Criza pandemică afectează pe cei mai vulnerabili, iar efectele negative nu sunt încă pe deplin dezvăluite, constată noile valori ale Indicelui global al Sărăciei Multidimensionale, lansat ieri de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Conform acestuia, Republica Moldova este poziționată drept una din cele mai sărace țări în regiune, cu disparități între mediul rural și urban în privința accesului la educație și servicii, transmite MOLDPRES.
Potrivit PNUD, criza pandemică va duce la aprofundarea inegalităților și înăsprirea excluziunii sociale a grupurilor vulnerabile din Moldova. Valoarea Indicelui Sărăciei Multidimensionale pentru Republica Moldova este de 0,004, conform celor mai recente date disponibile din 2012, incluse în Indicele global al Sărăciei Multidimensionale (ISM), elaborat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Inițiativa Oxford pentru Sărăcie și Dezvoltare Umană (OPHI).
Nivelul de trai, urmat de educație și sănătate, sunt domeniile care contribuie cel mai mult la disparitățile înregistrate. Conform Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (BNS), rata sărăciei absolute în 2018 a fost de 23%, reducându-se cu 4,7 puncte procentuale în comparație cu nivelul anului 2017. În același timp, rata sărăciei extreme a fost de 8,7%.
Pe măsură ce criza COVID-19 continuă, se aprofundează și inegalitățile pe anumite dimensiuni, în special pentru grupurile vulnerabile. O evaluare aprofundată a impactului socio-economic realizată de PNUD și UNFPA în anul 2020 constată că pandemia a indus un impact negativ aproape imediat asupra grupurilor deja vulnerabile, precum femeile, gospodăriile sărace, dar a expus și alte grupuri la riscuri noi. Criza afectează nu doar veniturile, dar și accesul la servicii și va avea impact negativ de lungă durată asupra tuturor dimensiunilor dezvoltării umane durabile. Înainte de survenirea crizei, Moldova pierdea în medie circa 10% din potențialul său de dezvoltare umană, din cauza diferitor forme ale inegalității.
„Pandemia COVID-19 a erodat progresul dezvoltării din lume și noi încă mai încercăm să înțelegem impactul său deplin. Indicele Sărăciei Multidimensionale din acest an ne reamintește despre necesitatea unei imagini depline privind modul în care populația este afectată de sărăcie, cine sunt cei afectați și unde locuiesc ei, dacă ne propunem să progresăm și să intervenim cu răspunsuri efective la criză, de care să beneficieze toți oamenii”, afirmă Achim Steiner, administrator al PNUD.
Deși nu sunt disponibile date depline cu privire la impactul COVID-19 asupra ISM, pandemia a expus fisurile existente în sistemul de protecție socială și cel al învățământului, precum și vulnerabilitatea lucrătorilor din întreaga lume. După cum arată raportul, aceste fisuri sunt foarte profunde în țările care înregistrează nivele mai mari de sărăcie multidimensională. De exemplu, milioane de copii din lume n-au frecventat școala pe parcursul pandemiei, însă perturbarea învățământului formal a fost mai prevalentă în țările cu un ISM mai mare.
Indicele global al Sărăciei Multidimensionale examinează nivelul și componența sărăciei multidimensionale în 109 țări, cuprinzând 5,9 miliarde de persoane.
Sursa: moldpres.md
