În R. Moldova, încep pregătirile pentru elaborarea unei noi strategii de securitate națională. Deocamdată în mediul analiștilor, a celor de la Centrul de Informare și Documentare NATO în Moldova (CID NATO) și ai Centrului de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (București). Cele două organizații neguvernamentale au comandat și dat publicității mai întâi un sondaj, care să afle percepțiile populației despre securitate. Analizăm studiul împreună cu Elena Mârzac, directoarea Centrului de Informare și Documentare NATO de la Chișinău.
Elena Mârzac: „La momentul actual implementăm un proiect care poartă denumirea de „Percepția populației despre amenințări și instituțiile de securitate ale Republicii Moldova”, care din start presupunea atât petrecerea unui sondaj, cât și interpretarea acestor rezultate, pentru că deseori avem rezultatele, dar avem mai puține interpretări, analize și un grup de experți atât din Republica Moldova, cât și din România, pentru că este un proiect comun implementat cu Centrul de Prevenire a Conflictelor Early Warning București, au analizat aceste date.
Într-adevăr, la sfârșitul lunii august am prezentat doar rezultatele sondajului, fără a le interpreta, iar pe parcursul lunii septembrie această echipă de experți au lucrat împreună și au interpretat mai multe subiecte din mai multe blocuri. Ca să înțelegeți, din motivul că nu există în Republica Moldova vreun sondaj mai larg specializat pe subiecte de securitate și apărare, în Barometrul de Opinie se regăsesc 2-3 întrebări, dar acestea sunt prea puține ca să putem face o analiză și să înțelegem care ar fi percepția cetățenilor față de subiecte de genul: care sunt amenințările în domeniul securității; care ar fi amenințările interne, externe și societale; care ar fi orientarea strategică a Republicii Moldova; ce așteptări au de la instituțiile de securitate, pentru că atunci când elaborăm documente, politici, studii întotdeauna avem nevoie și de mecanisme sau instrumente cu care putem măsura, pentru că ar putea să fie o opinie subiectivă a unor experți sau a unor reprezentanți ai instituțiilor de stat că, de exemplu, populația cunoaște sau nu cunoaște, dar acest sondaj ne-a permis să extragem niște informații care sperăm noi și propunem instituțiilor guvernamentale să le utilizeze în special pentru strategia securității naționale.”
Rusia, cea mai mare amenințare de securitate?
Europa Liberă: La momentul când ați prezentat cercetarea, titlurile știrilor de presă arătau cam în felul următor: „Rusia – principala amenințare”, aș vrea o interpretare a Dvs. asupra celor mai importante constatări ale studiului.
Este o interpretare excesivă, incorectă și speculativă.
Elena Mârzac: „Studiul și-a propus să analizeze, în primul rând, amenințările cu care ne confruntăm, amenințarea strategică, interesele și, într-adevăr, una din concluzii e că Rusia este cea mai mare amenințare, dar, considerăm noi, este o interpretare excesivă, incorectă și speculativă, pentru că, pe de o parte, apare ca o amenințare, iar pe de altă parte, atunci când se analizează care state ar putea să ne vină în ajutor Federația Rusă se numără printre aceste state.
Iarăși, ce ne demonstrează acest sondaj?
În primul rând, este lipsa culturii de securitate a populației și deseori anumite interpretări sunt făcute speculativ sau pe baza unor articole din presă care poartă un caracter mai mult manipulator, nu sunt bazate pe analiză sau pe cunoașterea anumitor subiecte de securitate și apărare, dar, totodată, noi zicem că este excesivă, pentru că, conform acestui sondaj, Rusia reprezintă amenințarea principală și Rusia întrunește doar 24%, urmată de organizațiile teroriste, dar dacă analizăm integral această întrebare, vedem că SUA și NATO au mai puțin de 10% și aceste răspunsuri împreună cu cele referitoare la separatism și la Transnistria nu marchează altceva decât faptul că o parte din societate consideră așa.
Avem o societate polarizată, inclusiv pe dimensiunile de orientări strategice.
Deci, acum să zicem că toată populația consideră că Federația Rusă este o amenințare este incorect și, într-adevăr, titlurile la care v-ați referit Dvs. pur și simplu au extras doar o anumită informație, pentru că doar 24% consideră Rusia ca fiind o amenințare principală și dintre care există circa 24 de români basarabeni, dar și 20% din minoritatea sau cei identificați drept moldoveni care văd amenințarea venind de la Rusia, dar este și o parte din cetățeni care cred că amenințarea vine de la SUA și de la NATO, ceea ce ne demonstrează că avem o societate polarizată, inclusiv pe dimensiunile de orientări strategice.”
Europa Liberă: Ce alte concluzii ale studiului le-ați scoate în evidență?
Elena Mârzac: „Cel mai important rezultat – și acesta va fi și recomandarea pentru instituțiile guvernamentale și toți actorii societali care se ocupă de educare, promovare, informare – cea mai importantă este lipsa de preocupare, lipsa de interes și subfinanțarea acestui sector sau domeniului de apărare și securitate a Republicii Moldova.
Securitatea: un domeniu care nu interesează și este subfinanțat
Iarăși, răspunsurile la aceste întrebări au demonstrat o lipsă a culturii de securitate, de o informație obiectivă care ar veni din partea instituțiilor sau din partea unor centre specializate care ar putea să demonstreze sau să aducă niște argumente concrete. Deci, una din recomandări ar fi promovarea culturii de securitate și implicarea tuturor actorilor.
Plus este faptul că anumite minorități cum ar fi găgăuză, bulgară, rusă, sigur că ele sunt de orientare pro-rusă, cetățenii din zonele rurale sau din anumite zone, cum ar fi zona de nord sau anumite regiuni din Republica Moldova sunt mai mult influențați de mass-media care vine din exterior, deci o altă concluzie ar fi ca informațiile despre securitate, apărare, politica externă să fie și în limba rusă, și în limba minorităților pentru a informa corect cetățenii, plus o preocupare a instituțiilor de stat ar fi și nivelul de încredere a populației față de instituțiile de profil.
Cea mai mare încredere o au (…) față de președinta țării decât de însăși instituție.
Desigur că cea mai mare încredere o au în instituția președinției, înțelegem că această încredere este mai mult față de președinta țării decât de însăși instituție, cea mai mare încredere au în SMURD și în pompieri, după care merg celelalte instituții, fapt care iarăși ne demonstrează că este un grad scăzut de încredere, o lecție de învățat pentru instituții e să fie mai transparente, să fie mai deschise pentru presă, pentru colaborarea cu mass-media, cu societatea civilă.
La fel una din concluzii este că Transnistria este privită ca o amenințare a securității și este interesant că drept o amenințare din exterior, deci lumea nu o percepe ca o amenințare internă și este văzută această amenințare prin prisma prezenței trupelor ruse staționate în raioanele de est ale Republicii Moldova și ca o soluție populația crede că statul unitar și integrarea, de exemplu, cum este statutul Găgăuziei ar fi o soluție.
La fel, rezultatele acestui sondaj ne relatează faptul că lumea nu prea bine cunoaște care sunt amenințările reale și există și o tendință de aceasta de statalitate, deci privesc prezența trupelor ruse deja ca un fapt împlinit. Pe de o parte, Rusia este o amenințare, pe de altă parte, altă parte a societății vede Rusia ca un partener bun și consideră că nu este cazul să intrăm în conflict cu Federația Rusă.
Stereotipul: NATO aduce război
Sigur că aș fi vrut să evidențiez opinia cetățenilor față de NATO. În opinia lor, dacă ne alăturăm la NATO, atunci se anulează automat orice neutralitate, bărbații vor fi trimiși pe câmpul de luptă, deci, stereotipul acesta că NATO aduce război. La fel este o sarcină atât a instituțiilor guvernamentale, cât și a organizațiilor de profil să informeze populația despre statutul nostru de partener și că cooperarea nu este în detrimentul neutralității și a fi neutru nu înseamnă a fi izolat.
Plus ceea ce ne mai demonstrează este că populația privește mai mult televizorul, deci, iarăși o concluzie pentru acei care dispun de informație să utilizeze cât mai multe canale de televiziune pentru a transmite acest mesaj și iarăși revin la faptul că nivelul redus de cultură a securității ar presupune niște campanii de informare foarte bine punctate în care să se adreseze tuturor grupurilor țintă, pentru că am analizat faptul că cei care sunt tinerii cu studii superioare din zonele urbane sunt mai mult orientați spre direcția strategică de cooperare cu Uniunea Europeană, acei care sunt în categoria 60+, în special în zonele rurale și în zonele vorbitoare de limbă rusă sigur că sunt mai mult orientați spre cooperarea cu Federația Rusă.
Iarăși considerăm noi că acesta este și efectul propagandei Federației Ruse care folosește abil instrumente precum ar fi televiziunea și canalele de socializare care transmit aceste mesaje antioccidentale.”
Europa Liberă: De ce în întrebările din cercetarea dumneavoastră au figurat nume ca Lenin, ca Stalin?
65 la sută din populație este orientată spre Europa.
Elena Mârzac: „Ne-am propus să identificăm și identitatea populației, de exemplu, moldovean, român, rus, ca să înțelegem în ce areal și cum se percepe populația, dar și orientarea în politica externă și am văzut că 65 la sută din populație este orientată spre Europa, dar și care ar fi modelele de conducere sau de dezvoltare a țării, când țara cel mai bine se dezvolta, iarăși pentru a raporta la o anumită perioadă și să vedem în care perioadă populația se considera cel mai sigur și era asigurată securitatea. Iată de ce au apărut așa nume ca Stalin, Bodiul și personaje încă din Evul Mediu, ca Ștefan cel Mare, iarăși pentru a raporta și a înțelege care este opinia cetățenilor față de personalitatea politică sau istorică care a luptat să asigure un nivel înalt de securitate și apărare.
Și 33%, deci cel mai mult din populație au răspuns că Ștefan cel Mare, în comparație, de exemplu, cu Vladimir Voronin – 6%, Maia Sandu – 1%. Aici au apărut și Vlad Țepeș, și Stalin, și Mihai Viteazul, și generalul Lebed ș.a.m.d., iarăși au fost aleși de compania de cercetări sociologice, deci de sociologi anumite personalități care reprezintă o anumită perioadă istorică pentru a identifica, ceea ce ne demonstrează faptul că populația, pe de o parte, identifică cel mai sigur și cel mai bun nivel de conducere a țării pentru securitate și apărare așa personaj cum este Ștefan cel Mare. Înțelegem că este o personalitate istorică, sunt mai mult niște interpretări sau poate chiar legende din ceea ce făcea Ștefan cel Mare în acele timpuri, dar iarăși aceasta demonstrează și nivelul de cunoaștere a sistemului de securitate și a sectorului de securitate nu a fost o întrebare principială, mai mult de a înțelege cum interpretează populația anumiți actori și care ar fi rolul liderilor în asigurarea securității și apărării.”
Europa Liberă: Și ați obținut răspunsuri relevante, nu?
Elena Mârzac: „Ștefan cel Mare rămâne cel mai destoinic conducător pentru cetățenii Republicii Moldova, niciun lider actual nu reușește să se apropie procentual de el și, cu toate acestea, moldovenii investesc foarte mare încredere în președinte, iar nostalgia sovietică este prezentă la 13% sau apreciază între Stalin sau ceilalți din perioada sovietică. Iată aceasta-i și ce am vrut aceea am și aflat, în general să vedem dacă există această nostalgie sovietică și la care categorii de cetățeni.”
Sursa : moldova.europalibera.org
