Alături de energia solară și cea eoliană, biomasa, sursele geotermale, biogazul – sunt alte câteva resurse de energie regenerabile practicate pe larg în lume. Deși aduc valoroase beneficii de ordin economic și ecologic, ele nu prea ușor își ocupă locul pe piața energetică și nici nu sunt îndeajuns de valorificate de vecinii de la Marea Neagră – Moldova, Ucraina și Georgia. Totuși, există în regiune o serie de proiecte unice și exemple demne de urmat.
Biogaz la o mănăstire de la nordul Moldovei
La mai bine de 3 ore jumătate de mers de capitala R. Moldova, ajungem la Zăbriceni, un sat din raionul Edineț, unde găsim o comunitate monahală, înființată la 1999. Aici, 20 de călugări s-au retras de lume pentru rugăciune, dar și-au organizat, treptat, nu doar activitatea liturgică, duhovnicească, dar și cea gospodărească. Amplasată la o margine de pădure, este unica mănăstire de călugări din zona de Nord a R. Moldova și unica în care funcționează o fermă ecologică cu ciclu închis. Mai mult, este un exemplu de utilizare dejecțiilor animaliere pentru obținerea biogazului.
„Obișnuiam să depozităm direct pe sol gunoiul de grajd de la ferma mănăstirii, iar dejecțiile animaliere ajungeau în sol, poluând apele subterane. La mijlocul anului 2013 ne-am gândit să facem o instalație de biogaz și am apelat cu o cerere de grant la Programului de Granturi Mici al Facilităţii Globale de Mediu (SGP GEF), implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care ne-au cofinanțat 50% din cheltuieli. Către sfârșitul anului 2014 primul bioreactor era deja instalat”, își amintește părintele Dorimedont, administratorul Mănăstirii Zăbriceni.
Între timp, capacitatea instalației de biogaz a fost extinsă, iar bioreactorul are acum volumul de stocare de 60m3.
După fiecare slujbă religioasă, toți credincioșii sunt serviți cu un prânz cald și o cană cu ceai din plante medicinale. Bucatele sunt pregătite folosind biogazul, iar plantele medicinale sunt crescute în mod ecologic, pe sol fiind aplicat fertilizantul organic obținut după producerea biogazului.
Prin obținerea biogazului, comunitatea monahală a rezolvat atât probleme de ordin economic – reducerea cheltuielilor pentru gaz și lemne -, cât de mediu – salubrizarea teritoriului, gestionarea eficientă a gunoiului de grajd, reducerea poluării solului, micșorarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Potrivit datelor organizației neguvernamentale „Femeia Rurală”, care a sprijinit mănăstirea în realizarea acestui proiect energetic, construcţia staţiei de producere a biogazului de la Mănăstirea Zăbriceni a fost replicată deja de patru ori, în gospodăriile din regiunea de nord a Republicii Moldova. Instalațiile au capacitatea de la 5 la 25 m3, din octombrie 2016 acestea producând 7-12 m3 de biometan timp de 24 ore.
Profesorul Ion Sobor, Universitatea Tehnică a Moldovei, spune că este așteptată implicarea statului în susținerea inițiativelor de dezvoltare a energiei regenerabile din biogaz.
Capacitatea biogazului de a fi stocat îl plasează în topul energiilor regenerabile stabile. Potrivit expertului, construind instalații de biogaz în Moldova va fi rezolvată nu doar problema energetică, dar și de mediu – salubrizarea teritoriului.
„Zero” lari în factura pentru căldură
Suntem la nici 50 km de Tbilisi, capitala Georgiei. De la traseu intrăm în Tsilkani, un vechi centru religios în partea de est a Georgiei, apoi ținem drumul spre dreapta, intrând în Ereda, o localitate înconjurată de păduri, în regiunea Mtskheta.
Pentru a ajunge la gospodăria lui Otari Potshverashvili parcurgem tot satul, așa cum ne-a ghidat chiar el la telefon. Amplasată la marginea localității, casa are două nivele, tocmai potrivită pentru a admira frumusețea care domină de jur împrejur – munții și pădurea.
Otari Potshverashvili este pasionat de folosirea surselor alternative de energie, care îi asigură independența energetică. Are mai multe instalații despre care povestește cu entuziasm. Ereda este o localitate vinicolă, ca și întreaga regiune Mtskheta, astfel că Otari și-a improvizat o instalație de făcut rachiu de casă.
Otari Potshverashvili ne arată cum funcționează instalația de făcut rachiu de casă
Este primul lucru pe care-l vedem, chiar după ce trecem poarta. Otari ne descrie mecanismul de funcționare și ne promite că ne va servi cu licoarea „care încălzește”.
Nu cădem pradă provocării și trecem prinde rândurile de bostani, roșii și alte felurite legume, până ajungem la celălalt capăt al gospodăriei. Aici se află grajdul pentru animale și sistemul de biogaz, o instalație singulară în localitate, dar și prin împrejurimi. Datorită acestei instalații, gospodarul are o economie de până la 1000 Lari (312 EURO) în fiecare sezon rece.
„Este o instalație de real ajutor – casa noastră este mare, suntem șapte membri în familie și cheltuielile nu sunt mici. Dar folosind biogazul avem în fiecare an o economie de minim cinci metri steri de lemn”, spune încântat Otari.
Otari Potshverashvili și-a instalat nu doar sistem de biogaz, dar și un colector solar. Acesta îi asigură apa caldă la baie și bucătărie. De asemenea, în fața casei și-a montat și un uscător solar de fructe și plante medicinale.
Energie din apele reziduale
În Odessa, într-un bloc locativ modern din apropierea plajei „Lanjeron”, am găsit o practică mai puțin obișnuită de economisire a energiei electrice pentru încălzirea apei – folosirea căldurii din țeava de canalizare.
Aici, zi de zi, 150 de familii care fac baie, spală rufele sau pregătesc bucatele, refolosesc căldura apelor reziduale care ajung în țeava de canalizare. Astfel, grație unui sistem inovativ pe baza pompei de căldură, ei au factură la mică la încălzirea apei.
Acest sistem inovativ a fost realizat la nivel rezidențial de echipa de ingineri conduși de profesorul Boris Afanasiev, docent al Academiei de Arhitectură din Odessa, director tehnic „Sun ECO Plus”.
Blocul rezidențial cu 16 etaje și-a instalat și panouri solare, pentru a limita utilizarea combustibililor fosili și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. O astfel de combinație este recomandată de profesorul Afanasiev, reieșind din beneficiile utilizării eficiente și a răscumpărării rapide a investiției.
În subsolul blocului locativ, profesorul Boris Afanasiev, ne explică principiul de funcționare a unei pompe de căldură. Aceasta preia stocul de energie termică a apelor reziduale, pe care, răcindu-le, generează o nouă căldură, mai intensă.
Pompele de căldură sunt surse alternative de energie, care permit recepționarea căldurii într-un mod ieftin, fără a afecta mediul.
Clădiri cu consum energetic redus
„Există un concept nou în Uniunea Europeană, toți se orientează spre acesta – „clădiri cu consum de energie aproape zero” (nZEB), spune Valentin Arion, profesor la Universitatea Tehnică din Chișinău. Această cerință trebuie să fie pusă în aplicare începând cu 2019 la clădirile publice şi din 2021 la toate clădirile nou construite în R. Moldova.
Un exemplu de locuinţă cu consum de energie aproape egală cu zero am găsit în Chişinău, în gospodăria inginerului Sergiu Cocârlă. Acesta este primul moldovean care şi-a instalat pompe geotermale în curte, care îi asigură căldură pe timpul iernii şi răcoare pe timpul verii. În 2013, la prima ediţie a Competiţiei naţionale Moldova Eco-Eneregetică, Sergiu Cocârlă a fost premiat pentru cel mai bun proiect în energia geotermală.
Accent pe eficiența energetică
Potrivit profesorului universitar Valentin Arion, preocuparea pentru dezvoltarea energiilor regenerabile trebuie să meargă mână-n mână cu eficiența energetică
„Prioritate trebuie să fie eficientizarea întregii economii. Concomitent, trebuie să venim cu sursele regenerabile, care substituie utilizarea combustibililor tradiționali/fosili”, spune Valentin Arion. Fondul de clădiri contribuie în mare măsură la emisiile de gaze cu efect de seră în toată Europa, inclusiv în țările noastre, spune expertul.
Eficientizarea energetică a clădirilor este subiectul zilei pentru mai multe localități din Georgia, Ucraina și Moldova, care au aderat voluntar la Convenţia primarilor privind clima şi energia. Aceasta este o inițiativă europeană care reuneşte mii de autorităţi locale şi regionale din întreaga lume, care s-au angajat în mod voluntar să îndeplinească obiectivele UE privind clima şi energia pe teritoriul lor.
Actualmente, semnatarii se angajează să reducă emisiile de CO2 cu cel puţin 40% până în 2030 şi să adopte o abordare integrată în ceea ce priveşte atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea.
Convenția se bazează pe trei piloni – atenuare, adaptare şi asigurare a unei energii durabile şi la preţuri accesibile. Pentru a realiza angajamentul asumat, semnatarii elaborează și realizează Planuri de acţiuni privind energia durabilă şi clima, care includ acţiuni de reducere a emisiilor de CO2, întru atenuarea schimbărilor climatice.
De regulă, toate primăriile semnatare includ în Plan acțiuni de tipul:
* îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, fapt ce contribuie la reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2;
* promovarea surselor locale de energie regenerabilă pentru a asigura aprovizionarea cu energie cu emisii reduse de carbon;
* promovarea transportului durabil şi reducerea emisiilor de CO2 generate de transport;
* îmbunătățirea informării și a conștientizării cetățenilor, astfel încât aceștia să își poată adapta comportamentul și facă alegeri inteligente în materie de energie şi climă.
În Republica Moldova, în prezent, 20 de orașe au statut de semnatari activi ai Convenției primarilor privind clima şi energia, în Georgia -16 municipalități, iar în Ucraina – 175 municipalități sunt active.
Vocea experților
Experții din Ucraina, Moldova și Georgia accentuează că dezvoltarea energiilor regenerabile este o necesitate, dacă dorim să îndeplinim obiectivul principal al Acordului de la Paris privind schimbările climatice și să menținem creșterea temperaturii globale la un nivel cu mult sub 2oC până în 2050.
În Ucraina, deja au fost elaborate și scenarii de trecere completă la sursele regenerabile până în 2050.
Irina Stavchuk, coordonatoare a Rețelei Internaționale de Acțiune pentru Climă în Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală, spune că „nivelul de dezvoltare a surselor de energie regenerabilă în regiune este scăzut și nu va crește fără introducerea mecanismelor de sprijin din partea statului”. „Doar astfel, investițiile în sursele regenerabile de energie vor deveni viabile din punct de vedere economic. Guvernele ar trebui să introducă tarife „verzi” atât pentru întreprinderi, cât și pentru persoane fizice, pentru a încuraja investițiile interne și străine”, remarcă Irina Stavchuk.
„Cu părere de rău, în Georgia nu avem nici o lege sau alte acte normative care ar încuraja dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile, dar noi lucrăm în acest sens. Recent, Georgia s-a alăturat Comunității Energetice, o organizație internațională care reunește Uniunea Europeană și vecinii săi pentru a crea o piață integrată pan-europeană a energiei. Avem un șir de obligații pe care trebuie să le îndeplinim, inclusiv elaborarea cadrului legal”, spune Giorgi Pangani, membru al Comisiei naționale de reglementare a energiei și aprovizionare cu apă din Georgia.
În martie 2018, în R. Moldova urmează să intre în vigoare o nouă Lege privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Aceasta prevede că în anul 2020 ponderea energiei din surse regenerabile să fie de cel puţin 17% în consumul final brut de energie. Potrivit profesorului Valentin Arion, noua lege stipulează mecanismul de sprijin al statului R. Moldova pentru investitorii din domeniu. „Cei care vor investi în energii regenerabile, vor fi sprijiniți prin mecanismul numit feed-in. În Moldova avem azi investitori care așteaptă, chiar de mai mulți ani, claritate la capitolul asta”, spune expertul.
Recent, Guvernul R. Moldova a aprobat un Program de promovare a economiei „verzi” în Republica Moldova pentru anii 2018-2020 și un Plan de acțiuni pentru realizarea acestuia. Documentele au rolul de a promova aplicarea principiilor economiei „verzi” în Republica Moldova în armonie cu dezvoltarea economică și bunăstarea socială, cu reducerea riscurilor pentru mediu. Conform Programului, se va pune accent pe creșterea eficienței energetice şi majorarea cotei energiei din surse regenerabile.
Biomasa, biogazul, energia geotermală sau pompele de căldură – sunt doar câteva dintre sursele alternative de energie, utilizate în Moldova, Georgia și Ucraina, atât la nivel instituțional, cât și la nivel individual. Indiferent de tipul lor, energiile regenerabile aduc economii pentru cetățeni și beneficii pentru mediu. Iar vecinii de la Marea Neagră tind spre diversificarea și larga utilizare a surselor regenerabile de energie, acestea fiind recunoscute ca șansa independenței energetice.
