Ce poate face o femeie fericită: cariera sau familia? Cu siguranță, ambele! La ai săi 21 de ani, Cristina Lupașcu le-a reușit pe amândouă. De aproape un an, tânăra este jurnalistă a redacției BAStv, fiind cea care scrie articole în limba română pentru site. Recent, Cristina s-a căsătorit, celebrând evenimentul cu o nuntă frumoasă. Care este secretul din spatele fericirii familiale, dar și a carierei, aflați din acest material.
Te salut, Cristina! Cum a început istoria voastră? Când v-ați cunoscut și de cât timp sunteți împreună?
Istoria noastră a început acum 3 ani, în vara anului 2020. Ne-am cunoscut datorită prietenei mele. Ea mergea la școala auto, unde l-a și cunoscut pe viitorul meu soț. S-au împrietenit rapid, însă eu încă nu-l cunoșteam. Într-o zi, prietena mi-a spus că e timpul de a-mi găsi un prieten, el fiind, desigur, candidatura. Mi l-a arătat pe poză și prima mea impresie a fost: „Fuu… ce urât!”. I-am spus prietenei că nu-mi place și am încheiat subiectul. Peste câteva zile, el îmi trimite cerere de urmărire pe Instagram. L-am acceptat, iar peste câteva minute îmi scrisese „Salut”. Nu știu de ce i-am răspuns la mesaj, dar am început o conversație destul de lungă pentru prima dată. Am început să discutăm ore întregi. Astfel, de la un simplu „Salut” am ajuns să devenim soț și soție.
Interesant! Care sunt calitățile pe care le aveți în comun? Ce v-a unit împreună și ce vă menține alături unul de altul?
Calitățile pe care le avem în comun sunt: empatia, curajul, impulsivitatea, solidaritatea și transparența. Pe noi ne-a unit și ne unește faptul că el mereu mă susține în toate, în momentele în care mă simt stresată sau supărată, el mereu este lângă mine, el este doza mea de liniște. Este persoana care mă face fericită! Și eu la fel, îl susțin în toate, mereu voi fi de partea lui. Când ne-am întâlnit, ambii am fost cu răni în suflet. Pot spune că, chiar dacă avem zile în care ne certăm, el mereu este cel care cedează primul, chiar dacă eu nu am dreptate.
Cu siguranță ați întâlnit obstacole. Care au fost ele și cum le-ați depășit?
Desigur, am avut obstacole. Ne-am confruntat cu situații în care aveam probleme financiare, cu relație la distanță, relații defectuoase cu părinții și, desigur, cum fără de „ce va spune lumea?!”. Am trecut prin toate și suntem gata să le trecem și pe cele care ne așteaptă în viitor. Întotdeauna există o ieșire din situație, iar noi ne ghidăm după acest motto. Chiar dacă, câteodată prin lacrimi și certuri, la final totul se șterge cu buretele.
Acum să vorbim despre tine. În prezent ești parte a redacției BAStv. De cât timp activezi în redacție și de ce ai ales anume jurnalismul ca profesie?
În redacția BAStv activez de aproape un an. Inițial, în liceu, mă gândeam să depun actele la facultatea de psihologie. Îmi plăcea să aflu despre starea psihologică a unui om și cum pot fi tratate problemele și bolile la nivel psihologic. Însă, finisând liceul și dorind să depun actele la universitate, am aflat că nu puteam să învăț la distanță. Atunci mi-am amintit de a doua profesie pe care doream să o îmbrățișez – jurnalismul. Din start, mă gândeam că nu am făcut alegerea corectă, însă când s-a început prima sesiune și primele examene, mi-am dat seama că am făcut alegerea corectă. Ador să discut cu oamenii, să aflu problemele și opiniile lor. Îmi doresc ca oamenii să aibă mereu încredere în știrile și articolele pe care le scriu.
Legat de jurnalism: în familie nu au existat dezacorduri cu privire la vocația pe carea ai ales-o? Cum au reacționat apropiații?
La început, au existat discuții în legătură cu această profesie. Dezacordul ținea de faptul că această profesie poate fi periculoasă și mă poate ține departe de familie. În scurt timp, i-am convins că îmi place jurnalismul și că pe viitor, după ce finalizez facultatea, voi munci în sfera mass-media.
Frumoasă abordare! La final, ce sfat le-ai da tinerilor, care încă nu și-au găsit vocația sau sufletul pereche?
Să nu fie dezamăgiți și să nu creadă că ceva e în neregulă cu ei, dar să fie încrezuți în propriile forțe. Uneori, vocația o poți găsi încă de mic, ba chiar cu mult mai târziu. Dacă nu-ți place ceea ce faci, înseamnă că acolo nu este locul tău. Niciodată să nu vă fie frică să încercați ceva nou. Legat de sufletul pereche – niciodată nu îl veți găsi dacă îl căutați. Acesta nu este un obiect care poate fi găsit. Sufletul pereche apare atunci când nu te aștepți: de la o simplă prietenie sau o conversație, realizezi treptat că acea persoană este cea cu care vrei să trăiești toată viața. Asta poate dura zile, luni sau ani, însă nu trebuie să confundăm dragostea cu atașamentul. Dacă nu sunteți siguri de relația voastră, atunci nu are sens să o prelungiți.
Autor: Lilia Zabolotnîi
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!
Interesant! Care sunt calitățile pe care le aveți în comun? Ce v-a unit împreună și ce vă menține alături unul de altul?
– Desigur, ca în orice familie am avut momente dificile. La noi în familie am avut greutăți când soțul a plecat peste hotare, iar eu am rămas cu trei copii. Atunci nu reușeam, aveam impresia că nu voi putea trece peste, au fost momente când lăsam mâinele în jos. Cel mai mare sprijin l-am avut din partea fiului mai mare, care avea 10 ani. El avea grijă de frățiorii lui, mă ajuta pe mine cu treburile casnice. La așa o vârstă mică, aveam încredere în el mai mult, de cât într-un om matur.
