Redacția BAStv a organizat o nouă întâlnire pentru comunitatea sa de cititori. Evenimentul a fost desfășurat pentru prima dată în satul Sadaclia.
La începutul întâlnirii, participanții împreună cu jurnaliștii au discutat despre ce înseamnă jurnalismul, cine este un jurnalist civic și care este rolul acestuia în societate.
Operatorul redacției BAStv, Evghenii Gurgurov, a ținut un masterclass despre bazele generale de realizare a materialelor foto și video, utilizând smartphone-ul.
Apoi, participanții au fost împărțiți în grupuri, pentru a stabili tema pe care o vor aborda în materialul video, ce urma să fie pregătit de ei în baza cunoștințelor acumulate în cadrul acestui masterclass.
În ajunul sărbătorii Hramului satului Sadaclia, s-a decis să se filmeze materiale despre sat, locuitorii acestuia și punctele sale turistice.
Prima echipă a ales tema: Ce reprezintă ansamblul de dansuri „Struguraș”.
A doua echipă a realizat un reportaj despre muzeul satului Sadaclia.
A treia echipă a realizat un sondaj în rândul cetățenilor cu tema „De ce iubiți satul vostru?”.
Iar a patra echipă a creat un reportaj despre rapsodul Vasile Suman, în cinstea căruia o dată la doi ani este organizat festivalul: ,,Ca la noi la Sadaclia”.
La finalul întâlnirii, participanții au votat cel mai bun reportaj civic. Materialul despre Vasile Suman, a fost desemnat câștigător.
Urmăriți publicațiile noastre pentru a viziona reportajele civice realizate de cititorii BAStv și nu ratați reportajul despre cum a decurs întâlnirea din Sadaclia și ce impresii au avut participanții!
Autor: Iuliana Ignatieva
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Recent, Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale (CNCDRL) a aprobat 17 proiecte în cadrul Programului Național „Servicii de creșă publice”. Unul dintre aceste proiecte vizează orașul Cimișlia, unde va fi creată o grupă creșă la Grădinița „Făt-Frumos”.
Accesul limitat la servicii de educație timpurie este unul dintre principalii factori care determină retragerea femeilor de pe piața muncii, acestea fiind nevoite, de cele mai multe ori, să preia sarcinile de îngrijire a copiilor. Deși Guvernul Republicii Moldova și-a asumat angajamentul de a extinde accesul la serviciile de educație timpurie, doar 15% dintre copiii cu vârsta de până la trei ani erau încadrați în instituții de acest tip în 2021. În acest context, dezvoltarea serviciilor de creșă a devenit o prioritate națională.
Pentru a răspunde nevoii de servicii de educație timpurie de calitate, Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale (CNCDRL) a aprobat recent 17 proiecte noi în cadrul Programului Național „Servicii de creșă publice”. Printre acestea se numără și proiectul din orașul Cimișlia, care prevede crearea unei grupe creșă în cadrul Grădiniței „Făt-Frumos”.
Inițiativele aprobate urmează a fi finanțate parțial din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL), cu o contribuție de 21,4 milioane de lei și alte 0,9 milioane de lei din partea primăriilor. La nivel național, peste 440 de copii și 108 angajați ai grădinițelor vor beneficia de aceste investiții.
Prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2024 cu privire la totalizarea rezultatelor Concursului în cadrul apelului competitiv de selctare a proiectelor de dezvoltare locală în cadrul Programului Național „Servicii de creșă publice”, în zona de sud a țării au fost aprobate alte 4 inițiative similare. Două dintre acestea urmează a fi implementate în municipiile Comrat și Ceadîr-Lunga din UTA Găgăuzia.
Proiectul din Cimișlia, alături de alte 16 proiecte selectate la nivel național, se aliniază Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, care promovează accesul egal la educație de calitate. Aceasta include asigurarea Educației pentru Toți, un angajament asumat de Republica Moldova în conformitate cu Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030 a ONU.
Investițiile urmăresc consolidarea capacității autorităților locale de a gestiona eficient resursele financiare alocate și de a sprijini inițiativele de dezvoltare regională durabilă, care să ofere acces la servicii educaționale de calitate.
Autor: Virineia Carapirea
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Începând cu 16 septembrie 2024, Agenția Servicii Publice a extins serviciul de eliberare a semnăturilor electronice calificate în toate centrele sale multifuncționale din țară. Acest proiect, realizat în colaborare cu Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, le permite persoanelor fizice să semneze electronic diverse documente, având aceeași valoare juridică ca semnătura olografă.
Proiectul pilot, desfășurat între 15 iulie și 16 septembrie 2024, a fost implementat în cinci centre multifuncționale din țară: Basarabeasca, Chișinău (Centrele Multifuncționale Nr. 3 și Nr. 4), Bălți și Cahul. Începând cu 16 septembrie 2024, acest serviciu este disponibil la toate centrele ASP, fiind destinat doar persoanelor fizice la această etapă.
Pașii necesari pentru obținerea semnăturii electronice calificate
În cazul în care ai decis să îți perfectezi semnătura electronică calificată, trebuie să parcurgi următorii pași:
Accesează site-ul www.semnatura.md și completează formularul electronic. Trebuie să completezi câmpurile goale cu informațiile solicitate, precum numele, IDNP-ul, localitatea, codul poștal și datele de contact.
Achită taxa necesară prin intermediul serviciului MPay și salvează confirmarea plății. Poți găsi detalii suplimentare despre achitarea prin MPay aici.
Mergi la cel mai apropiat Centru Multifuncțional cu:
Buletinul de identitate;
Cererea completată și semnată olograf (de mână);
Dovada plății.
De asemenea, cererea poate fi completată și direct la Centrul Multifuncțional, unde va trebui să te prezinți personal cu buletinul de identitate. Astfel, dacă nu ai completat formularul online în prealabil, vei putea beneficia de asistența specialiștilor la Centru.
Care este programul centrelor multifuncționale?
Centrele Multifuncționale din țară sunt deschise pentru public de luni până vineri, între orele 08:00 și 16:30, cu o pauză de prânz de la 12:00 la 13:00.
Unde se află centrele multifuncționale din Basarabeasca și Cimișlia și cum le pot contacta?
Centrul Multifuncțional Basarabeasca
Adresa: Str. Naberejnaia, nr. 9
Telefon: (+373 297) 2-04-54
Programări la servicii: 14909 sau (+373 297) 2-04-54
Centrul Multifuncțional Cimișlia
Adresa: Str. Alexandru cel Bun, nr. 133
Telefon: (+373 241) 2-23-88, (+373 241) 2-35-17
Programări la servicii: 14909 sau (+373 241) 2-35-17
Pentru detalii suplimentare despre Centrele Multifuncționale din țară, accesează site-ul ASP aici.
Cât costă semnătura electronică?
Costul semnăturii electronice depinde de serviciul selectat:
Dispozitiv criptografic ePass 2003 – 135 MDL.
Serviciul de certificare a cheilor publice pentru semnătura electronică calificata cu termen de valabilitate 1 an – 200 MDL.
Servicii de certificare a cheilor publice pentru semnătura electronica calificata cu termen de valabilitate 2 ani – 350 MDL.
Ce pot face dacă întâmpin dificultăți tehnice?
Dacă ai nevoie de suport tehnic, contactează Serviciul Suport Clienți la numărul de telefon 14909.
Care sunt avantajele semnăturii electronice?
Semnătura electronică calificată oferă posibilitatea de a semna documente în format electronic și de a accesa o gamă variată de servicii publice online, cum ar fi:
Obținerea semnăturii electronice calificate constituie un pas esențial în modernizarea și digitalizarea relației dintre cetățeni și instituțiile publice din Republica Moldova. Acest serviciu oferă o soluție practică și eficientă pentru cei care doresc să economisească timp și să elimine necesitatea deplasărilor frecvente la diferite instituții.
Autor: Virineia Carapirea
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Pe 16 septembrie, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a efectuat o vizită de lucru în raionul Cimișlia, unde a avut mai multe întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale și ai serviciilor desconcentrate, antreprenori și agricultori. Principalul scop al vizitei a fost discutarea proiectelor de dezvoltare locală și identificarea soluțiilor pentru problemele cu care se confruntă administrațiile locale în gestionarea serviciilor publice.
În cadrul discuțiilor, Igor Grosu a subliniat rezultatele obținute în raionul Cimișlia datorită programelor guvernamentale. În ultimii doi ani, prin programele „Satul European” și „Satul European Expres”, au fost finanțate proiecte în valoare de peste 40 de milioane de lei. Aceste fonduri au fost alocate pentru modernizarea infrastructurii: rețele de apă și canalizare, renovarea grădinițelor, școlilor și caselor de cultură, precum și construirea de terenuri sportive. Toate aceste proiecte contribuie la îmbunătățirea condițiilor de trai în localitățile raionului Cimișlia.
Pentru următoarea etapă a programului Satul European 2, Cimișlia va beneficia de alte 14 proiecte, cu o valoare totală de 50 de milioane de lei. Cu siguranță, avem nevoie și de mai multe fonduri pentru a ajunge în toate localitățile, dar pas cu pas și eforturi comune vom construi o Moldovă Europeană la noi acasă, a declarat Igor Grosu pe pagina sa de Facebook.
Un punct de interes al vizitei a fost Fabrica de Cașcaval „Original Sheep” din Cimișlia, afacere lansată în 2019. Zilnic, aceasta procesează aproximativ 6 tone de lapte colectat de la gospodăriile țărănești din sudul Moldovei, producând brânzeturi și cașcavaluri după rețete tradiționale italiene. Produsele fabricii sunt deja disponibile pe rafturile principalelor rețele de magazine din țară, demonstrând succesul de care se bucură afacerea.
Igor Grosu a apreciat evoluția acestei afaceri și a evidențiat sprijinul guvernamental acordat fermierilor prin plăți directe per litru de lapte, ceea ce a dus la o creștere a producției de lapte în 2023. De asemenea, fabrica a beneficiat de proiecte mici din partea statului și de un grant japonez, care le va permite să achiziționeze utilaje moderne pentru procesarea și păstrarea laptelui.
Pe lângă vizita la fabrica de cașcaval, președintele Parlamentului a avut discuții și cu alți antreprenori locali, care activează în domenii precum agricultura, vinificația și producția de mezeluri. Problemele semnalate de aceștia au inclus lipsa sistemelor de irigare și deficitul de forță de muncă.
Am vorbit și despre programele de asistență ale statului prin care dezvoltăm acest segment. Le-am spus că la moment, prin programele guvernamentale 373, AIPA, ODA, antreprenorii pot valorifica oportunitățile disponibile pentru a-și moderniza afacerile și a deveni mai competitivi, a subliniat Igor Grosu.
Vizita președintelui Parlamentului s-a încheiat în localitatea Sagaidac, unde s-a discutat despre evenimentele recente și despre importanța unității în atingerea obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova. Grosu a accentuat cum fondurile europene contribuie semnificativ la modernizarea satelor, evidențiind exemplele concrete din Sagaidac.
Doar în ultimii 2 ani, prin proiectele „Satul European” și „Satul European Expres”, în Sagaidac a fost construită o grădiniță pentru circa 70 de copii, iar costurile au fost de peste 5 milioane de lei. De asemenea, a fost amenajat și un teren de joacă în sumă de circa 500 mii de lei, a menționat Grosu.
În perioada următoare, conform primarului, Sagaidac va beneficia de o autospecială pentru colectarea gunoiului menajer, îmbunătățind astfel gestionarea deșeurilor în localitate. Totodată, prin programul „Satul European 2”, se va realiza sistemul de canalizare pentru gospodării, o necesitate așteptată de zeci de ani de către locuitori. De asemenea, un alt proiect semnificativ pentru comunitate este reabilitarea podului de la Sagaidacul Nou, care va începe după 30 de ani de așteptare.
În încheiere, Igor Grosu a îndemnat locuitorii să continue pe drumul modernizării și dezvoltării, subliniind că doar prin unitate și colaborare Republica Moldova poate atinge obiectivul de integrare europeană.
Sursa foto: Pagina de Facebook a Consiliului Raional CimișliaSursa foto: Pagina de Facebook a Consiliului Raional CimișliaSursa foto: Pagina de Facebook a Consiliului Raional CimișliaSursa foto: Pagina de Facebook Igor GrosuSursa foto: Pagina de Facebook Igor GrosuSursa foto: Pagina de Facebook Igor GrosuSursa foto: Pagina de Facebook Igor GrosuSursa foto: Pagina de Facebook Igor GrosuSursa foto: Pagina de Facebook Igor Grosu
Autor: Virineia Carapirea
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Republica Moldova se confruntă de ani buni cu o problemă acută: emigrarea în masă a cetățenilor săi, în special a celor cu potențial economic. Motivele principale, conform experților, sunt sărăcia și corupția extinsă. Statisticile indică o scădere dramatică a populației, iar consecințele acestui exod sunt tot mai vizibile în economie, infrastructură și în capacitatea statului de a oferi servicii sociale adecvate.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, subliniază gravitatea situației: în 1991, populația țării era de 4,34 milioane de locuitori, dintre care 3,6 milioane pe malul drept al Nistrului. În 2024, Moldova are doar 2,72 milioane de locuitori, iar 2,42 milioane dintre aceștia trăiesc pe malul drept al Nistrului. Această reducere semnificativă a populației are un impact de lungă durată asupra economiei și dezvoltării durabile a țării.
În acest context, Stanislav Kázecký, Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Cehe în Republica Moldova, a abordat problema exodului moldovenilor în cadrul emisiunii „În pas cu Europa: interviu cu ambasadori”. Kázecký a recunoscut că sărăcia și corupția sunt principalii factori care determină cetățenii să părăsească Moldova, iar pentru mulți, plecarea este o decizie inevitabilă în căutarea unor condiții de viață mai bune.
Ambasadorul a făcut o paralelă între situația actuală din Republica Moldova și experiența sa în calitate de diplomat, în România anilor ’90, perioadă în care mulți români emigrau din motive similare.
Îmi amintesc în acea perioadă aceeași poftă mare a populației de a pleca peste hotare. Multă lume pleca în Europa, Canada, Statele Unite etc. Când am revenit, după 25 de ani, România era altă țară, a spus Kázecký.
Republica Cehă și România au trecut prin astfel de provocări înainte de aderarea la Uniunea Europeană, în 2004 și, respectiv, 2007. Ambasadorul Kázecký a explicat că aderarea la UE a adus schimbări profunde în ambele țări, inclusiv în domeniul juridic:
Important a fost momentul în care Cehia a acceptat că legile sale nu sunt doar legi cehe, ci și legi europene. Aceasta a schimbat sistemul juridic și, după părerea mea, a fost spre bine.
Ambasadorul a subliniat, de asemenea, că integrarea europeană a adus mecanisme mai eficiente de combatere a corupției și a creat un climat economic și social care a încurajat cetățenii să rămână în țară.
După aderarea la UE, climatul s-a schimbat. Sunt mai multe mecanisme de a controla corupția și alte situații complicate în societate. Cred că Uniunea Europeană este o soluție pentru a ajuta mai mulți tineri cu capacitate economică să rămână acasă. Nimeni nu vrea să plece de acolo unde își are familia, viața, unde sunt bunicii.
Ambasadorul Kázecký consideră că, pentru a opri exodul moldovenilor, drumul către integrarea europeană este esențial. El crede că, pe măsură ce Moldova va continua procesul de apropiere de UE, va crea un climat mai atractiv pentru cetățenii săi, oferindu-le motive să rămână și să-și construiască un viitor în propria țară:
Dacă Republica Moldova continuă în aceeași direcție clară către Uniunea Europeană, în câțiva ani, și Republica Moldova va ajunge la momentul în care persoanele să fie motivate să stea mai mult în țară, să își educe copiii etc.
Pentru mai multe detalii și pentru a asculta interviul complet cu Ambasadorul Stanislav Kázecký, puteți viziona emisiunea pe canalul nostru de YouTube.
Autor: Virineia Carapirea
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Mass-media locală din Basarabeasca pentru valorile europene”, implementat de redacția BAStv cu sprijinul financiar al Ambasadei Republicii Cehe în Moldova.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Indiferent de vârstă, oamenii s-au obișnuit să petreacă din ce în ce mai mult timp cu ochii într-un ecran, fie în computer, tabletă, telefon sau televizor. Însă, acest lucru are efecte negative asupra vederii, astfel, o bună parte a populației este nevoită să se adreseze la medic. Cum ne este afectată vederea de computer și telefoane și, ce să facem ca să ne protejăm ochii, chiar dacă stăm mult timp la ecrane, Violina Morarița, medic oftalmolog, ne oferă răspunsuri pertinente și salvatoare, precum și sfaturi pentru toți cei care vor să vadă culorile vieții în toată splendoarea lor.
– Monitoarele calculatoarelor şi laptopurilor, dar şi ecranele tabletelor şi telefoanelor au un impact negativ asupra sănătăţii ochilor?
– Un studiu britanic a demonstrat că tinerii petrec mai mult timp în fața calculatorului decât pe bancile școlii. Un copil născut astăzi petrece, până la vârsta de 7 ani, echivalentul unui an întreg, zi și noapte, privind un ecran. Până la vârsta de 18 ani –se aduna aproape 3 ani. Respectând același regim o persoană ajunsă la 80 ani petrece aproximativ 18 ani în fața unui ecran. Orele îndelungate în fața ecranului duc la probleme de vedere, dar și la obezitate, afectiuni cardiace și chiar dereglari de comportament. Cele mai frecvente plângeri sunt senzațiile de oboseală oculară(astenopie) și uscăciune a ochilor.
– De la ce vârstă a copilului şi cât timp îi putem permite să steie la computer ca să nu-i fie afectată vederea?
– Cu cât mai târziu, cu atât mai bine. Până la vârsta de 3 ani — vârsta critică a unui copil, el, în general, nu are ce căuta în fața unui ecran. Descoperirea lumii înconjuratoare trebuie efectuată treptat, la început cu obiectele ce ne înconjoară, apoi cu desene, cări, jocuri care să dezvolte inteligența copilului. Conform cerințelor Organizației Mondiale a Sănătății: până la 3 ani categoric interzis; 3-7 ani-până la 30 minute în zi; 7-10 ani — 30-50 minute în zi; 11-18 ani -1-3 ore/zi(cu pauze de odihnă).
– Cum ar trebui să ne odihnim ochii după un timp îndelungat de lucru la computer?
– Procedurile hidrice contrastante: băițe sau comprese oculare cu apă caldă și rece –acestea măresc fluxul sanguin al retinei și gimnastica pentru ochi scot oboseala oculară. Sportul care include modificarea rapida a focusării are de asemenea efecte benefice. Aici putem recomanda badminton, volei, tenis, basket, fotbal.
– Care sunt primele semne că avem o problemă și că trebuie să ne adresăm medicului?
– Cele mai fecvente semne care ar trebui să vă atenționeze că ceva nu este în ordine cu ochii sunt: vedere încețoșată sau scaderea acuității vizuale; diplopie(vedere dubla); oboseala rapidă în timpul cititului; usturimea ochilor; senzație de ,,nisip,, în ochi; roșeața globilor ocular; dureri la mișcarea globilor ocular s.a. Cu alte cuvinte orice abatere de la starea de bine este deja un semnal din partea organismului că ceva nu este în ordine.
– Câte ore putem folosi laptopul fără a ne expune vederea în pericol?
– Varianta ideală ar fi cel mult 2-3 ore pe zi cu pauze, dar având în vedere că multe profesii sunt legate de folosirea computerelor trebuie să ne facem un regim igienic corect pentru a nu suprasolicita ochii.
– Pauzele la cât timp sunt necesare ca să ne odihnim ochii?
– La fiecare 30-40 min. e necesar de făcut o pauză de 2-3 min pentru relaxare și anume priviți în depărtare, astfel mușchiul ochiului se odihnește.
– Ne puteți recomada cateva exerciții pentru a relaxa ochii?
– Clipiți des, deoarece în acest fel menții hidratarea optimă a ochiului. Prin clipire, “obligi” ochiul să producă lacrimi care lubrifiază sfera oculară. Tineți cont și de faptul că privitul la computer te face să clipești mai rar, ceea ce duce la uscarea și înroșirea ochilor. Așa că nu uitați să strângeți tare din ochi și să clipii puternic de cinci-sașe ori la fiecare jumătate de oră.
Când simtiți ochii încordați, încearcați să schimbați imaginea pe care te focusezi. Cel mai bine este să-ți iei ochii de la ecranul computerului pentru câteva secunde. Sau să faci următorul exercițiu: ține un deget în fața ochilor și uită-te la el pentru câteva secunde, iar apoi privește un obiect din depărtare tot atât. Repetă exercițiul de câteva ori.
Închideți ochii și acoperiți-I cu palmele. Intunericul va relaxa ochii. Îți poți freca palmele energic timp de câteva secunde, iar apoi îți pui mâna aproape de ochi, fără să-i atingi, doar cât să-i acoperi. Pe măsura ce veți fi mai relaxat, imaginea din fața ochilor va deveni tot mai întunecată.
Țineți ochii strâns închiși și ridicați umerii cât puteți de mult. Stați în această poziție pentru câteva secunde ăi apoi expirați, relaxând în același timp și mușchii și ochii, deschizându-i. Repetați exercițiul acesta de câteva ori până simtiți că tensiunea din privire, cap și gât se diminuează considerabil.
Simpla mișcare a ochilor poate duce la detensionarea lor. Acest exercițiu trebuie făcut cu ochii închiși, rotind ușor globii oculari fără a-ți mișca însă mușchii feței. După ce ai exersat de câteva ori, continuă acum să faci cercuri din ce în ce mai mici către centrul irisului. La final, vei simți că ai redus considerabil durerea.
– Ce ne puteți spune despre lumina albastra a gadget-urilor? Cum ne afecteaza aceasta?
– Lumina de culoare albastră face parte din spectrul luminii emise de Soare, сeea ce înseamnă că oamenii sunt expuşi în fiecare zi. Totuşi, expunerea pe timpul nopţii la lumină albastră, care este emisă la niveluri mari de telefoanele inteligente, tablete, laptopuri şi alte dispozitive cu ecrane bazate pe tehnologia LED, poate duce la deteriorarea vederii.De asemenea, expunerea la acest tip de lumină duce la încetarea producţiei de melatonină, un hormon care reglează trecerea organismului din starea de veghe în cea de somn. Când nivelul de melatonină şi ciclul somnului sunt dereglate, creşte riscul de a dezvolta o serie de maladii, de la depresie la cancer.
Ecranele dispozitivelor folosesc lumina albastră pentru că este foarte puternică şi permite folosirea aparatelor şi în condiţii de lumină solară puternică, pentru a putea citi afişajul. Oamenii au început să fie expuşi unor niveluri ridicate de astfel de lumină doar în ultimii 10-20 de ani, iar acum au început să se vadă şi consecinţele.
Daunele pe care lumina albastră le poate aduce ochilor sunt semnificative şi surprinzătoare. Expunerea directă la această radiaţie poate afecta retina și poate fi o cauză a degenerescenței maculare-o afecțiune oftalmologică care duce la pierderea capacităţii de a vedea clar obiectele aflate în zona centrală a câmpului vizual. Acest efect negativ apare atunci când sursa de lumină albastră este ţinută foarte aproape de ochi, ceea ce nu se întâmplă în mod obişnuit în utilizarea dispozitivelor electronice.
Lumina albastră poate afecta şi sănătatea mentală. Unele studii au arătat că persoanele cu niveluri de melatonină reduse şi ale căror ritmuri biologice sunt dereglate de expunerea la lumină sunt mult mai predispuse la a suferi de depresie.
– Cum ne protejăm vederea înainte de a fi prea târziu?
– Orice maladie poate fi mai ușor prevenită decât tratată.Copiii sunt foarte vulnerabili la toate schimbarile ce se petrec și, deși gadjeturile sunt niște ,,jucării,, care ne fac viața mai ușoara ,totodata ele sunt si niște ,,droguri,, care îi fac pe copiii noștri dependenți de ecrane. Verificați vederea copilului D-stră anual ca să le puteți oferi o claritate în lumea înconjuratoare.
Dacă petreceți zilnic 7-8 ore în fața calculatorului, vă recomandăm să efectuați un control oftalmologic o dată la 6 luni. În cazul în care petreceți zilnic circa 3-4 ore în fața calculatorului și a dispozitivelor mobile, vă recomandăm să vizitați medicul oftalmolog o dată pe an.
– Multumim mult pentru acest dialog.
Autor: Ludmila Podgurschii
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Vă invităm să urmăriți o nouă ediție a emisiunii Culisele Probațiunii, unde vom discuta despre monitorizarea electronică a agresorilor familiali, un sistem esențial în lupta împotriva violenței domestice. Alături de dl. Andrei Iavorschi, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, vom explora modul în care acest sistem contribuie la protejarea victimelor și reintegrarea agresorilor în societate.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Liceul Teoretic „Matei Basarab” din or. Basarabeasca a găzduit recent o sesiune interactivă de informare cu tema „Valorile Europene”, la care au participat elevii claselor a XI-a și a XII-a. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Centrul de Tineret din orașul Cimișlia, în cadrul proiectului „Promovarea valorilor europene în regiunea de sud a Moldovei”.
În cadrul sesiunii, elevii au avut oportunitatea de a-și aprofunda cunoștințele despre valorile fundamentale promovate de Uniunea Europeană, printre care se numără democrația, drepturile omului, libertatea, egalitatea și statul de drept. Activitatea a fost moderată de către Irina Josu, reprezentantă a Centrului de Tineret din Cimișlia, și de Tatiana Mîță, profesoară de Educație pentru societate în cadrul liceului, care au ghidat discuțiile elevilor.
În ceea ce privește interesul elevilor față de subiectul integrării europene, profesoara Tatiana Mîță a menționat că mulți aceștia erau deja familiarizați cu subiectul abordat, datorită orelor de Educație pentru societate. Cu toate acestea, sesiunea a adus un plus de conștientizare asupra importanței acestor principii, atât pentru dezvoltarea personală, cât și pentru crearea unei societăți incluzive și tolerante în Republica Moldova.
„Elevii au constatat că multe dintre cele abordate au fost învățate la orele de Educație pentru societate, dar au fost implicați în activități de conștientizare a importanței acestor valori chiar în comunitatea locală”, a declarat profesoara.
În interviul oferit pentru BasTV, Tatiana Mîță a subliniat importanța educației în promovarea valorilor europene:
„Educația fără valori este ca sămânța fără pământ și apă. Nu avem cum să cultivăm educație dacă nu este bazată pe valori. Acest lucru este valabil și pentru promovarea valorilor europene, necesare pentru educarea unei generații în spiritul egalității, cooperării, păcii și bunei înțelegeri între membrii comunității.”
Întrebată despre cum ar putea școlile să contribuie mai eficient la promovarea valorilor europene, profesoara a precizat:
„Școala este deja locul unde educăm valorile general umane, inclusiv cele europene. Acest proces se desfășoară în cadrul orelor de Educație pentru societate, istorie și orele opționale.”
Acest eveniment se înscrie în cadrul proiectului „Promovarea valorilor europene în regiunea de sud a Moldovei”, coordonat de Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC). Proiectul are ca scop evidențierea importanței valorilor europene în comunitățile locale și contribuirea la crearea unui sentiment de apartenență europeană în rândul tinerilor din Republica Moldova. Inițiativa este susținută financiar de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Mass-media locală din Basarabeasca pentru valorile europene”, implementat de redacția BAStv cu sprijinul financiar al Ambasadei Republicii Cehe în Moldova.
Sursa foto: Pagina Liceului Teoretic „Matei Basarab”, or. Basarabeasca
Autor: Virineia Carapirea
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Lucrările de reabilitare a căilor ferate din sudul țării au înregistrat noi progrese pe tronsonul Tighina-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești, anunță Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova. În ultima lună, au fost efectuate lucrări de reparație capitală pe aproape 4 kilometri din sectorul Tighina-Hagimus, marcând un alt pas important în modernizarea infrastructurii feroviare naționale.
Potrivit autorităților, pe acest sector au fost deja montate traverse, șine provizorii și stratul de piatră, pregătind terenul pentru instalarea noilor șine. În paralel cu aceste lucrări, echipele implicate în reabilitare se concentrează pe curățarea podurilor și podețelor de pe acest traseu, precum și a canalelor de evacuare a apelor. De asemenea, în cadrul proiectului, se înlocuiesc 60 de schimbătoare de cale, pentru a asigura un transport feroviar mai eficient și sigur.
„În următoarea perioadă, lucrările de reabilitare vor continua și pe alte segmente feroviare. Mergem înainte, continuăm să reabilităm căile ferate ale Moldovei,” a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, citat de moldpres.md.
Acest proiect de reabilitare, considerat cel mai mare din istoria recentă a Republicii Moldova, vizează un total de 233 de kilometri de cale ferată. Potrivit întreprinderii Calea Ferată din Moldova, scopul este îmbunătățirea calității serviciilor feroviare, precum și asigurarea unui transport de mărfuri și pasageri fără restricții de viteză sau masă. De asemenea, se urmărește reluarea transportului feroviar de pasageri în sudul țării, activitate suspendată momentan.
Reamintim că tronsonul Tighina-Căușeni-Basarabeasca-Giurgiulești este unul dintre cele mai aglomerate și strategice segmente de cale ferată din țară, asigurând tranzitul de mărfuri din România și Ucraina. Valoarea proiectului se ridică la 113 milioane de euro, finanțare oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europeană.
Sursa foto: Pagina Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Conform investigației realizate de Cu Sens, 17 dintre cei 32 de președinți de raioane din Republica Moldova, aleși în urma scrutinului din noiembrie 2023, sunt milionari. Printre aceștia, președintele raionului Cimișlia, Andrian Talmaci, se remarcă ocupând locul 4 în clasamentul celor mai bogați președinți de raioane, cu o avere de 3,3 milioane de lei.
În continuare, vom analiza declarațiile de avere pentru anul 2023 ale celor 5 președinți de raioane din top și vom dezvălui cine sunt aceștia, ce sume dețin împreună cu partenerii lor de viață și ce bunuri au declarat.
Cel mai bogat președinte de raion: Veaceslav Rusnac, raionul Soroca – 5,6 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Soroca
Veaceslav Rusnac, președintele raionului Soroca și membru al Partidului Socialiștilor, conduce clasamentul cu o avere estimată de 5,6 milioane de lei. Rusnac se află la al doilea mandat în această funcție, după o carieră de succes în poliție, unde a deținut mai multe funcții de conducere, culminând cu poziția de șef al Inspectoratului de Poliție Soroca între 2016 și 2019, înainte de a deveni președinte de raion.
O mare parte din averea lui Rusnac este rezultatul contribuțiilor financiare ale partenerii sale, Alla Pilipețcaia, deputată în Parlament din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor începând cu anul 2021. În 2023, cuplul Rusnac-Pilipețcaia a avut un venit anual de aproximativ 780 de mii de lei, majoritatea provenind din salariul și indemnizațiile Allei.
Alla Pilipețcaia este proprietara unei case impunătoare de 372 de metri pătrați în centrul orașului Soroca, evaluată la 1,4 milioane de lei, alături de alte cinci construcții accesorii, cu o suprafață totală de 181 de metri pătrați. În aceeași zonă, Pilipețcaia mai deține o casă de 78 de metri pătrați, cu un singur nivel și trei construcții anexe, declarată ca fiind „altă avere imobiliară.” Tot la Soroca, familia mai deține o casă de 100 de metri pătrați și un garaj, din care jumătate aparține partenerei de viață a președintelui de raion. Pilipețcaia mai deține și trei terenuri extravilane cu o suprafață totală de peste 47 de ari, dar și un apartament de lux în centrul Chișinăului, cumpărat în 2021 și evaluat la 1,3 milioane de lei, cu o suprafață de 94 metri pătrați.
Pe lângă acestea, Pilipețcaia deține o cotă de 50% în firma DEBUT-SOR SRL, specializată în producerea mezelurilor, cu o valoare declarată de 871 de mii de lei.
„Tot ce vedeți declarat de mine, ca deputată, este 99% moștenire de la părinți, începând de la imobile și terminând cu afacerea,” a declarat Pilipețcaia pentru Cu Sens.
Rusnac declară că deține în proprietate doar un teren agricol de 20 de ari, care are o valoare de aproximativ patru mii de lei și un autoturism Dacia Duster, dobândit în anul 2022.
Iurie Plopa, raionul Ocnița – 5,2 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Ocnița
Iurie Plopa, președintele raionului Ocnița, ocupă locul doi în clasament, cu o avere de 5,2 milioane de lei. Acesta se află la cel de-al doilea mandat, fiind reales în funcție cu 27 de voturi, în unanimitate.
Înainte de a se implica în administrația locală, Plopa, de profesie inginer-mecanic, a avut o carieră diversificată, lucrând atât în sectorul public, cât și în cel privat. După o scurtă perioadă în cadrul Ministerului de Interne (1990-1993), a activat în sectorul pomicol și a condus SRL „Nord-Expofruct” până în 2019. De asemenea, potrivit datelor din investigația Cu Sens, acesta a muncit și în calitate de șofer, mecanic și lăcătuș auto, ocupându-se, în paralel, de dezvoltarea propriilor afaceri.
În declarația sa de avere pentru anul 2023, Plopa a dezvăluit o colecție impresionantă de bunuri, dintre care cel mai notabil este portofoliul său de terenuri agricole. Acesta deține nu mai puțin de 224 de terenuri agricole, acoperind o suprafață totală de 180 de hectare, ceea ce îl plasează printre cei mai mari proprietari de terenuri agricole din țară.
În ceea ce privește alte bunuri imobiliare, Plopa se află în posesia unei case de locuit cu o suprafață de 228,2 metri pătrați din anul 1997. Bunul care face obiectul dreptului de abitație are o valoare estimată la 34234 lei. Tot Plopa a devenit proprietarul unei case de locuit cu o suprafață de 80 metri patrați în 2001, în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare. Valoarea bunului indicată în declarația de avere a peședintelui de raion este de 5000 lei.
De asemenea, în declarația sa de avere mai sunt indicate alte 12 averi imobiliare, suprafețe între 110,3 și 213,3 metri pătrați. Cele 12 bunuri imobiliare cu o valoare de 990000 lei au fost obținute în 2015, în temeiul unui/ unor contracte de vânzare-cumpărare.
Pe plan financiar, veniturile lui Plopa și ale soției sale pentru anul 2023 au însumat 242 de mii de lei, provenind din salarii, indemnizații și alocații de stat.
Adițional, Plopa a declarat șase autoturisme, cu valori cuprinse între 25.000 și 600.000 de lei, precum și trei camioane și două remorci, achiziționate între 2004 și 2019. În declarațiile sale, Plopa nu este indicat drept beneficiar efectiv al acestor bunuri mobile.
În contextul declarațiilor de avere prezentate de președintele raionului Ocnița, Iurie Plopa, se remarcă, totuși, o serie de omisiuni notabile. Conform investigației realizate de Cu Sens, Plopa nu a inclus în declarațiile sale de avere recente compania în care deține 100% din capitalul social. De asemenea, președintele raionului a omis să declare și alte două companii în care deține cote părți, respectiv gospodăria țărănească care îi poartă numele și firma Iurtrans-P SRL.
Vasile Cemortan, raionul Drochia – 3,5 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Drochia
Pe locul trei se află Vasile Cemortan, președintele raionului Drochia, cu o avere de 3,5 milioane de lei. Cemortan, președintele raionului Drochia și membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, se află la primul său mandat. Înainte de 2023, acesta a ocupat diverse funcții, inclusiv în domeniul pedagogic și vamal, ca viceprimar în satul său de baștină, Chetrosu, precum și în rolul de jurist și șef al Biroului Vamal Nord.
În anul 2023, veniturile sale din activitatea desfășurată în cadrul Consiliului Raional Drochia și Primăria Chetrosu au fost de aproximativ 15 mii lei. Alte surse de venituri ale familiei Cemortan, totalizând 73 mii lei, au provenit din activitatea în cadrul SRL Disetincom, Arvi-Serprim SRL și Primăria Chetrosu.
Soția sa, Aliona Cemortan, deține o proporție semnificativă și predominantă din averea familiei, consolidându-se astfel ca principală deținătoare a resurselor și bunurilor. Astfel, în declarația de avere a lui Vasile Cemortan, au fost incluse 24 de terenuri agricole dobândite între 2015 și 2023, a căror beneficiar efectiv nu se află. În plus, Aliona Cemortan mai deține două extravilane, șase bunuri imobile clasificate în „alte categorii de terenuri aflate în circuitul civil”, precum și trei case de locuit cu suprafețe de 36 metri pătrați, 61 metri pătrați și 160 metri pătrați, ale căror valori nu sunt precizate. De asemenea, este proprietara unui apartament de 94 metri pătrați, cu o valoare de 366 mii lei și posesoarea unui autoturism Mercedes GL din 2017, cu o valoare declarată de 400 mii lei.
Într-un gest de transparență, Vasile Cemortan a acceptat să le prezinte reporterilor o parte din averea familiei, inclusiv parcul fotovoltaic situat pe un teren de 18 ari în satul Chetrosu. Acest parc, dedicat producției de energie electrică, este deținut de compania Arvi-Serprim SRL, care are un capital social de 2,3 milioane de lei. Soția demnitarului, Aliona Cemortan, este proprietara principală a acestei companii, dețînând o cotă de participare de 49,8118%.
Vasile Cemortan, lângă parcul fotovoltaic, care aparține companiei Arvi-Serprim SRL Sursa foto: Cu Sens, Cei mai bogați președinți de raioane
Andrian Talmaci, raionul Cimișlia – 3,3 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Cimișlia
Raionul Cimișlia este condus de Andrian Talmaci, membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, care se află pe locul patru în clasamentul celor mai bogați președinți de raion, cu o avere de 3,3 milioane de lei. După alegerile locale din toamna anului 2023, Talmaci a fost ales pentru a doua oară primar în satul Sagaidac, dar a ales să renunțe la acest mandat pentru a prelua funcția de președinte de raion.
În anul 2023, veniturile din salarii ale cuplului Talmaci au totalizat 240.000 lei, iar suma obținută din alocații de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a României a fost de 6144 RON. Aceste surse de venit se adaugă la rezultatele obținute din afacerea agricolă a lui Talmaci.
Înainte de a intra în politica locală, Talmaci a fost activ în domeniul agricol. În iulie 2017, AgroTV Moldova a realizat un material video în care Talmaci, atunci un antreprenor tânăr, gestiona 500 hectare de terenuri agricole. Astfel, în anul 2023, compania sa, Agrocimtal, în care este singurul asociat, i-a adus dividende de 250.000 lei, confirmând experiența și performanța sa în domeniul agricol.
În ceea ce privește proprietățile imobiliare, Talmaci deține cu drept de proprietate 48 de terenuri agricole, alături de o proprietate inclusă în categoria „alte terenuri în circuitul civil.” De asemenea, el este proprietarul unei case de locuit de 88,7 metri pătrați, evaluată la 825964 lei, situată în sectorul Centru din Chișinău. Având în vedere că lucrările de finisare a acestei case nu sunt complet finalizate, familia Talmaci locuiește, momentan, într-un apartament de 63,5 metri pătrați, achiziționat în 2012, cu o valoare de 640.000 lei.
În plus, în declarația sa de avere, Talmaci a indicat un autoturism Renault Kadjar, evaluat la 13000 EUR, pe care l-a achiziționat în anul 2022.
Alexandru Catan, raionul Căușeni – 3 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Căușeni
Alexandru Catan, președintele raionului Căușeni și reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate, se află pe locul 5 în topul celor mai bogați președinți de raioane din Republica Moldova, închizând, astfel, clasamentul, cu o avere estimată la 3 milioane de lei.
Înainte de a ocupa funcția actuală, Catan a făcut carieră de succes în sectorul vitivinicol. După finalizarea studiilor de licență, a ocupat funcția de tehnolog-șef, ulterior activând în calitate de administrator și administrator-interimar al mai multor companii din domeniu. În august 2023, a fost numit director interimar al Î.S. Combinatul de vinuri de calitate „Mileștii Mici”.
De asemenea, Catan a ocupat funcția de președinte al raionului Căușeni timp de 7 luni în perioada 2022-2023 și a fost membru al Consiliului raional Căușeni. La sfârșitul anului 2023, într-un material ZDG, este menționată activitatea sa în rol de președinte al organizației teritoriale PAS din Căușeni.
În 2023, veniturile totale ale cuplului Catan au fost de 403 mii lei, provenind din salarii, depuneri la instituții financiare și încasări din chirii pentru două terenuri agricole. Catan deține cinci terenuri agricole și un apartament de 117,5 metri pătrați în centrul Chișinăului, achiziționat în 2017, evaluat la 84,980 EUR. De asemenea, el are în proprietate un garaj în valoare de 41436 lei și două alte bunuri imobiliare în valoare totală de 112 mii lei.
În declarația sa de avere, Catan a menționat și un automobil Skoda Kodiaq, evaluat la 865 mii lei, alături de un Ford Transit și o remorcă, cu o valoare totală de 22800 lei.
Autor: Virineia Carapirea
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
