Autor: Redactor

O fetiţă de doar cinci ani, din satul Hulboaca, municipiul Chişinău, a fost muşcată de câinele vecinilor în timp ce se plimba cu bicicleta împreună cu prietenii din mahala. Copila s-a ales cu mai multe răni la mâini şi la faţă şi cu o sperietură zdravănă. Mama fetei spune că a trecut prin clipe de groază.

„La un moment dat m-a sunat telefonul şi m-a anunţat o persoană şi mi-a spus că uitaţi-vă fetiţa a fost muşcată de câine şi să merg să o iau dintr-o mahala de mai în vale. Era speriată, am luat-o în braţe şi am adus-o acasă. Era muşcată de mâini şi era toată în sânge.”, a declarat Evelina Erezanu, mama.

Incidentul a avut loc acum câteva zile, iar oamenii legii au iniţiat o anchetă în acest caz.

„Da, a venit poliţia, a anchetat cazul, cel puţin chiar până a venit poliţia m-au sunat stăpânii câinelui, pentru că nu este maidanez, dar este un câine a unui stăpân, care era dezlegat.”, a declarat Evelina Erezanu, mama.

Stăpânul animalului va fi sancţionat în funcţie de gravitatea leziunilor, asta în cazul în care nu va ajunge la un compromis cu mama copilului. Între timp, fetiţa va urma un tratament, inclusiv psihologic, pentru a depăşi şocul prin care a trecut. Specialiştii recomandă persoanelor muşcate de animale să se adreseze la medicul de familie sau la un specialist în rabiologie. De cele mai multe ori este necesară administrarea a cinci vaccinuri, timp de o lună, pentru a preveni infectarea cu virusul rabic.

„Analize la persoane la moment nu sunt. Singurele analize care se fac sunt la animal sau la persoane post-mortem. Este proba imunofluorescentă care se face şi primim rezultatul în 24 de ore şi proba biologică care se face timp de 30 de zile din momentul când s-a supus analizei.”, a declarat Mariana Pîntea,
medic rabiolog.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, aproximativ 5000 de persoane au fost muşcate de câini anul trecut, dintre care un singur caz s-a soldat cu deces, din cauza infectării cu virusul rabic.

Spitalele din ţară nu mai au bani pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19. Compania Naţională de Asigurări în Medicină le-a achitat mai puţin pentru numărul persoanelor internate, iar unele costuri suplimentare, precum gestionarea deşeurilor sau acordarea sporurilor salariale pentru medicii din prima linie, nu au fost luate în calcul.

Cu o astfel de situaţie se confruntă şi Spitalul din Bălţi, faţă de care CNAM are o datorie de aproape 17 milioane de lei. Potrivit directorului instituţiei medicale, Serghei Rotari, în spital sunt internaţi peste 300 de pacienţi cu COVID-19 din 11 raioane.

”Tariful unui caz este 8.900 de lei. Compania trebuie să mai achite 17 milioane de lei. Noi primim finanţare conform contractului pe care îl avem, dar s-a mărit numărul de cazuri tratate”, a menţionat Rotari.

Serghei Rotari mai spune că, în acest an, la Spitalul din Bălţi au fost trataţi mult mai mulţi pacienţi decât era preconizat.

”Noi anul acesta am tratat în jur la trei mii de pacienţi de COVID mai mult decât norma care conform contractului. Dacă anul trecut avem pacienţi care starea lor era medie gravă, anul acesta avem gravi, gravi care sunt dependenţi de oxigen”, a mai spus şeful instituţiei medicale. 

Şi Institutul de Medicină Urgentă din Capitală susţine că au crescut cheltuielile pentru tratarea bolnavilor de COVID-19.

”O parte din cheltuieli pe care noi le suportăm cu pacienţii gravi şi extrem de gravi, internaţi în secţiile de terapie intensivă nu au fost luate în calcul la stabilirea tarifului. Tariful este cu aproximativ 700 de lei mai mic decât ceea ce noi suntem achitaţi”, a declarat Mihail Ciocanu, directorul Institutului de Medicină Urgentă.

Potrivit managerilor instituţiilor medicale, CNAM nu a luat în calcul unele costuri suplimentare pentru tratarea pacienţilor cu COVID.

”Sunt costurile exagerate de mari pentru procurarea medicamentelor şi a consumabililor. O altă componentă care nu a fost inclusă în tarife ţine de gestionarea deşeurilor medicale. Costurile doar pentru deşeurile medicale este de 5 milioane de lei. La salariile de bază pentru cei care sunt antrenaţi în deservirea pacienţilor COVID se plăteşte încă 100%”, a mai spus Mihail Ciocanu. 

În cadrul şedinţei de luni a Primăriei Capitalei, edilul Ion Ceban a menţionat că spitalele municipale în care sunt internaţi bolnavii de COVID nu au suficiente medicamente, deoarece CNAM are datorii faţă de aceste instituţii medicale.

”Există plăţi restante pe cazurile tratate COVID din primăvara acestui an pe care CNAM nu le-a achitat. S-au acumulat datorii către furnizorii de consumabile şi medicamente. Este o situaţie care duce la dificultăţi serioase în activitatea spitalelor şi tratamentul pacienţilor”, a spus Ion Ceban.

Qatarul ar putea interzice fotbaliștii nevaccinați la Campionatul Mondial de anul viitor. Presa internațională anunță că autoritățile statului din Golful Persic doresc să impună cele două doze de vaccin tuturor participanților.

Sunt vizați în primul rând suporterii, dar și toți membrii delegațiilor, inclusiv jucătorii.

În cazul unei decizii oficiale, însă, Mondialul ar putea suferi de absența mai multor vedete din sportul rege. Unii fotbaliști, printre care mijlocașul elvețian al lui Arsenal Londra, Granit Xhaka, sunt categoric împotriva vaccinării.

FIFA ar pregăti și un plan B. Jucătorii nevaccinați ar putea fi testați la fiecare trei zile, pe durata turneului final.

Campionatul Mondial din Qatar se va desfășura înt perioada 21 noiembrie – 18 decembrie, din cauza căldurii excesive în timpul verii. Totodată, va fi ultimul turneu cu 32 de echipe naționale. Începând cu ediția din 2026, la campionat vor participa 48 de selecționate.

Zeci de plase de pescuit au fost scoase din apele de frontieră. Mai multe persoane au fost documentate pentru încălcarea regimului zonei frontierei de stat, cu scop de pescuit ilicit.

Un caz recent a fost semnalat acum o zi, în zona de responsabilitate a Sectorului Poliției de Frontieră Cuconeștii Noi, unde au fost depistate două persoane în timp ce pescuiau pe Prut. Acestea erau pe ape cu barcă, iar la anumite perioade scoteau plase din râu. Acțiunile bărbaților au fost monitorizate și când au revenit pe mal, polițiștii de frontieră au intervenit. Au fost legitimați doi locuitori ai orașului Bălți, ambii în vârstă de 37 de ani. Cu ei aveau trei plase cu diametru de circa 200 de metri și reușiseră să prindă șapte kg de pește de diferite specii.

Totodată, angajații Direcției regionale Centru în comun cu polițiștii de frontieră din Direcția regională SUD au organizat la sfârșitul săptămânii trecute un șir de măsuri cu scop profilactic în regiunea Sectoarelor Poliției de Frontieră Cahul și Brînza. Ca rezultat, pe direcția localităților Manta (MD) – Brănești (RO), echipa mixtă de control a depistat cinci cetățeni moldoveni la pescuit în râul Prut.

Astfel, din apele de frontieră au fost ridicate 400 metri de plase, iar acțiunile persoanelor urmează ar fi examinate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Cazurile au avut loc în weekend, în sectoarele Ciocana și Botanica. Potrivit carabinierilor, este vorba despre patru indivizi de 21, 29, 17 și 18 ani. Chiar dacă au fost reținuți în zile diferite, i-a dat de gol același lucru – comportamentul ciudat.

În toate cazurile, tinerii au fost duși inspectoratele de poliție pentru documentare, iar cele cinci pachețele cu substanțe narcotice ridicate de la ei au fost transmise spre expertize. În cadrul documentărilor s-a stabilit că individul de 29 de ani era anunțat în căutare pentru alte infracțiuni.

Cei patru riscă acum dosare pentru păstrarea substanțelor narcotice.

Angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au intervenit pentru a lichida un incendiu produs în municipiul Bălți.

Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat pe 20 septembrie la ora 04:55. Potrivit primelor informații pe strada Calea Ieșilor 112 din municipiul Bălți un autovehicul de model Dacia a fost cuprins de flăcări.

La fața locului pentru stingere a intervenit un echipaj de pompieri, care a reușit lichidarea arderii la ora 05:10. În urma incendiului a fost afectată secțiunea motorului, fără de a fi raportate victime.

Un bărbat de 61 de ani a murit după ce a fost lovit de două mașini ieri, 19 septembrie. Tragedia s-a produs în apropierea localității Horești, raionul Ialoveni.

La fața locului s-a stabilit că un automobil Volkswagen, condus de un bărbat de 40 de ani, a lovit cu oglinda retrovizoare un pieton care traversa strada neregulamentar și într-un loc neiluminat.

După impact, pietonul a fost proiectat pe a doua bandă a carosabilului, unde a fost lovit de o mașină Volvo, la volanul căreia se afla un bărbat de 60 de ani.

Laboratorul farmaceutic american Pfizer şi compania germană BioNTech au anunţat luni că vaccinul lor împotriva COVID prezintă un răspuns al anticorpilor ”robust” la copiii din grupa de vârstă 5-11 ani. În urma concluziilor trase de specialiști, cele două companii vor înainta solicitarea de autorizare a vaccinului în acest interval de vârstă în SUA, Europa și oriunde va fi posibil.

Potrivit companiilor, în teste clinice de faza II/III, vaccinul a produs la cei între 5 și 11 ani un răspuns imun similar cu cel observat anterior la cei cu vârste între 16 și 25 de ani.

Din iulie și până acum, cazurile de COVD la copii au crescut cu 240%, arătând nevoia de sănătate publică pentru vaccinare. Aceste rezultate ale testelor oferă un argument solid pentru cere autorizarea vaccinului nostru la copiii de 5-11 ani, și intenționăm să o facem urgent la FDA și la alte autorități de reglementare.

În cadrul testelor clinice, copii cu vârste între 5 și 11 ani au primit două doze de vaccin de 10 micrograme, adică o treime din cât se administrează celor peste 12 ani. Companiile se așteaptă ca datele din testele pe intervalele de vârstă 6 luni – 2 ani și 2 ani – 5 ani să vină cel mai devreme în ultimul trimestru al acestui an. Spre deosebire de amplele teste clinice făcute de producători până acum pe adulți, testul pediatric cu 2.268 de participanți nu a avut ca scop principal măsurarea eficienței vaccinului prin compararea numărului de cazuri de COVID dintre cei vaccinați cu numărul celor infectați dintre cei care au primit un produs placebo. În schimb, testul clinic a comparat cantitatea de anticorpi neutralizanți induși de vaccin la copii cu răspunsul imun la persoane de vârste mai mari din testele pe adulți.

Un purtător de cuvânt Pfizer a declarat că cele două companii urmează să anunțe eficacitatea vaccinului din cadrul studiilor, întrucât până acum nu au fost depistate destul cazuri de COVID în rândul voluntarilor pentru a face această determinare.

Vaccinul produs de Pfizer a fost primul care a fost autorizat de Agenția Europeană a Medicamentului pentru folosire în grupa de vârstă 12-15 ani, după ce tot acest ser a fost primul folosit din 27 decembrie pentru imunizarea europenilor împotriva COVID. Concurentul Moderna a spus joi, 9 septembrie, că recrutările s-au încheiat la testarea vaccinului său pentru copiii între 6 și 11 ani și că analizează cea mai bună dozare pentru alt studiu, ce implică copii de peste 6 luni.

Vaccinurile sunt administrate deja la grupe de vârste mai mici în China, unde autoritățile sanitare au aprobat în iunie utilizarea de urgență a vaccinului Sinovac la copii cu vârsta de până la trei ani. Și Chile a aprobat luna aceasta folosirea vaccinului Sinovac la copiii de peste 6 ani.