La sfârșitul lunii octombrie curent, Parlamentul a adoptat modificări la legea privind asistența juridică garantată de stat. Una din prevederi se referă la majorarea nivelului de venit al persoanelor care pot beneficia de asistență juridică calificată gratuită (consiliere juridică, servicii din partea avocaților etc.). Astfel, vor avea de câștigat persoanele cu venituri mai mici decât salariul lunar în sectorul real al economiei, care în prezent este de 3 500 de lei (până acum acest indice era de 2 283 de lei).
O altă modificare se referă la persoanele cu dizabilități severe sau accentuate, care vor beneficia de asistență juridică garantată de stat indiferent de mărimea veniturilor. În opinia lui Sergiu Chiruța, coordonatorul Oficiului teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat (CNAJGS), această inițiativă are scopul să asigure respectarea dreptului la apărare inclusiv a persoanelor cu dizabilități. „Erau frecvente cazurile când persoanele cu dizabilități solicitau asistență juridică calificată în cauzele non-penale, dar eram puși în situația să le refuzăm, deoarece veniturile lor cumulative (pensia de dizabilitate, salariul parțial) depășeau nivelul minim de existență pe țară. Modificările efectuate în prezent facilitează accesul lor la justiție și le asigură respectarea dreptului la apărare”, a explicat S. Chiruța.
Ce spun juriștii?
„Din cauza ca au venituri mici persoanele cu dizabilități nu-și pot permite un avocat care să-i reprezinte în instanța de judecată, să-și poată apăra drepturile în relațiile cu autoritățile publice (polițiști, procurori, notari etc.), dar și cu persoane fizice, care comit abuzuri față de ei, cum ar fi: rudele, vecinii etc. Odată cu aceste modificări situația s-ar putea schimba esențial în favoare persoanelor cu dizabilități, de aceea este important ca avocații contractați de stat să-i reprezinte corect în procesele judiciare”, afirmă Gheorghe Bosîi, jurist la Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. În opinia avocatului Nicolae Frumosu, prin asemenea politici statul încurajează persoanele cu venituri mici, dar și cu dizabilități să-și apere drepturile și interesele în instanța de judecată. El susține că pe termen lung aceasta va contribui la diminuarea cazurile de injustiție față de categoriile sociale menționate. El mai adaugă: „Prin asemenea intervenții legislative statul susține calitatea actului justiției indiferent de starea materială a participanților. Astfel, legea va permite celui „slab” să-și apere sănătatea/demnitatea/patrimoniul în fața celui „puternic”, în condiții egale”.
Experții ONU recomandă autorităților să întreprindă măsuri suplimentare pentru susținerea persoanelor cu dizabilități
Specialiștii ONU pentru drepturile omului susțin că modificările efectuate de autorități privind susținerea persoanelor cu dizabilități și psiho-sociale sunt importante, însă nu sunt suficiente. Ei recomandă să fie întreprinse și alte măsuri, cum ar fi: asigurarea accesibilității fizice și informaționale în sediile instanțelor de judecată, ale organelor de constatare și de urmărire penală; asigurare acomodării rezonabile în cadrul proceselor judiciare, dar și consolidarea capacităților profesioniștilor din domeniu în concordanță cu prevederile Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. „Unele din aceste măsuri au fost recomandate Republicii Moldova de către mecanismele ONU de monitorizare în domeniul drepturilor omului”, a precizat Bea Ferenci, șefa Oficiului ONU pentru Drepturile Omului.
Potrivit datelor CNAJGS, peste 47 de mii de persoane au beneficiat de asistență juridică calificată garantată de stat anul trecut. Pentru remunerarea avocaților din bugetul de stat au fost alocate circa 73,5 milioane de lei.
Autor: Olga Ceban
Articolul este realizat în cadrul Campaniei Naționale pentru o Justiție Sănătoasă, implementată de Asociația Presei Independente (API), în parteneriat cu un grup de organizații neguvernamentale de profil din Republica Moldova.
