Categorii
Diverse Istorii

(VIDEO) Împreună acasă și la catedră: Dorin și Cristina Mațcu, doi tineri profesori la început de drum

Dorin și Cristina Mațcu sunt doi tineri profesori care au ales să-și înceapă împreună cariera în raionul Basarabeasca, locul de baștină al lui Dorin. El predă istoria și educația muzicală la Liceul Teoretic „Matei Basarab”, instituția în care a fost cândva elev, iar ea – limba română, la Liceul Teoretic „Alexandr Pușkin”.

Soț și soție, dar și colegi de profesie, cei doi vorbesc despre primele experiențe la catedră, relația cu elevii și despre cum este să construiești, în același timp, o familie și un drum în educație.

Categorii
Diverse Istorii

(VIDEO) Generații în dialog – MEMORIE: Elena Sochirca din Dubna, primara care nu duce dorul Uniunii Sovietice

Elena Sochirca din satul Dubna, raionul Soroca, are o bogată experiență de viață, despre care poate povesti zile în șir. După patru decenii dedicate pedagogiei, și-a încercat în ultimii ani norocul în funcția de primară a satului natal. Și chiar de-i place la primărie, tot mai bine se simte muncind în grădina sa.

Este mândră că rădăcinile îi sunt în acest sat din Câmpia Sorocii, pe care a ales să nu-l părăsească. Atunci când s-a născut, Țara ei era ruptă în două, iar ea a crescut în Uniunea Sovietică, neștiind pe atunci că acel stat mare îi ocupase pământul străbunilor.

Elena Sochirca este ancorată în prezent și nu are nostalgie pentru trecutul sovietic, caracterizat de lipsuri și represiuni. Ea crede că multora dintre cei care regretă acea perioadă le este, de fapt, dor de tinerețea lor.

Visul ei cel mare este ca Prutul să nu mai rămână râu de hotar pentru români, iar Țara să fie din nou întreagă, așa cum era până la cel de-al Doilea Război Mondial. Vede integrarea în Uniunea Europeană ca pe o necesitate care ar corecta, măcar parțial, drama istorică prin care a trecut această bucată de Țară.

Din 2020 conduce Primăria Dubna, iar la ultimele alegeri locale a adunat aproape 80% din voturile consătenilor. Explicația este simplă – nu stă doar în birou, ci îmbină munca din oficiu cu cea de pe teren.

Amintindu-și de perioada sovietică, Elena Sochirca afirmă că oamenilor le lipseau multe, dar în special – libertatea. Totodată, nu-i înțelege pe concetățenii ei care îl adoră pe Stalin, unul dintre cei mai mari criminali ai secolului trecut, care, la fel ca Hitler, a ordonat uciderea a milioane de oameni nevinovați.

Ocupația sovietică a adus multă durere și în satul Dubna: deportări ale gospodarilor, înfometarea organizată a băștinașilor, colectivizarea forțată impusă prin amenințări, cu confiscarea terenurilor agricole, a cailor, a vitelor, a plugurilor și a cam tot ce agonisiseră de o viață.

Credea că ororile războaielor au rămas în secolul trecut, dar nu a fost să fie. Cu toate acestea, este convinsă că pacea, despre care a învățat la școală, și despre care le-a vorbit apoi și sutelor de elevi, este una dintre cele mai mari valori ce trebuie păstrată.

Femeia crede că trebuie să apreciem prezentul, să mergem spre viitor și să evităm greșelile din trecut. Iar dacă vrem să schimbăm lumea, începe de la tine, oriunde te-ai afla, fie că ești într-un oraș cu milioane de oameni, sau într-un sătuc pitit la poalele unui deal.

Se spune că cea mai mare bogăție a unui popor nu se află în zăcămintele din pământ sau în peisajele de la suprafață, ci în înțelepciunea celor care au în spate o experiență bogată, pe care o pot împărtăși. Printre acești oameni se numără și Elena Sochirca, iar de noi, ceilalți, depinde nu doar să-i auzim, ci și să-i ascultăm.

Categorii
Actualitate În Cimișlia

(FOTO) Biblioteca „Mihai Eminescu” din Cimișlia și-a îmbogățit fondul de carte printr-o donație din Câmpina

Fondul de carte al Bibliotecii Publice Orășenești „Mihai Eminescu” din Cimișlia s-a îmbogățit cu mai multe volume oferite în dar de Marian Dulă, un vechi prieten al orașului și fost colaborator al administrației publice locale din Câmpina, România.

Donația include cărți semnate de autori români, care vor fi puse la dispoziția cititorilor din Cimișlia. Volumele oferă publicului posibilitatea de a descoperi opere literare, dar și informații despre cultura și istoria română.

Printre cărțile donate se află și volumul „Câmpina și câmpinenii în război”, semnat de Marian Dulă, dedicat istoriei comunității din Câmpina.

Donația reprezintă un nou gest de apropiere între cele două orașe înfrățite și contribuie la dezvoltarea relațiilor dintre comunitățile din Cimișlia și Câmpina prin cultură și schimb de valori.

Categorii
Actualitate În Basarabeasca

Numărul restanțierilor la matematică este în creștere. Rezultatele examenelor de gimnaziu, după contestații

După examinarea contestațiilor la examenele de clasa a IX-a, mai mulți elevi din raionul Basarabeasca au rămas restanțieri și sunt nevoiți să susțină proba în sesiunea suplimentară a examenelor de absolvire a gimnaziului, desfășurată în perioada 8-11 iulie.

Potrivit orarului pentru organizarea și desfășurarea sesiunii suplimentare 2025, aprobat de MEC, primul examen va fi la Istoria românilor și universală. În raionul Basarabeasca sunt înregistrați 16 restanțieri, menționează Direcția Învățământ General Basarabeasca.

Urmează examenul la Matematică, programat pe 9 iulie. Examenul la această disciplină a fost picat de 66 de candidați, un număr record comparativ cu 22 de candidați înregistrați în sesiunea precedentă.

Proba la Limba de instruire va avea loc pe 10 iulie. La limba rusă au fost înregistrați 4 restanțieri, iar la limba română – 5 restanțieri.

Sesiunea suplimentară se va încheia pe 11 iulie, unde 29 de elevi din raionul Basarabeasca vor susține testul la Limba și literatura română alolingvi.

Autor: Lilia Zabolotnîi

Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Diverse Istorii

Șapte povești de dragoste de la locuitorii raionului Basarabeasca

Dragostea este cea mai mare bucurie pe care o poate avea un om, iar alături de omul potrivit, ea înflorește și pune bazele unei relații armonioase și a unei familii fericite. De Dragobete, sărbătoarea națională a dragostei, am decis să adunăm istoriile de dragoste a familiilor din raionul Basarabeasca.

Ce poate face o femeie fericită: cariera sau familia? Cu siguranță, ambele! Anul trecut, Cristina și Ion s-au căsătorit, însă înainte de acest pas, tinerii au fost nevoiți să treacă peste multe greutăți. 

Dorina Moleșteanu și soțul ei, Veceslav Eșanu, trăiesc o poveste de dragoste de mai bine de 10 ani, de pe vremea când erau încă școlari. Viitorii soți s-au întâlnit în s. Abaclia, de unde provin.

Soții Sergiu și Liudmila Reniță sunt împreună de mai bine de 20 ani. Împreună, ei au demonstrat că răbdarea și iubirea stau la baza unei familii fericite și împlinite.

Daniela și Victor din raionul Basarabeasca s-au cunoscut încă pe când ea era elevă. Începând de pe băncile școlii și până în prezent, ei sunt nedespărțiți.

Familia este cea care îți oferă sprijinul atunci când te confrunți cu obstacolele vieții. Este cea care te ajută să te ridici când ești tras în jos de restul lumii.

Irina Iftodi este femeia care a putut renaște din propria cenușă, asemeni unei păsări phoenix. Cu ajutorul soțului, ea a demonstrat lumii că fiecare om își poate forma viața după cum își dorește, nu după standardele străinilor.

Familia este mediul în care venim pe lume, ne dezvoltăm şi, la rândul nostru, ne formăm o altă familie. Este locul unde găsim înţelegere, linişte şi soluţii la problemele care ne frământă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Actualitate În Basarabeasca

(FOTO) Lansarea cărții „Cronica Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” la Biblioteca Publică din s. Abaclia

Duminică, 9 februarie 2025, Biblioteca Publică Abaclia a fost gazda unui eveniment cultural deosebit, marcând lansarea cărții „Cronica Bisericii. „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, scrisă de Dinu Putere. 

Evenimentul a reunit iubitori ai istoriei locale, reprezentanți ai bibliotecilor din regiune și membri ai comunității, care au participat la o masă rotundă dedicată discuțiilor pe marginea volumului. Autorul, a adus în prim-plan tradițiile și valorile comunității, oferind mărturii privind procesul de scriere a cărții, dar și ideile pentru următoarea lucrare.

Programul a inclus și momente artistice deosebite, precum recitaluri de poezii dedicate satului natal, scrise de Elena Cibotareanu și Ioana Gurin, care au adăugat o notă emoționantă evenimentului. Totodată, publicul a fost încântat și de interpretarea a două compoziții muzicale la nai.

Activitatea a fost organizată de Biblioteca Publică a satului Abaclia la propunerea Secretarului de Stat al Ministerului Educației și Cercetării, Sergiu Gurin, originar din aceeași localitate.

Autor: Lilia Zabolotnîi

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Diverse Istorii

Arhiva – memoria societății. Discuție de suflet cu angajații Serviciului Arhivă Basarabeasca

Fiecare document, fiecare manuscris sau fotografie reprezintă o piesă din puzzle-ul istoriei, iar arhivistul asigură păstrarea acestor comori în siguranță pentru generațiile următoare.

Prin munca sa dedicată, prin pasiune și profesionalism, doamna Maria Tetrioglo, șefa  Serviciului Arhivă Basarabeasca, circa patru decenii la rând, sistematizează, ordonează documentele cu termen permanent și de lungă durată ale instituțiilor – surse de completare ale raionului Basarabeasca. Este păstrătoarea memoriei colective.

Maria Tetrioglo, șefa  Serviciului Arhivă Basarabeasca: În activitatea arhivistică m-am dedicat în totalitate, acumulând informații istorice și documente ale fiecărei instituții – surse de completare. Acest lucru l-am îndrăgit din primele zile de activitate. Nu-mi imaginez să activez în alt domeniu. Sensul principal al vieții mele este de a fi mereu corectă, responsabilă și receptivă.

Cea care asigură drepturile legitime ale cetățenilor, privind  accesul la informație, examinarea cererilor cu caracter social- juridic, dar și executarea lor, se numește Veronica Murașov, specialistă în Serviciul Arhivă Basarabeasca:

În acest rol mă simt formidabil, întrucât am îndrăgit de la bun început acest gen de activitate. Sensul vieții mele este chiar viața însăși, să prețuiesc fiecare clipă trăită, să simt fiecare emoție și, să mă bucur din plin de micile surprize ale vieții.

– Povestiți-ne câte ceva din activitatea Dvs?

 – Maria Tetrioglo, șefa  Serviciului Arhivă Basarabeasca: În activitatea arhivisticii a fost efectuată expertiza valorii și prelucrarea tehnică – științifică a documentelor cu termen permanent de păstrare ale instituțiilor – surse de completare ale Fondului Arhivistic al RM. Am efectuat un lucru enorm privind ordonarea documentelor, întocmirea inventarelor, istoricul fondului referitor la activitatea de bază ale instituțiilor. Am oferit un ajutor metodic și practic colosal specialiștilor din instituțiile raionului referitor la sistematizarea dosarelor cu termen permanent și de lungă durată.

– Veronica Murașov, specialistă în Serviciul Arhivă: Viața mea profesională este la fel de colorată și intensă, ca și viața mea lăuntrică. Fiind juristă de profesie,  am  reușit totuși să mă manifest în diferite domenii, de exemplu, în jurnalistică. Astfel, tind să mă dezvolt multilateral. Mereu am fost motivată să am rezultate și să învăț lucruri noi.                                          

– Trei valori care vă servesc drept ghidare în viață?

– Maria Tetrioglo, șefa Serviciului Arhivă Basarabeasca: Valorile vieții mele au fost și sunt: familia, dedicarea profesională și  corectitudinea.

– Veronica Murașov, specialistă în Serviciul Arhivă: Familia și iubirea îmi sunt valori  supreme. Bunătatea sufletească și dăruirea – pentru că  fără de ele viața nu ar avea farmec și, sinceritatea – ca o binecuvântare și regăsire, care-mi generează liniște sufletească …

– Ce provocări presupune profesia de arhivist?

 – Maria Tetrioglo, șefa  Serviciului Arhivă Basarabeasca: Sunt instituții care cu greu se implică în procesul de ordonare a documentelor, având obligația, conform Legii, ca la finele fiecărui an să-și organizeze –ordoneze documentele de sine stătător. Din cauza neordonării la timp a documentelor, are loc degradarea fizică a aspectului acestora, după care apoi este imposibil de a le restabili. Sunt cazuri  când nu se întocmesc documente cu termen permanent de păstare. Anual, depun efort pentru a obține îndeplinirea obiectivelor ordonării – preluării, dar unii conducători lasă de dorit în privința ordonării și transmiterii la păstrarea de stat.

Odată cu implementarea tehnologiilor informaționale, documentele pe suport de hârtie tot mai rar se întocmesc, deși întocmirea documentelor pe suport de hârtie nu a fost anulată nici printr-un act normativ.

– Veronica Murașov, specialistă în Serviciul Arhivă: Pe parcusul acestui an de activitate în domeniul arhivistic, am observat  o atitudine lipsită de seriozitate și o neglijență din partea unor persoane juridice față de integritatea documentelor, sistematizarea, ordonarea și transmiterea lor la păstrarea în serviciul Arhivă.

– În viziunea Dumneavoastră, ce rol are arhiva și care e misiunea ei?

– Maria Tetrioglo, șefa  Serviciului Arhivă Basarabeasca: Arhiva, în viziunea mea, este comoara de aur a poporului nostru, deoarece în ea sunt păstrate cele mai scumpe izvoare din istoria neamului. În Serviciul Arhivă Basarabeasca sunt păstrate documente valoroase, începând cu anul 1944-2018, în număr de 21555 de dosare, în 92 de fonduri. În acest context, aduc la cunoștința publicului importanța întocmirii  la timp a documentelor la locul de muncă, care, ulterior, vor fi utile cetățeanului de rând.                   

– Veronica Murașov, specialistă în Serviciul Arhivă: Un rol major al Serviciului de Arhivă este contribuirea la formarea istoriei fiecărei localități, care este extrem de valoroasă pentru generația tânără. Indiferent de domeniul de activitate, cu toții avem misiunea să trăim și să prețuim viața din plin, să privim obstacolele ca oportunități și să profităm de ele, să ne simțim vii, să zâmbim, să ne bucurăm de lumină, soare și oameni dragi.

Rolul arhiviștilor este vital nu doar pentru conservarea trecutului, ci și pentru susținerea transparenței, cercetării și continuității culturale. Respect pentru toți cei care, prin pasiune și profesionalismul lor, ne ajută să nu uităm niciodată cine suntem și de unde venim.

În esență, arhivele și arhiviștii sunt cei care ne asigură că amintirile unei națiuni rămân vii și accesibile, pentru a învăța din trecut și a construi un viitor mai bun.

Autor: Ludmila Podgurschii

Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Diverse Istorii

„Sper să aduc o mică contribuție comunității noastre prin educare”. Interviu cu Cătălin Vitan, viitor profesor de istorie și dezvoltare personală

Într-o lume în care educația joacă un rol esențial în formarea viitoarelor generații, oamenii dedicați acestui domeniu au fost și sunt întotdeauna niște exemple de inspirație. Astfel, vă propunem să îl cunoașteți pe Cătălin Vitan, un proaspăt absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat a Moldovei, originar din Basarabeasca. Acesta ne-a împărtășit povestea sa și planurile sale de viitor.

Cătălin și-a finalizat studiile gimnaziale și liceale la Liceul Teoretic „Matei Basarab” din orașul Basarabeasca, fiind absolvent al promoției 2021. Finalizând studiile la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat a Moldovei, a ales să urmeze o carieră în educație dintr-o dorință profundă de a contribui la dezvoltarea tinerilor și de a le oferi acestora sprijinul necesar pentru a reuși în viață. El vede profesia de profesor nu doar ca pe un loc de muncă, ci ca pe o misiune de a forma caractere și de a influența pozitiv destinele tinerilor.

„Aflându-mă în momentul când trebuie să te decizi ce să faci și unde să mergi mai departe în drumul vieții, am decis să urmez domeniul educației, pentru că a fi profesor este o meserie nobilă, apreciată în societate și foarte solicitată pe piața muncii. Personal, întotdeauna mi-a plăcut interacțiunea cu copiii, să le transmit cunoștințe valoroase și să le ofer sfaturi pentru viitor” ne-a împărtășit Cătălin. 

Studiile la facultate au durat trei ani, timp în care Cătălin a acumulat un bagaj impresionant de cunoștințe și a dezvoltat abilități practice esențiale pentru viitoarea sa carieră.

„În această perioadă am desfășurat o serie de practici, care m-au scos din zona mea de confort și mi-au arătat și dat de înțeles că pot fi un profesor foarte bun. De asemenea, am conștientizat importanța orelor practice pentru pregătirea profesională în domeniul educației.”

Referindu-se la primele sale interacțiuni cu elevii, Cătălin a recunoscut că emoțiile și nesiguranța au fost prezente la început.

„Evident că la primele interacțiuni cu copiii, ca și orice începător, aveam emoții. Nu știam cum să pregătesc o lecție, cât timp îmi va lua, ce să fac, cum să mă comport într-o situație sau alta, aveam o mulțime de întrebări la care nu aveam răspuns. Însă după câteva ore desfășurate, am început să mă acomodez cu poziția mea de profesor și să mă simt mult mai liber și implicat în orele de istorie și dezvoltare personală” mărturisește Cătălin.

Pentru a fi repartizat la viitorul său loc de muncă, tânărul s-a înregistrat la concursul funcțiilor vacante în școli, organizat de Ministerul Educației și Cercetării. Mai mult de atât, acesta a apărut într-un spot video, creat de MEC. Întrebat ce așteptări are de la cariera sa de profesor, acesta subliniază că ar vrea să devină acel profesor pe care personal nu l-a avut în școală și să ofere elevilor ceea ce i-a lipsit.

„Am așteptări destul de mari în ceea ce privește cariera mea de tânăr profesor, chiar sper să devin unul dintre dascălii respectați și iubiți de către elevi, să nu mă dezamăgesc în această profesie și să încerc să aduc și eu o mică contribuție comunității noastre prin educare și învățare.”

Chiar dacă ar dori să predea elevilor din școala sa natală și să revină acolo de unde a început, Cătălin vede perspective mai mari de a activa în Chișinău.

„Sincer, aș dori mult să predau elevilor din școala mea natală și să revin de acolo de unde m-am pornit, să-mi revăd profesorii și să devin colegul lor, însă văd perspective mult mai mari de a activa în Chișinău și, de aceea, debutul meu în calitate de cadru didactic va începe în capitala țării.” 

Autor: Lilia Zabolotnîi

Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Diverse Istorii

„De mică știam că voi deveni medic”. Istoria Elenei Ilieva, medic de familie în s. Abaclia

Tradițional, Ziua Lucrătorului Medical și a Farmacistului este sărbătorită în Republica Moldova în a treia duminică a lunii iunie. Cu prilejul acestei sărbători, vă invităm să o cunoașteți pe Elena Ilieva, care este medic de familie în satul Abaclia. De doi ani, ea activează și ca medic endocrinolog la Spitalul raional Basarabeasca. Care este istoria ei din spatele profesiei de medic, aflați în acest material.

Elena Ilieva, sau cum îi spun pacienții, Elena Stepanovna, activează de mai bine de 16 ani ca medic de familie. Și-a început cariera medicală în anul 2007 ca medic de familie în satul Abaclia. De doi ani, ea activează ca medic endocrinolog la Spitalul raional Basarabeasca, unde este prezentă de ori pe săptămână. În ciuda faptului că nu a avut un model medical în familie, Elena a știut dintotdeauna că dorește să devină medic.

„Eu mereu am știut că vreau să fac medicină. Încă de mică știam că doream să fiu medic. Nu știu de unde am avut atâta dorință, fiindcă în familia mea nu există medici și nu am avut un anumit exemplu. Totuși, am pășit încrezătoare pe această cale.”

Elena și-a început studiile la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, pe care a absolvit-o în 2003. A continuat cu rezidențiatul în medicina de familie, pe care l-a finalizat în 2006. Studiile nu au fost ușoare, fiindcă existau materii complexe, care trebuiau învățate. Cu toate acestea, determinarea și pasiunea pentru medicină au ajutat-o să treacă peste provocări.

„Studiile au fost foarte grele, în special primele trei cursuri. Foarte mulți tineri care au venit să studieze medicina au renunțat după primele cursuri. Dar, luând în considerare că aceasta a fost alegerea mea conștientă, am făcut tot ce mi-a stat în putere pentru a merge mai departe”, explică Elena.

În 2007, a început să lucreze în satul Abaclia. Una dintre cele mai mari provocări a fost bariera lingvistică, satul fiind populat de vorbitori de limba română, în timp ce Elena, originară din Congaz, Găgăuzia, nu stăpânea prea bine această limbă. Cu toate acestea, a reușit să se adapteze și să comunice eficient cu pacienții săi.

„Cel mai complicat lucru de la începerea activității mele a fost atunci când am venit să lucrez în satul Abaclia. Satul era cu oameni vorbitori de limba română, iar eu încă nu prea înțelegeam această limbă și îmi era dificil să comunic cu pacienții. Dar cred că m-am descurcat și mă descurc în continuare”, povestește Elena.

Deși medicina de familie a fost mereu o pasiune pentru Elena, interesul pentru diverse patologii și endocrinologie a determinat-o să urmeze cursuri suplimentare organizate de Ministerul Sănătății. În 2022, a început să activeze și ca medic endocrinolog la Spitalul raional Basarabeasca, unde lipsa unui specialist în acest domeniu era resimțită.

„Mie mereu mi-a plăcut medicina de familie, dar în același timp eram și sunt interesată de diferite patologii, endocrinologia. Iată de ce am acceptat să fac aceste cursuri suplimentare, pe care le-am frecventat cu plăcere”, explică Elena.

Privind în urmă, Elena este ferm convinsă că nu ar schimba nimic. S-a regăsit în această profesie și este ceea ce îi place. 

„Eu nu mă văd în altă parte, în afară de medicină. Consider că cei care au finalizat studiile medicale pot activa în multe alte sfere profesionale. Eu însă nu mi-aș schimba profesia pe nici oricare alta. Eu foarte mult îmi iubesc profesia, foarte mult… Mereu îmi îndrept toate forțele, emoțiile și cunoștințele în această profesie. Dacă aș avea posibilitatea, aș mai alege încă odată această cale.”

 

Autor: Lilia Zabolotnîi

Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Diverse Istorii

(VIDEO) Tradiții de Paște în s. Carabetovca: Cum locuitorii s-au pregătit de sărbătoarea învierii

Cu grădini înverzite copaci înfloriți, cer senin și mult soare. Așa a început Săptămâna Mare, sau Săptămâna Patimilor, înainte de Paște. În satul Carabetovca, oamenii mai respectă tradițiile și obiceiurile de Paşte, care nu sunt legate numai de gospodărie, precum curăţenia şi pregătirea mesei îmbelşugate cu diverse bucate, ouă roşii, pască şi cozonac. Cu această ocazie, jurnalista civică BAStv, Kateryna Răcilă, a mers în vizită la gospodinele din sat, pentru a vedea și a le întreba cum merg pregătirile de Paște.

Potrivit tradiției, în Miercurea Mare, sau, cum i se mai spune prin alte părți Miercurea Seacă, gospodinele dedică ziua pentru „a lumina” casa, a face ordine și a pregăti o parte dintre bucatele de pe masa de Paște.

Maria Vrabie, în vârstă de 56 de ani, și Lucherea Plop, de 67 de ani, bune prietene de o viață întreagă, au început lucrul de dimineață, curățenia prin casă și curte repede a fost isprăvită.

În Joia Seacă, femeile au vopsit ouăle, pentru că se spune că se păstrează mai bine. Tot în această zi au copt cozonacul, rulade și pâine.

 – Care este însemnătatea sărbătorii de Paște în familia dvs.?

„Paștele e o sărbătoare mult așteptată, sărbătoarea sufletului. Noi înviem odată cu Hristos, ne unim toți oamenii pentru a sărbători, a ne bucura. Până la răsărit de soare, facem un rug în drum sau, pur și simplu, dăm focul în drum, așa a fost întâmpinat Iisus Hristos” a spus Lucherea Plop.

– Ouăle de Paști sunt vopsite în roșu. De ce anume această culoare ?

„Ouăle sunt vopsite în culoarea roșie, pentru că roșu este simbolul sângelui, care a curs de la Iisus Hristos. Le încondeiem cu lumânarea, facem diverse ornamente, punem cu frunze verzi”, ne-a pus Maria Vrabie 

Bucatele delicioase sunt nelipsite de pe masa de sărbătoare. Potrivit altor femei, toate aceste bucate vor fi savurate împreună cu rudele.

„Pasca o cumpărăm, pregătim răcituri sarmale, pârjoale, clătite dulci. Sărbătorim cu rudele, ne odihnim, mergem la biserică” ne-a spus Alina Gribineț, în vârstă de 18 ani.

„În familia noastră la masa de sărbătoare este pregătită și carnea de miel. În ziua de Paște ne ducem la sfânta biserică, la slujba de Înviere a lui Iisus Hristos. După venim acasă și sărbătorim cu familia” ne-a zis doamna Maria.

„Pasca o coc după rețeta mamei, exact așa cum o făcea ea, și cu brânză sărată și cu brânză dulce. Mai fac și niște rulade cu magiun” a spus lelea Nina Berestean, în vârstă de 68 de ani.

Următoarea zi, în Vinerea Mare, gospodinele ţin post negru, nu se coace pentru că este considerat un păcat. Seara, după ce aproape totul este gata, copiii mari şi mici, femei şi bărbaţi, se îmbracă de sărbătoare, iau câteva flori din grădină şi pornesc spre biserică. 

O tradiție foarte frumoasă, lăsată de la părinți, este spălarea feței cu un ou roșu și unul alb, în dimineața după slujba de la biserică. Aceasta era făcută de fiecare copil pentru a fi rumen și frumos. De asemenea, în apă era aruncat câte un bănuț, pentru a fi bogați, fi curați și să ne fie luminată viața mai departe.

Autor: Kateryna Răcilă

Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼