Autor: Redactor

Pe 19 ianuarie, credincioșii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Botezul Domnului. Cu acest prilej, la biserica ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Abaclia a fost pregătit un program special. Credincioșii care vor lua parte la slujbă vor primi Agheasma Mare.

Cu o zi înainte, joi, 18 ianuarie, Părintele Valentin, protopopul Bisericii ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a oficiat Sfânta Liturghie de la ora 07:30 – Utrenia urmată, de slujba de Sfințire Mare a Apei, slujbă identică cu cea oficiată în ziua de Bobotează. La ora 15:00, se începe vecernia pentru ziua de Bobotează și Utrenia.

Vineri, 19 ianuarie – Botezul Domnului, programul liturgic începe de la ora 07:30. Vecernia și Utrenia începe la ora 15:00. Sâmbătă creștinii sărbătoresc Soborul Sfîntului Ioan Botezatorul, zi în care îl cinstesc pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan, la fel slujba va începe la ora 07:30.

Botezul Domnului este una dintre cele mai importante sărbători din anul bisericesc. De această zi sunt legate mai multe tradiții și obiceiuri. În unele zone din țară pot fi ascultate colinde. De asemenea, cu prilejul acestei sărbători, preoții oficiază slujbe speciale în proximitatea râurilor. La finalul acestei rânduieli bisericești, preoții aruncă o cruce în apă. Cei mai curajoși dintre credincioși se aventurează în apele înghețate pentru a găsi obiectul religios. Conform tradiției persoană care reușește să scoată la suprafață crucea avea parte de un an plin de belșug și bunăstare.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

În calendarul creștin ortodox pe stil vechi 2024, ziua de 18 ianuarie este ajunul Bobotezei, o zi încărcată de tradiții. Datina spune că cine respectă tradițiile din ajunul Bobotezei va avea noroc tot anul.

Ziua înainte de Bobotează (Botezul Domnului), cunoscută ca ajunul Bobotezei, se serbează prin post negru. Preoții merg la casele credincioșilor pentru a le sfinți. Tot în Ajun se sfințesc apele. Preoții țin o slujbă în acest sens, însă agheasma mare este primită de credincioși abia a doua zi după slujbă.

Ajunul Bobotezei este o zi prielnică şi obiceiurilor păgâne: farmece, descântece, magii albe şi negre.

De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratec.

Se spune că în seara de Ajun se poate afla cât va trăi fiecare dintre membrii familiei. La miezul nopţii, se iau cărbuni din vatră şi se denumeşte fiecare cu numele membrilor familiei. Se crede că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede, ia cel mai longeviv va fi cel al cărui cărbune se va stinge ultimul.

În ajun de Bobotează, tinerii necăsătoriţi pot pune în practică mai multe ritualuri prin care atrag căsătoria. Se spune că cei care stau primii pe scaunul pe care a stat preotul şi beau din paharul din care a băut el, se vor căsători în curând.

Superstiţia cea mai des întâlnită este cea care spune că în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care se vor căsători.

Este frecvent întâlnită superstiţia potrivit căreia, animalele din grajd vorbesc, la miezul nopţii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori.

În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfîntul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!