă, în urma unui amplu proces de extindere a sistemului de apă potabilă, realizat în cadrul Programului Național „Satul European” – ediția a II-a. Valoarea totală a lucrărilor de modernizare se ridică la 3,3 milioane de lei, resursele fiind alocate de Guvernul Republicii Moldova.

Comuna Lipoveni din raionul Cimișlia este formată din trei sate:  Lipoveni, Munteni și Schinoșica, și numără peste 1 100 de locuitori, dintre care aproximativ 350 sunt copii. Potrivit primarului localității, Valeriu Scrob, infrastructura de alimentare cu apă era învechită și depășită tehnic, nefiind capabilă să asigure furnizarea constantă și de calitate a apei potabile pentru populație:

„Turnurile vechi nu reușeau să alimenteze nici jumătate din comună, iar, din cauza fisurilor și a ruginii, apa era de proastă calitate și, adesea, nu ajungea în gospodăriile oamenilor, mai ales în timpul verii. Astfel, mulți localnici erau nevoiți să caute surse alternative, în alte zone ale comunei, unde mai existau fântâni cu apă în ele. Acum, locuitorii, inclusiv instituțiile publice și agenții economici au acces la o sursă sigură și constantă de apă, fapt ce contribuie direct la îmbunătățirea calității vieții în comuna noastră”, a completat primarul.

Lucrările de extindere a rețelei de apeduct care alimentează satele Lipoveni și Schinoșica s-au desfășurat pe parcursul a șase luni, în perioada 22 ianuarie 2025 – 28 august 2025. În cadrul proiectului „Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă din comuna Lipoveni” au fost construiți peste 6,2 km de rețea nouă, au fost înlocuite turnurile vechi de apă cu trei turnuri noi, fiecare cu o capacitate de 50 m³, acestea fiind conectate la infrastructura aferentă. De asemenea, a fost amenajată zona adiacentă turnurilor de apă instalate.

În cadrul proiectului, în calitate de antreprenor general a fost desemnată „Autoring” SRL; diriginte de șantier – Alexandru Călugăreanu; responsabil tehnic – Sergiu Vacarciuc; proiectant – Vasile Oprea.

Investiția totală este de 3 329 364,36 lei, fondurile fiind alocate de Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL).

Anterior, prin Programul „Satul European Expres”, comuna Lipoveni a beneficiat de un proiect în valoare de 440 000 lei, care a vizat amenajarea terenului sportiv al Liceului-internat cu profil sportiv Lipoveni și dotarea acestuia cu echipament sportiv multifuncțional. Beneficiarii proiectului sunt cei 155 de elevi și 61 de angajați ai instituției, care dispun acum de condiții mai bune de studiu și muncă, favorabile activității fizice, sportului și unui stil de viață sănătos. La fel, investiția a fost realizată prin intermediul FNDRL.

În prezent, autoritățile locale elaborează Planul Urbanistic General (PUG) al comunei, document esențial pentru planificarea strategică a dezvoltării localității, cu o investiție estimată la circa 670 000 lei, finanțare asigurată prin FNDRL. Totodată, APL Lipoveni așteaptă semnarea contractului pentru un proiect rutier prin Programul „Europa este Aproape”, care prevede reabilitarea capitală a unui tronson de drum local ce va asigura accesul către liceul-internat cu profil sportiv din localitate, grădiniță, centrul de sănătate, biserică și doi agenți economici. Valoarea estimată a investiției este de 2 000 000 lei, surse asigurate din bugetul de stat, prin FNDRL.

„Suntem recunoscători autorităților statului pentru implementarea acestor programe naționale, care aduc dezvoltare reală în localitățile țării și îmbunătățesc semnificativ condițiile de trai ale oamenilor noștri”, a declarat primarul comunei Lipoveni, Valeriu Scrob.

Până în prezent, la nivel național, 100 de proiecte au fost finalizate în cadrul ediției a II-a a Programului Național „Satul European”. Investițiile vizează domenii-cheie, cum ar fi accesul la apă potabilă, iluminatul public, renovarea clădirilor publice (inclusiv edificii culturale), instalarea de sisteme fotovoltaice, amenajarea de parcuri, zone de agrement, terenuri de sport și de joacă, precum și cofinanțarea proiectelor de interes public, în 115 localități din țară.

Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Categorii
Actualitate Electorala 2025 În Moldova

CJI a lansat al doilea raport de monitorizare a zece televiziuni în campania pentru alegerile parlamentare din 2025. Concluzii pe fiecare post

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a lansat marți, 16 septembrie, cel de-al doilea raport de monitorizare în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Raportul reflectă rezultatele evaluării pentru zece posturi de televiziune – Moldova 1, TVR Moldova, GRT, Jurnal TV, Pro TV Chișinău, TV8, Exclusiv TV, Cinema 1, One TV și N4 – în perioada 6 – 12 septembrie 2025. 

Pe lângă principalele buletine de știri și emisiuni de la aceste posturi, în cea de-a doua săptămână de campanie CJI a avut în vizor și dezbaterile electorale.

Astfel, postul public de televiziune Moldova 1 a reflectat campania electorală într-o manieră neutră și echilibrată, oferind acoperire pentru aproape toți concurenții electorali. Deoarece multe materiale – în special cele cu caracter indirect – au vizat acțiunile autorităților centrale sau ale președintei Maia Sandu, acestea au conturat o imagine favorabilă guvernării și, prin extensie, concurentului electoral PAS. Blocul Alternativa a fost ușor dezavantajat prin prezentarea lui Ion Ceban, unul dintre liderii formațiunii, în știri cu context negativ. Emisiunile au abordat doar tangențial teme electorale, fiind axate pe aspecte externe și de securitate, cu o moderare corectă și fără derapaje.

În buletinele de știri, postul public regional de televiziune GRT a reflectat alegerile neutru, construindu-și agenda pe baza informațiilor furnizate de CEC. Toți concurenții electorali au avut acces în buletinele de știri. Știrile respective nu au inclus  intervenții directe ale candidaților, televiziunea compilând informațiile preluate din mediul online. În emisiuni, GRT a avut o abordare părtinitoare, cu critici constante la adresa PAS și a autorităților publice centrale, lipsind diversitatea opiniilor. Moderatorul a adoptat o poziție activă în susținerea acuzațiilor invitaților alimentându-le cu propriile opinii, fapt ce a afectat echilibrul și imparțialitatea acestor produse mediatice.

În mare parte, TVR Moldova a oferit publicului o imagine neutră și diversă a procesului electoral prin știri, furnizând informații documentate și, în mare măsură, respectând normele deontologice. Totuși, s-a observat o predilecție pentru reflectarea activităților autorităților publice centrale, ceea ce poate fi interpretat ca un avantaj indirect pentru partidul de guvernământ. În știri abordarea a fost, în general, neutră, iar în emisiuni s-au remarcat tendințe de părtinire, mai ales prin reflectarea negativă a BEP și a Blocului Alternativa.

Jurnal TV a reflectat în mod corect și echidistant procesul electoral în buletinele de știri, oferind vizibilitate majorității concurenților și păstrând, în general, o tonalitate neutră. Nu au fost identificate accente clare de partizanat politic, deși au existat unele situații de părtinire. Prin reflectarea predominant pozitivă a parcursului european și a activităților autorităților publice centrale, PAS a fost avantajat indirect. În cadrul emisiunilor, comentariile au avut o nuanță mai favorabilă partidelor proeuropene, în special PAS, în timp ce formațiunile asociate vectorului estic, precum BEP și Partidul Moldova Mare, au fost reflectate preponderent în context negativ. Moderatorii au păstrat, în linii mari, o abordare echilibrată, dar nu au intervenit consecvent pentru a asigura reprezentarea tuturor părților vizate, ceea ce a afectat parțial echilibrul editorial.

Pro TV Chișinău a reflectat campania electorală într-un mod, în general, echilibrat și corect. Tonalitatea știrilor a fost predominant neutră. Președinta Maia Sandu a fost reflectată în context pozitiv în mai multe știri, ceea ce a conferit un avantaj indirect PAS. În emisiune, moderatoarea nu a intervenit consecvent pentru a echilibra discuția în cazul acuzațiilor sau criticilor la adresa mai multor concurenți electorali, ceea ce a dus la un dezechilibru editorial.

TV8 a prezentat, în mare măsură, campania electorală într-un mod corect, atât în știri, cât și în emisiuni. Majoritatea concurenților electorali au fost reflectați neutru, în unele cazuri fiind constatată o anumită doză de părtinire la selecția și prezentarea informațiilor. În unele situații, autoritățile publice au fost reflectate într-un context pozitiv, ceea ce poate fi perceput ca un avantaj pentru PAS. Deși emisiunile au fost, în general, echilibrate, au existat momente de tendențiozitate în moderare în raport cu BEP și tensiuni între invitați.

Exclusiv TV s-a implicat activ în reflectarea campaniei electorale, atât prin știri, cât și prin emisiuni. Postul a oferit vizibilitate unui număr relativ mare de concurenți, iar subiectele au fost, în general, reflectate corect, echidistant și neutru. Totuși, în cazul PAS s-au sesizat note de tendențiozitate, cu potențial de dezavantajare, în timp ce BEP a beneficiat de vizibilitate cu accente favorizante. În emisiuni a fost oferit spațiu pentru dezbateri și opinii diverse, însă s-au înregistrat și cazuri de prezentare unilaterală, lipsa dreptului la replică în situații controversate și discriminare pe criterii de vârstă din partea unui concurent la adresa colegilor din alte  partide.

Cinema 1 a reflectat consistent campania electorală, oferind acces pentru o multitudine de concurenți electorali, prezentați preponderent neutru. Majoritatea știrilor, cu unele excepții, au respectat principiile neutralității și echidistanței, însă au fost unilaterale, bazate pe o singură sursă de informare. Reprezentanții autorităților publice centrale au avut o prezență ridicată în știri, tonalitatea fiind de cele mai multe ori pozitivă, fapt ce a favorizat implicit partidul de guvernământ PAS.

One TV a reflectat campania electorală prin subiecte neutre și echidistante, o parte din ele lipsite de diversitate, privind procesul electoral, evitând să ofere concurenților acces direct în știri și emisiuni. Postul nu a relatat despre activitățile de campanie ale concurenților, aceștia fiind prezentați mai ales prin prisma acuzațiilor reciproce sau a situațiilor de conflict. Mai multe materiale au fost părtinitoare prin selecția informațiilor, care a pus în lumină pozitivă sau negativă anumiți actori politici. Blocul Alternativa a avut cele mai multe apariții în lumină negativă, iar  PAS a fost reflectat în general neutru, beneficiind însă de aparițiile pozitive ale reprezentanților autorităților publice centrale.

N4 s-a implicat în reflectarea campaniei electorale prin știri, dezbateri și emisiuni. În știri, vizibilitatea concurenților a fost redusă, postul neacoperind activități de campanie sau declarații ale acestora, cu excepția PAS. Partidul de guvernământ a mai fost avantajat printr-un număr mare de știri despre activitatea autorităților centrale, inclusiv a președintei Maia Sandu, în context pozitiv. Dezbaterile și emisiunile difuzate au fost, în general, neutre și corecte, fără elemente evidente de părtinire.

„Cu unele excepții, specificate în raport, în știri, de cele mai multe ori, contextul de prezentare a concurenților a fost neutru. În emisiuni, însă, invitații își exprimă opinii personale și rolul foarte important al moderatorului este să modereze în așa fel încât telespectatorul să nu rămână la final cu percepția că un candidat beneficiază de context pozitiv, iar altul – de un context foarte negativ”, a spus Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, în conferința de presă la care a fost lansat raportul.

Monitorizarea a fost realizată în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC). În cadrul acestei campanii electorale, CJI va mai lansa alte două rapoarte. Primul raport a fost lansat pe 9 septembrie.

Acest raport a fost realizat cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Opiniile aparțin autorilor și nu exprimă neapărat poziția donatorului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼