BasTVUcraina, Georgia și Moldova. Cum este vinul în aceste țări acum? Echipa noastră va călători în Georgia, Moldova și Ucraina pentru a afla răspunsul. Vom degusta cele mai ieftine și cele mai scumpe vinuri din aceste țări, vom compara tehnologiile de producere și vom verifica calitatea. Poate chiar vom alfa răspunsul la întrebarea principală: „Care este vinul cel mai bun?”
Odată deveniți părinți, ne tot punem întrebări la fiece pas: ce cremă sau loțiune de corp sunt necesare? Сare scutece sunt mai potrivite copilului nostru? cu ce hrănim bebelușul în cazul când mama nu are lapte matern? În aceste cazuri, pentru a găsi produsele cele mai potrivite copilului tău, vin în ajutor consultanții din farmacii.
În maternitatea din raionul Basarabeasca în anul 2017 s-au născut 126 de copii, doi dintre care la domiciliu, iar unul chiar în ambulanță.
În ultima perioadă există tot mai multe organizații și campanii care încearcă să promoveze alternativele pentru plastic. Una dintre acestea este și inițiativa a patruzeci de voluntari australieni care și-au propus să elimine plasticul din viața lor timp de o lună. Prima încercare au făcut-o în luna iulie 2011. Acum inițiativa lor s-a transformat în The Plastic Free July. Aceasta a fost adoptată în 85 de țări și a adunat în jurul său 36.000 de persoane. Printre acestea se numără și Doina. De obicei, oamenii după ce fac parte din asemenea proiecte sau campanii înțeleg de ce este important să găsească alternative pentru plastic.
După ce a trecut prin experiența Plastic Free July a înțeles că există alternative eco pentru plastic. Astfel, a schimbat pungile din plastic pe cele din pânză, care de altfel sunt și mai econome, deoarece pot fi reutilizate de fiecare dată când procuri diverse produse. Pe lângă pungile din plastic, a schimbat și unele produse alimentare în funcție de ambalajul acestora. De exemplu, optează pentru acele produse care sunt ambalate în hârtie. O altă schimbare a făcut-o și la sticla pentru apă, – acum nu mai are una din plastic, ci din metal, care poate fi reutilizată.
De ce este important să renunțăm la pungile din plastic?
Andrei Isac, expert de mediu, ne spune că pungile din plastic au mai multe efecte negative, iar acestea se înregistrează pe parcursul întregului proces de producere, transportare, comercializare, utilizare și înhumare. În urma acestora, se produce poluarea fizică, chimică și estetică a mediului (aer, sol și apă). Totodată, un efect negativ se răsfrânge și asupra florei și faunei. În consecință, toate la un loc dăunează asupra mediului de trai al omului – care, de fapt, și este sursa principală și unică a poluării.
Isac ne spune: „În Moldova nu mai este complicat să găsești alternative – pungi de bumbac, de hârtie și de alte materiale reciclabile deja sunt accesibile. Din experiența personală, o pungă de bumbac poate fi utilizată de repetate ori timp de 10-15 ani”.
De asemenea, Isac a mai adăugat că populația nu e gata sau e indiferentă, iar pentru a soluționa această problemă este necesar ca cetățenii să renunțe la pachete/pungi de unică folosință, utilizând alternativele. Guvernul, la rândul său, trebuie să promoveze stimulente economice pentru promovarea alternativelor existente, interzicerea producerii și importului, și penalități semnificative pentru încălcarea legislației de mediu.
Conform unui raport făcut de The New Plastics Economy, utilizarea plasticului în UE a crescut de douăzeci de ori în ultimii cinzeci de ani, iar pentru următoarele decenii se așteaptă ca volumul să se dubleze. În doar opt ani, un cetățean al UE a produs 15,1 milioane de tone de ambalaj plastic. Totodată, 95% din valoarea materialului plastic este pierdută și doar 32% din acesta ajung în sistemele de colectare. Cele 95% pot fi echivalate cu aproximativ 80-120 miliarde de dolari.
În Republica Moldova, anual se utilizează aproximativ 420 de milioane de pungi, ceea ce înseamnă aproximativ 140 de pungi din plastic pe an pe cap de locuitor. Chiar dacă avem alternative, acestea sunt mai puțin utilizate.
Cei de la Ministerul Mediului ne spun că nu au făcut nicio investigație să vadă ce cantitate de pungi se vând în Republica Moldova.
Pungile din plastic pot fi înlocuite. Alternative pentru acestea se găsesc și în Moldova.
Pungile/plasele/gențile din material textil au un avantaj deosebit. Acestea, odată ce au fost procurate, pot fi reutilizate de foarte multe ori, adică produc o economie seminficativă, iar timpul de degradare a materialului este mult mai mic decât al plasticului.
O altă alternativă sunt pungile din plastic biodegradabil, care conțin aditivi biodegradabili sau pungile refolosibile din diverse materiale/produse cum ar fi amidonul, resturile din mere.
De asemenea, ca alternativă avem și pungile din hârtie, care în ultima perioadă sunt mai des utilizate.
Anastasia produce pungi ecologice încă de pe băncile facultății și consideră că acestea sunt o alternativă foarte bună pentru sacoșele de polietilenă.
„Ideea de a picta pungile ecologice a apărut încă în anul 2014, atunci când am participat la concursul de start-up din universitatea mea. Echipa mea a propus ideea cu gențile eco și noi am luat locul trei în competiție”, ne povestește Anastasia.
Produsele sale sunt confecționate din material ecologic, reciclat, inofensiv, care nu dăunează omului și mediului înconjurător.
„Pentru mine Pangea înseamnă mai mult decât genți ECO. Sunt o nouă filosofie, un nou mod de viață, o geantă rațională, care privește în viitor”, ne mărturisește Anastasia.
Prețurile variază între 50 și 300 de lei, în funcție de desenul care urmează să fie aplicat pe pungă și alte detalii precum mărimea pungilor și timpul de lucru asupra acestora.
Anastasia mai spune că aude din ce în ce mai des în supermarkete: „Nu! Sacoșă nu trebuie” și asta o bucură foarte mult, deoarece oamenii încep a conștientiza problema.
„Este timpul să se schimbe! Dacă vrem să trăim într-un loc mai curat și mai frumos, trebuie să începem cu noi înșine. Obiceiurile bune vor face lumea un loc mai bun!”
(Arhiva personală)
Dacă pungile din material de mărimi mai mari le găsim mai ușor, cu atât mai mult că magazinele au fost obligate să ofere alternativă la pungile din plastic, atunci pungulițe pentru produsele alimentare mai mici găsim cu mult mai greu. Totuși, există o alternativă și pentru acestea. Green UP Mom este o comunitate de mămici, care a produs pungi ecologice din pânză de diverse dimensiuni și pentru diferite alimente. Printre produsele realizate de această comunitate găsiți coșuri și saci textili pentru pâine, saci pentru haine, saci pentru păstrarea ierburilor și a cerealelor, huse pentru boluri de salate, torbe pentru cumpărături și multe alte produse.
O altă alternativă pentru pungile din plastic sunt cele din hârtie. În Moldova, găsim mai multe companii care produc asemenea produse. În mare parte pungile din hârtie pot fi găsite în magazine sau diferite magazine, deoarece companiile care produc pungi de hârtie fac acest lucru pentru comenzi mai mari. Svetlana Bolocan, șefa direcției de prevenire a poluării și managementul deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului, ne spune: „În ultimul timp, oamenii tind să-și ofere produsele puse pe piață într-un ambalaj de hârtie, acesta fiind și mai ecologic, dar și estetic arată mai bine”.
Pe 7 iulie, 2017, a fost votat în lectură finală proiectul de lege privind interzicerea pungilor din plastic. Potrivit proiectului, utilizarea și comercializarea pungilor din plastic de unică folosinţă de către unităţile comerciale cu amănuntul se va amenda de la 100 la 150 de unităţi convenţionale pentru persoanele fizice. În același timp, amenzi în valoare de la 100 la 200 de unităţi convenţionale sau în mărimea valorii produsului respectiv, dar nu mai puţin de 200 de unităţi convenţionale se vor aplica persoanelor juridice.
Retragerea de pe piață a pungilor din plastic va fi făcută treptat. Astfel, administratorii unităților comerciale vor avea la dispoziție patru ani să se conformeze legii. Pentru unităţile comerciale ambulante, magazine, mobile, staţionare provizorii, legea va fi aplicată începând cu anul 2020. Pentru unităţile comerciale cu suprafaţă medie şi mică stipulate, legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019.
Din 2017 nu se mai permite distribuirea gratis a pungilor din plastic în magazine, cu excepția pungilor care sunt foarte subțiri. Svetlana Bolocan, șefa direcției de prevenire a poluării și managmentul deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului spune: „Legea avea scopul de conștientizare a populației pentru a micșora cantitățile de procurare, pentru că până atunci pungile se dădeau majoritatea gratis”.
Deși unele unități comerciale folosesc deja ambalaje reciclabile, momentan, Ministerul Mediului nu are planificate unele acțiuni care ar veni cu un control asupra acestora. Cei de la Minister spun că acțiunea dată nu intră în competența lor.
„Ceea ce vine ulterior este legea comerțului prin care, prin modificarea unui articol va fi restricționată, din 2019, plasarea pe piață a pungilor din plastic. Acum, suntem în perioada de trecere cu conștientizare. De asemenea, în proces de promovare este și baza legii deșeurilor – un proiect de regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, care impune cerințe față de toate tipurile de ambalaje, inclusiv pungile”, mai adaugă Balan.
De cealaltă parte, Andrei Isac menționează: „Interzicerea distribuirii gratuite nu a schimbat nimic – doar a adus profit suplimentar rețelelor de magazine, care anterior includeau aceste pungi în prețul mărfurilor (printre procentele pe care ei le adăugau la prețul mărfii primite de la producător/intermediar), dar acum pot să le vândă deschis. Atâta timp cât prețul lor e comparabil de mic cu pungile eco, nu se va schimba nimic”.
În țările UE, lupta cu pungile din plastic a început de mult, prin urmare, mai multe dintre acestea au încercat prin diferite strategii să micșoreze consumul de pungi din plastic. Irlanda este prima țară din lume care a introdus suprataxarea. Astfel, o pungă din plastic a ajuns să coste 15 eurocenți, fapt care a micșorat utilizarea acestora cu 90%. După introducerea suprataxării, numărul pungilor din plastic pe cap de locuitor a scăzut de la 328 la 21.
O altă țară care a încercat să combată această problemă este Franța. Pe lângă interzicerea pungilor din plastic în unele zone ale țării și taxe mari pentru alte zone, unii producători din Franța au introdus utilizarea pungilor gratuite din hârtie fabricată din resturi de mere.
În Germania o pungă din plastic costă în jur de 50 de cenți. În același timp, magazinele care oferă pungi din plastic trebuie să plătească o taxă de reciclare. Astfel, 98% din toate ambalajele din plastic sunt eliminate în sistemul de reciclare din Germania.
Ce se întâmplă cu deșeurile după ce ajung în tomberoanele pentru sortare?
Mulți oameni nu aruncă separat deșeurile pentru că nu cunosc ce se întâmplă mai departe cu acestea și de ce ar trebui să facă acest lucru. Mai jos urmăriți care este drumul deșeurilor ce ajung în tomberoanele pentru hârtie, sticlă și mase plastice și cum acestea sunt sortate de o companie locală – unica de acest gen cu care autoritățile colaborează până în prezent.
Chiar dacă și în Chișinău s-au făcut câțiva pași la acest capitol – a fost creată o stație de sortare a deșeurilor, au fost instalate tomberoane speciale, au fost repartizate autospeciale pentru a transporta gunoiul din tomberoane, totuși un procent foarte mic din deșeuri ajunge să fie sortat.
În Chișinău sunt instalate 480 de tomberoane pentru hârtie și carton, 480 de tomberoane pentru sticlă, 800 de tomberoane pentru plastic. Acestea sunt amplasate pe platourile instalate de „Autosalubritate” și pe lângă containerele pentru deșeuri. Cei de la Primărie ne spun că numărul tomberoanelor este suplimentat în funcție de necesitate. Prin urmare, dacă locatarii unui bloc unde nu sunt instalate astfel de tomberoane și le doresc, ei pot colecta semnături și solicita ca acestea să fie amplasate și în curtea casei lor.
În mai puțin de șase luni sau mai exact în perioada 15 iunie – 30 noiembrie 2017, circa 29 de mii de tone de deșeuri, colectate din tomberoanele specializate, au fost predate companiei „ABS”. Dintre acestea, compania a selectat pentru reciclare 4 193 de tone de deșeuri, ceea ce constituie, în medie, 645 de tone pe lună și 26 de tone pe zi. Prin urmare, 15% din cantitatea deșeurilor menajere solide predate de Î.M. Regia „Autosalubritate” companiei „ABS” pentru sortare sunt selectate pentru reciclare.
Cei de la Primărie ne spun că proiectul pilot al Î.M. Regia „Autosalubritate” în parteneriat cu SRL „ABS” va continua, iar rezultatele vor fi comunicate la începutul anului următor. În funcție de rezultate, se va decide asupra acțiunilor de mai departe. Alte proiecte de sortare a deșeurilor momentan nu sunt prevăzute de Primărie.
Atunci când vorbim despre deșeuri nu ne referim doar la hârtie, deșeuri menajere, sticlă sau plastic.
Tehnica uzată de asemenea face parte din această categorie. Din păcate, aceasta de multe ori ajunge, împreună cu alte deșeuri, la gunoiști. Odată ce ajunge în apă, aer sau sol, deșeurile electronice afectează extrem de mult mediul, dar sănătatea oamenilor.
Pentru deșeurile electrice și electronice de asemenea există o alternativă. Acestea pot fi aruncate în tomberoanele special amenajate în magazine sau la stațiile de alimentare.
(Tomberon specializat amenajat în centrul comercial „METRO”)
(Tomberon special amenajat în Liceul „Spiru Haret” din Capitală)
O altă soluție este apelarea la numărul de telefon + 376 060 121 112, în cazul în care deșeul este voluminos și nu poate fi adus la tomberon, iar evacuarea se face gratuit. Ce se întâmplă cu aceste deșeuri și de ce este necesar să le eliminăm prin metodele menționate mai sus, aflați din videoul ce urmează.
Cei care separă deșeurile colectate în aceste tomberoane sunt voluntari din cadrul proiectului „Garda de Reciclare”, care își doresc un mediu ambiant mai sănătos. După ce deșeurile electrice și electronice ajung în tomberoane, acestea sunt încărcate de mașini și duse la depozit, acolo unde voluntarii le sortează pe categorii. Ulterior, acestea sunt încărcate în alte mașini și transportate spre firme de reciclare internaționale.
(Depozitele în care ajung deșeurile din tomberoane)
Voluntarii, împreună cu organizația responsabilă de colectarea deșeurilor electrice și electronice, au reușit să colecteze în anul 2016 – 750.000 de kg de deșeuri de acest tip.
(Sursa foto: Moldrec)
O altă alternativă pentru distrugerea deșeurilor electrice și electronice o găsiți pe site-ul e-reciclare.md.Acolo vi se prezintă trei posibiltăți prin care puteți lichida deșeurile electrice sau electronice. De asemenea, puteți găsi o listă a deșeurilor electrice și electronice.
(Sursa foto: Moldrec)
Anvelopele fac parte dintr-o altă categorie de deșeuri. Acestea, de rând cu celelalte deșeuri reciclabile, trebuie lichidate în locuri speciale. În Republica Moldova, prima fabrică de reciclare a anvelopelor a fost lansată în 2015. Reciclarea se face prin piroliza deșeurilor. Fabrica de reciclare este amplasată în zona industrială din Vatra/Pruncul, municipiul Chișinău, și are o capacitate de reciclare de până la 3 000 de tone de deșeuri anual, iar materia primă secundară obținută în urma reciclării este compusă din combustibil lichid, carbon tehnic și resturi de metal.
În această vară, Primăria Chișinău a realizat un chestionar în care oamenii au fost întrebați dacă ar fi de acord să arunce separat deșeurile. Conform rezultatelor, 97% din respondenți au specificat că sunt interesați de separarea deșeurilor, iar 48% au răspuns că fac deja colectarea deșeurilor separat.
Dacă noi ne aflăm la început de drum, atunci unele țări au trecut de mult timp la acest sistem, care le face viața mai sigură și mai sănătoasă. Mai mult, în unele țări, sortarea deșeurilor în tomberoane diferite este obligatorie, iar în caz de încălcare a regulii, te poți pomeni cu amenzi usturătoare.
În Suedia, de exemplu, mai mult de 99% din toate deșeurile casnice sunt reciclate. Tot aici, în 1975, doar 38% din deșeuri se reciclau, ceea ce înseamnă o evoluție de 61% în 42 de ani. Pentru a ajunge la un asemenea rezultat au fost adoptate mai multe legi care restricționeză „împrăștierea” deșeurilor. Majoritatea cetățenilor separă deșeurile reciclabile și le depozitează în containere speciale din incinta blocurilor sau la stații de sortare a deșeurilor. Acestea sunt arse în 32 de stații, care adună aproape tot gunoiul din țară. Mai mult, Suedia importă deșeuri și din alte țări, cum ar fi Marea Britanie, Italia și Irlanda. Astfel, în urma arderii deșeurilor sunt încălzite 950.000 de gospodării.
Un alt exemplu este Germania, unde gunoiul, înainte să fie aruncat, este sortat. Prin urmare, lângă toate blocurile locative se găsesc de la trei la opt tomberoane pentru diferite tipuri de deșeuri: sticlă, hârtie, deșeuri bio, ambalaje, deșeuri reziduale, substanțe nocive, mobilă și electrocasnice.
Un alt mecanism care stimulează colectarea separată a deșeurilor sunt amenzile, care sunt destul de mari. În Elveția, amenda pentru aruncarea deșeurilor în stradă este de circa 80 de euro.
În ultima perioadă, problema mediului a început să fie tot mai discutată la noi, în special în rândul tinerilor care își doresc o schimbare. Un exemplu în acest sens este Alexandru Daniliuc, care a absolvit Universitatea Tehnică din Moldova în această vară. Pentru proiectul de licență a ales să proiecteze o mașină care ar aduce folos atât producătorului, cât și mediului ambiant.
„Am pus la bază toate cunoștințele pe care le-am avut și, fiindcă eram la specialitatea Mașini și Aparate din Industria Ușoară, ideea s-a completat definitiv. Am cercetat dacă este materie primă necesară (de exemplu buteliile PET folosite) pentru funcționarea mașinii, dar se vede și fără cercetări că așa tip de materie primă la noi, în Moldova, este foarte multă”, spune Alexandru.
(Proiectul mașinii de reciclare)
Alexandru susține că momentan în Moldova sunt instalații ce fac fibre din buteliile PET, dar sunt voluminoase și au nevoie de patru-cinci operatori la o singură instalație.
„Eu propun o instalație la care va lucra un singur operator cu o productivitate de 1000 but/oră”, zice Alexandru.
Conform proiecției, o singură instalație prelucrează anual circa 14 000 000 de butelii, adică aproximativ 700 de tone de butelii.
Mașina funcționează în trei etape:
Aceste etape sunt reglate de un panel de control care menține temperatura necesară și reglează numărul de rotații ale ventilatorului.
(Mașina implementată)
Alexandru crede că în scurt timp, în Moldova, vor fi mai multe proiecte de acest gen, iar în implementarea acestora se va implica și statul.
„Evident că am drept scop să pun în practică mașina, dar momentan, am nevoie de mai mult timp liber și de acumularea capitalului”, precizează Alexandru.
Acum un an, Eugen se muta, cu întreaga familie, în casă nouă. La semnarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului i s-a spus că liniile de înaltă tensiune din apropierea blocului sunt deconectate. „Când am aflat că am fost mințiți, nu mai aveam încotro”, spune bărbatul. La fel ca Eugen, în fiecare an, zeci de familii din municipiul Chișinău își riscă viața locuind în case sau blocuri construite în preajma liniilor de tensiune înaltă. Accidentele de electrocutare sau incendiile sunt doar câteva dintre riscurile la care se expun. Regulamentele în vigoare par să se bată cap în cap, iar când li se cer explicații, autoritățile spun că își fac munca fără încălcări.
Poveștile lui Eugen și a lui Andrei sunt similare cu multe alte cazuri în mun. Chișinău, iar asta deoarece construcția acestor case nu a fost coordonată cu proprietarii rețelelor electrice. Încălcările se comit la mai multe niveluri, începând cu respectarea reglementărilor privind zona de protecție a rețelelor electrice. În consecință, locatarii sunt cei care își pun viața în pericol.
„Unica alternativă pentru casele construite în zone interzise rămâne demolarea”
Specialistul în comunicare de la „Gas Natural Fenosa”, Vasile Gribincea, ne-a spus că astfel de încălcări se constată atunci când autoritățile publice locale atribuie loturi de pământ cu destinații diferite, iar beneficiarii (agenți economici, persoane fizice) le utilizează în scopul construcțiilor capitale fără a-și coordona acțiunile cu întreprinderea ce gestionează rețelele electrice. Există o serie de proceduri care sunt efectuate atunci când sunt depistate astfel de încălcări. Gribincea spune că această problemă poate fi soluționată doar în cazul în care atât autoritățile, cât și agenții economici, arhitecții, dar și locatarii își vor da interesul și vor dori să schimbe situația.
Informațiile privind normele ce trebuie respectate în raport cu liniile de tensiune înaltă se regăsesc în REGULAMENTUL cu privire la protecţia reţelelor electrice. Prin urmare, atunci când se planifică o construcție, trebuie să se țină cont inclusiv de parametrii stipulați în Regulament.
Vina și responsabilitatea pentru aceste eventualele încălcări admise nu o poartă doar autoritățile sau cei care eliberează autorizații, dar și proprietarii, care ar trebui să se informeze foarte bine înainte să înceapă construcția unei case sau să o achiziționeze.
Potrivit agenților imobiliari, atunci când adună banii, oamenii se grăbesc să cumpere case fără a sta mult pe gânduri, iar liniile de tensiune înaltă rămân pe ultimul loc sau, mai grav, nu sunt luate în considerație deloc. „Majoritatea oamenilor nu abordează subiectu cu responsabilitate”, susține Eugen Toma, agent imobiliar.
Consecințe: Afectarea sistemului nervos și schimbarea componenței sanguine
Liniile de tensiune înaltă din preajma caselor, blocurilor locative sau altor construcții reprezintă un pericol pentru oameni. Printre riscuri se numără atât incendiile, cât și diverse afecțiuni de sănătate.
Este important să cunoaștem că acţiunea câmpului electric asupra sănătăţii oamenilor depinde de cât de înaltă e tensiunea care trece prin liniile electrice, intensitatea şi durata acţiunii. Şeful laboratorului controlul factorilor fizici din cadrul Centrului Național de Sănătate Publică, Constantin Iularji, ne-a explicat cu ce afecțiuni se pot pomeni cei care locuiesc în preajma liniilor de tensiune înaltă.
„Acţiunea câmpului electric asupra organismului uman se poate manifesta diferit: dureri de cap, slăbiciuni, excitare uşoară, iritabilitate, somnolenţă sau insomnie, scăderea memoriei, dureri în regiunea cordului. De asemenea, oamenii se pot confrunta cu tulburări ale sistemului nervos central și cardiovascular, precum și modificări în componența sângelui”, explică Iularji.
(Exemplu de încălcare a zonei de protecție a liniilor de tensiune înaltă, mun. Chișinău)
Reprezentanții companiei care distribuie energia electrică spun că în cazul reţelelor de tensiune înaltă – 35-110 kV – au fost prezentate avertizări în 31 de cazuri (de încălcare), dintre care în 23 de cazuri au fost întocmite acte de constatare a încălcării, iar în 27 de cazuri s-au aplicat amenzi conform proceselor verbale contravenţionale.
În reţelele de distribuţie cu nivelul de tensiune de 10 kV şi 0,4 kV din sectorul Chişinău sunt înregistrate 77 de încălcări ale zonei de protecţie a LEA, dintre care două cazuri au ajuns în instanţele de judecată. Pe o cauză instanța s-a pronunțat deja, astfel zona de protecție urmează să fie restabilită, iar cheltuielile vor fi suportate de persoana care a trecut peste distanța admisibilă și și-a construit casa.
Amenzile aplicate persoanelor care încalcă zona de protecţie a reţelelor electrice sunt încasate în favoarea statului, iar cheltuielile generate de lucrările de restabilire a stării iniţiale a zonei de protecţie revin în totalitate celor care au comis încălcarea.
Chiar dacă riscă și suportă amenzi, oamenii își expun sănătatea la diverse pericole și continuă să construiască asemenea case.
(Exemplu de încălcare a zonei de protecție a liniilor de tensiune înaltă, mun. Chișinău)
Cei de la Gas Natural Fenosa spun că această problemă trebuie rezolvată împreună cu autoritățile publice locale care eliberează autorizații pentru aceste construcții. De asemenea, responsabili sunt și arhitecții, care elaborează proiecte de construire a imobilelor. Aceștia ar trebui să refuze din start proiectele unde s-au admis încălcări ale normelor de amplasare a construcției în raport cu liniile de tensiune înaltă.
Arhitectul-șef din Durlești spune că fără acordul Gas Natural Fenosa nu sunt eliberate autorizații de construcție. Casele care încalcă normele de amplasare sunt vechi sau au obținut autorizații în urma unui proces de judecată. În celelalte cazuri, proprietarii caselor coordonează cu furnizorul de curent.
„O parte din construcții sunt vechi. Fără acordul Fenosa noi nu eliberăm autorizații de construcții. Sunt momente când proprietarii merg în judecată, iar mai apoi judecata ne obligă să eliberăm certificatul de urbanism și autorizația de construcție”, explică arhitectul șef din Durlești, Angela Durleșteanu.
(Exemplu de încălcare a zonei de protecție a liniilor de tensiune înaltă, mun. Chișinău)
Cei de la Primăria Chișinău de asemenea au specificat că problema caselor construite pe lângă liniile de tensiune înaltă se atestă în cazul construcțiilor mai vechi, care au fost ridicate la etapa dezvoltării orașului Chișinău. De asemenea, aceștia au menționat că în lege nu se regăsesc norme care ar interzice amplasarea blocurilor locative pe lângă liniile electrice de tensiune înaltă, iar regulile privind protecția populației împotriva influenței câmpului electromagnetic nu prevăd necesitatea creării zonelor sanitare de protecție.
„Regulamentul cu privire la protecția rețelelor electrice admite amplasamentul blocurilor locative în zonele de protecție ale acestora, cu condiția obținerii acordului în scris de la întreprinderea de rețele electrice (ÎRE). Potrivit aceluiași Regulament, obligația de a coordona cu ÎRE locurile posibile de amplasare a caselor de locuit, clădirilor și construcțiilor, până la eliberarea autorizațiilor de construcție a acestora, revine organelor administrației publice locale sau altor persoane juridice”, a menționat șeful Direcției infrastructură edilitară din cadrul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a CMC, Alexandru Boldesco.
Din toate actele normative, conform actului ierarhic superior, în practica de construcție se aplică Regulamentul cu privire la protecția rețelelor electrice. Acesta stipulează norme care interzic amplasarea construcțiilor pe lângă liniile de înaltă tensiune (punctul 17 din Hotărâre spune că în zonele de protecţie a reţelelor electrice se interzice efectuarea, fără acordul în scris al ÎRE, a oricăror acţiuni ce pot conduce la perturbarea funcţionării normale a reţelelor electrice, la deteriorarea acestora sau la accidente). Această interzicere, ori altele de acest gen nu se regăsesc în alte Regulamente (LEGE Nr. 124 cu privire la energia electrică, LEGE Nr. 174 cu privire la energetică, LEGE Nr. 10 cu privire la supravegherea de stat a sănătății publice), după care se conduc autoritățile când eliberează autorizații pentru construirea blocurilor în preajma liniilor de tensiune înaltă.
Totodată, cei de la Primărie precizează că nici în Hotărârea Guvernului nr. 514 nu e vorba de interzicere, pentru că oamenii pot ridica case cu acordul proprietarilor rețelelor electrice. Cei de la Gas Natural Fenosa ne-au spus însă că, în cazul în care construcția urmează să fie ridicată în zona de protecție a liniilor de tensiune înaltă, ei nu eliberează autorizații.
(Exemplu de încălcare a zonei de protecție a liniilor de tensiune înaltă, mun. Chișinău)
Regulamentele respective se bat cap în cap, iar acest lucru l-au recunoscut și cei de la Primărie.
„Trebuie să fie creat un sistem cu o structură ierarhică a acestora bine determinată. De asemenea, este necesară eficientizarea activității administrației publice de toate nivelurile, cât și a investitorilor, beneficiarilor și antreprenorilor lucrărilor de construcție”, explică Boldesco.
Atunci când am cerut explicații și am încercat să aflăm cum poate fi rezolvată problema, autoritățile și-au pasat responsabilitatea și ne-au asigurat că fiecare își face munca fără încălcări, „conform normelor stabilite”. Totuși, pe lângă liniile de tensiune înaltă se construiesc case în continuare, oamenii sunt expuși pericolului.
În timp ce toate orașele occidentale se sperie de emisiile mașinilor și interzic dieselurile, construiesc piste de biciclete și creează sute de hectare de zone pietonale, la Chișinău și cam în toată Moldova, poluarea aerului rămâne un detaliu nesemnificativ pentru șoferi. În loc de biciclete și pietoni, vom vedea mai degrabă mașini diesel la mâna a doua, cumpărate de la occidentalii care nu știu cum să scape de ele.
Cât marile state ale lumii dezvoltă strategii și interzic mașinile diesel, noi cumpărăm din ce în ce mai multe mașini vechi. Avem mai multe mașini decât case, iar dinamica numărului înregistrează un trend ascendent. În anul 2004, în Moldova erau înregistrate peste 400.000 de autoturisme, adică de două ori mai puține decât acum. De două ori mai puține surse de poluare și un volum de două ori mai mic de poluanți emiși. Astăzi, avem 941.180 de mașini, iar printr-un simplu calcul, înțelegem că în anul 2020 vom atinge numărul de un milion de mașini. Dintre toate, 581.695, adică mai mult de jumătate, sunt mașini mai vechi de 15 ani.
Un studiu realizat de Transport & Environment arată că automobilele diesel nu numai că poluează aerul, dar emit mai multe emisii de CO2 decât automobilele pe benzină.
Analiza pe durata ciclului de viață a emisiilor provenite de la autovehicule demonstrează că autoturismele cu motor diesel, pe durata ciclului de viață, emit cu mai mult de 3,65 tone de CO2 decât un echivalent de benzină.
Același studiu arată că autovehiculele diesel sunt cauza dominantă a dioxidului de azot toxic în orașele europene, care ucide 68.000 de europeni anual. Problema cea mai gravă este că 7 din 10 mașini diesel din întreaga lume sunt vândute în Europa, așadar 70% din întregul număr al mașinilor diesel.
În fiecare zi, Serviciul Hidrometeologic de Stat din Moldova emite avertizări către autorități despre nivelul poluării aerului, iar atunci când situația este alarmantă, solicită autorităților responsabile fie să sisteze circulația traficului rutier în zonele unde sunt înregistrate cele mai multe substanțe nocive, fie să oprească activitatea unor agenți economici care cauzează poluarea. Toate aceste avertizări pot fi găsite și pe siteul Serviciul Hidrometeorologic, împreună cu nivelul de poluare a aerului atmosferic lunar și anual, pe fiecare sector din Chișinău. (http://www.meteo.md/index.php/calitatea-mediului/harile-anuale-privind-nivelul-de-poluare-a-aerului-atmosferic-in-mun.-chisinau/ ) Degeaba. Nimeni nu întreprinde nicio măsură pentru a opri creșterea poluării, ne spune prim-vicedirectoarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Violeta Bălan.
Am mers la Primăria Chișinău în căutarea răspunsurilor, însă am aflat că municipalitatea nu are nicio strategie elaborată pentru următorii ani și nici nu a întreprins măsuri importante în anii ce-au trecut. Nu ni s-a permis să vorbim cu niciun reprezentat din cadrul Primăriei care elaborează nemijlocit aceste strategii, cum ar fi Direcția generală de Transport Public și Căi de Comunicații. În schimb, am vorbit cu șeful Serviciului de Presă al Primăriei, Vadim Brânzaniuc, care ne-a spus că nu-și imaginează cum ar putea autoritățile interzice cuiva să-și cumpere mașini vechi.
Deși sunt conștienți de această problemă și pretind că se aliniază marilor orașe care luptă cu acest fenomen, declară că soluțiile „încă se așteaptă” și că sunt în căutarea unor planuri cât mai viabile. Iar unica măsură pe care au putut să o întreprindă timp de 10 ani pentru reducerea poluării aerului în municipiul Chișinău a fost creșterea unităților de transport public electric, mai exact cu 60 de unități. Bineînțeles, mai poate fi inclusă și crearea pistelor pentru bicicliști, despre care însuși Brânzaniuc a spus că „nu sunt cele mai practice, dar ar putea fi folosite”.
Fiindcă reprezentanții Primăriei ne-au spus că doar aplică legile, dar nu le creează, am vrut să aflăm unde e „rădăcina” problemei, dar ne-am ciocnit de refuzul autorităților de a ne oferi un răspuns. Am vorbit cu responsabilii de la direcția de Protecție a Aerului din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care ne-au spus că vechea strategie nu a dat rezultate, iar cea nouă încă nu este elaborată, prin urmare, nu vor să ne ofere un interviu. Am solicitat un interviu la Inspectoratul Ecologic de Stat și la Centrul de Sănătate Publică, de unde iarăși am primit un refuz.
Am apelat la fostul ministrul al mediului, Valeriu Munteanu, care ne-a explicat de ce vechea strategie de stopare a poluării aerului nu a funcționat. Iar concluzia la care a ajuns după nenumărate studii este sărăcia. Din cauza sărăciei cronice, puțini dintre moldoveni își pot permite achiziționarea unei mașini noi, cu tehnologii încorporate care ar opri emisiile periculoase pentru mediu și sănătate. O soluție „ieftină” și sănătoasă ar fi mersul cu bicicleta sau mersul pe jos. Însă pe lângă lipsa unor piste sau trotuare practicabile, mai există și problema mentalității oamenilor. Puțini sunt cei care ar fi de acord să meargă cu bicicleta, ori acest lucru încă este considerat de unii moldoveni „rușinos”, ne explică fostul ministru.
Pulberile în suspensie, dioxidul de azot şi ozonul sunt poluanţii cei mai nocivi pentru sănătatea omului. Expunerea îndelungată la aceste substanţe poate duce la probleme majore ale sistemului respirator sau chiar la moarte prematură. Conform studiilor realizate de Organizația Mondială a Sănătăţii, expunerea la pulberile din suspensie se află printre cauzele bolilor cardiace, ale celor respiratorii şi chiar ale sistemului nervos. De asemenea, acestea pot duce la scăderea speranţei de viaţa prin creşterea patologiei cardio-pulmonare şi, posibil, a cancerului pulmonar. Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu boli pre-existente de plămâni sau de inimă, dar şi persoanele în vârstă şi copiii.
(http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2016/air-pollution-estimates/en/ )
Potrivit unor estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății, peste șase milioane de oameni mor, anual, din cauza poluării atmosferice. În Europa, se estimează că expunerea la aceste particule duce anual la aproximativ 68.000 de decesuri și pierderea a circa 725.000 de ani din viață. Iar în Moldova, în anul 2012, au fost înregistrate 3.008 decesuri din cauza aerului poluat, arată harta OMS. (http://gamapserver.who.int/gho/interactive_charts/phe/aap_mbd/atlas.html )
Există totuși moldoveni care au început schimbarea de la sine, iar prin propriul exemplu, vor să demonstreze că chiar și în lipsa unor legi, ei pot influența mai mult starea aerului pe care îl respiră în fiecare zi. Astăzi, avem 5114 proprietari de mașini hibrid și 54 de mașini electrice în Moldova. Primii, au fost scutiți de jumătate din prețul accizelor la importul mașinii, iar cei care au preferat mașini sută la sută ecologice nu au plătit nimic pentru importul mașinii în țară. Nu au stații de alimentare, marea majoritate își încarcă mașinile acasă sau oriunde au o sursă de energie, însă în așa mod îi pot încuraja și pe alții să le urmeze exemplul.
Irina Balica este o apărătoare înflăcărată a mediului. Înțelege că de aer, apă și în mare parte, de tot ce o înconjoară depinde calitatea vieții pe care o trăiește. A optat pentru o mașină hibrid și ne-a explicat că pe lângă faptul că este ecologică, o mașină de acest tip ne poate aduce o listă întreagă de avantaje.
Freiburg, un oraș studențesc din sud-vestul Germaniei, este un exemplu din care am putea învăța. A ajuns la un grad de motorizare de 19%, din care 5% este car-sharing, iar alte mașini aparțin unor firme sau instituții. Deci cam unul din 10 oameni are o mașină într-unul dintre cele mai bogate orașe din Germania.
În aceeași listă intră multe alte orașe care au înțeles cât de importante sunt reformele în mediu. Peste nici doi ani Oslo și Copenhaga vor interzice complet accesul mașinilor cu motor cu combustie internă, Madrid deja creează o zonă de 200 ha în centrul orașului unde orice automobil va fi interzis, Parisul nu va mai avea mașini pe bază de petrol începând cu 2030, Oxfordul scapă de mașini în nici trei ani, Hamburg va avea 40% din teritoriu pur pietonal în următoarea decadă și altele.
Dispariția dieselurilor deja ține de evoluția firească și accelerată a mobilității în orașele Europei. Iar până autoritățile decid să ia măsuri concrete, iar noi – să acceptăm să înțelegem toate daunele la care ne expunem, rămânem cu aerul poluat, cu sănătatea șubredă și cu o mare frustrare – că în loc să investim în ceea ce ne dă viață, cumpărăm ceea ce ne omoară.
ISTORII DE SUCCES Drochia BAȘTINA NE CHEAMĂ
 | EUR : 19.0778 MDL | -0,0938 ▼ |
 | USD : 19.2733 MDL | -0,0227 ▼ |
 | RON : 3.8839 MDL | -0,0181 ▼ |
 | RUB : 0.3132 MDL | -0,0003 ▼ |
 | UAH : 0.5221 MDL | -0,0004 ▼ |
© 2024 — Bas TV. All Rights Reserved. Bas TV Developed by
© 2023 — Bas TV. Toate drepturile rezervate. Bas TV Developed by iForward Group
© 2023 — Bas TV. Toate drepturile rezervate. Bas TV Developed by iForward Group