În ultimele luni, anchetele organelor de drept au readus în prim-plan problema corupției în sistemul educațional și a posibilelor fraude financiare și abuzuri din instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău. De la colectarea ilegală a banilor până la favorizarea unor elevi la examene, cazurile recente au generat întrebări esențiale: cine vede, cine are curajul să vorbească și ce mecanisme reale există pentru a semnala neregulile?
La nivel oficial, există un sistem menit să protejeze elevii, părinții și profesorii care decid să raporteze încălcări, conferindu-le statutul de avertizori de integritate. Totuși, cât de funcțional este acest sistem în realitate? Experții din domeniu avertizează asupra unui deficit pronunțat de mecanisme sigure de raportare, subliniind că persoanele care sesizează ilegalitățile nu beneficiază de o protecție reală, în timp ce reacțiile instituționale rămân, de cele mai multe ori, formale.
Ce mecanisme de raportare declară instituțiile de învățământ?
Conform informațiilor oferite de către Direcția Generală Educație,Tineret și Sport (DGETS) Chișinău, toate instituțiile de învățământ general sunt obligate să dețină regulamente privind avertizorii de integritate, un registru intern al sesizărilor, dar și personal desemnat pentru examinarea acestora. Andrei Pavaloi, șef adjunct al DGETS Chișinău, a menționat că, la 21 noiembrie 2025, a fost instituit oficial Registrul dezvăluirilor privind încălcările Legii avertizorilor de integritate. Responsabil de gestionarea acestuia și de soluționarea sesizărilor interne a fost desemnat Serviciul asistență juridică din cadrul DGETS. De asemenea, la 19 noiembrie 2025, Direcția a solicitat Centrului Național Anticorupție (CNA) instruiri pentru angajații din educație privind aplicarea legislației în vigoare.
În scopul combaterii corupției în sistem, încă pe 25 octombrie 2024 a fost emis un ordin de interzicere a colectărilor ilicite de bani.
„De la intrarea în vigoare a ordinului, au fost aplicate sancțiuni disciplinare unor directori pentru nerespectarea acestuia. Atunci când controalele DGETS Chișinău au indicat bănuieli rezonabile de corupție, au fost înaintate sesizări către CNA”, a precizat A. Pavaloi, fără a oferi însă detalii despre finalitatea acestor demersuri.
Realitatea raportărilor vs. intervenția procurorilor
Natalia Strajesco, șefa DETS Sectorul Centru, ne-a comunicat că grupul de monitorizare a fost instituit, însă nu a primit nicio sesizare care să vizeze fapte de corupție în ultima perioadă. La rândul lor, reprezentanți ai DETS Sectorul Buiucani au precizat că instituțiile subordonate aplică legea și dispun de canale diverse (cutii poștale anonime, e-mail, anticameră). Totuși, în perioada 2023-2025, numărul sesizărilor a fost limitat și a vizat doar aspecte administrative minore.
În contrast cu cele menționate de direcțiile de educație, Procuratura Anticorupție a comunicat public, la începutul lunii noiembrie 2025, despre declanșarea unei cauze penale de amploare. În urma unor percheziții, anchetatorii investighează nouă persoane pentru corupere pasivă și abuz de serviciu în sistemul educațional din Chișinău. Printre cei vizați se numără un șef de direcție din cadrul DGETS, doi directori de instituții gimnaziale și liceale, un șef de grădiniță și mai mulți agenți economici.
Paradoxul de la Liceul „Gheorghe Asachi”
Cazul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” este unul simptomatic. În comunicatul remis de conducerea acestei instituții se afirmă că liceul dispune de toate instrumentele legale, inclusiv de regulament și un registru de petiții, dar deocamdată nu au existat sesizări de corupție. Însă lipsa sesizărilor nu înseamnă lipsa corupției. La sfârșitul lunii octombrie, CNA a anunțat despre reținerea directoarei instituției de învățământ și a unui agent economic într-un dosar de delapidare, corupție și trafic de influență. Aceștia sunt bănuiți că ar fi orchestrat angajări fictive și ar fi perceput „comisioane” de aproximativ 10% din valoarea contractelor de achiziții. Mai mult, există suspiciuni că s-ar fi colectat bani de la părinți sub diverse pretexte ilegale. În prezent, directoarea se află în arest la domiciliu.
„Sesizările ajung tot la cei vizați”
Ala Revenco, directoarea Asociației „Părinți Solidari”, critică ineficiența sistemului actual de semnalare a cazurilor de corupție.
„Principalul instrument rămâne petiția scrisă, dar, în practică, aceste sesizări sunt adesea redirecționate chiar către instituțiile implicate în abuzuri. Acest lucru compromite total obiectivitatea procesului”, explică ea.
Lipsa anonimatului și solicitarea unor probe concrete îi descurajează pe părinți, care se tem de represalii asupra copiilor.
„CNA redirecționează sesizările către Direcțiile de Educație sau Minister, generând un cerc închis. Chiar și cu dovezi clare, răspunsurile oficiale susțin adesea că faptele nu se confirmă”, adaugă Revenco.
Avocatul Poporului: Frica de represalii blochează sistemul
Ceslav Panico, Avocatul Poporului, confirmă că reticența avertizorilor este cea mai mare vulnerabilitate.
„Oamenii se tem de marginalizare, presiuni psihologice sau chiar concediere. Deși legea interzice răzbunarea împotriva avertizorilor, percepția lipsei de protecție rămâne puternică”, explică Ombudsmanul.
El atrage atenția că o cultură a tăcerii predomină în instituții, unde problemele sunt „rezolvate în interior”, iar cei care vorbesc sunt stigmatizați:
„Fără garanții reale, încălcările rămân ascunse, favorizând o cultură a impunității. Instituțiile care nu protejează avertizorii își pierd credibilitatea, fiind percepute ca opace sau chiar complice la fraudă.”
Legea privind avertizorii de integritate obligă instituțiile publice să garanteze confidențialitatea. Totuși, datele CNA arată o utilizare scăzută a acestui instrument: din 2019 până în prezent, au fost înregistrate doar 23 de avertizări de integritate la nivel național, dar majoritatea nu au dus la confirmarea unor încălcări sau sunt încă în examinare.
Autor: Victoria Borodin
Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!
