Autor: Redactor

Un studiu realizat de Facebook relevă că platforma Instagram are un impact negativ asupra sănătății mintale a adolescenților, în special în cazul fetelor. Pe lângă accentuarea stărilor de anxietate și depresie, “înrăutățește și problema imaginii de sine”

În cadrul unui studiu realizat în ultimii trei ani, Facebook a constatat că aplicația de distribuire a fotografiilor Instagram este “dăunătoare în cazul unui procent semnificativ” al tinerilor utilizatori, mai ales pentru adolescente, potrivit The Wall Street Journal.

De asemenea, concluziile mai arată că Instagram înrăutățește problema imaginii de sine pentru o treime dintre adolescente. Tinerii au mai spus și că aplicația le-a accentuat stările de anxietate și depresie.

`Întrebarea din mintea multor oameni este dacă rețelele de socializare sunt bune sau rele. Cercetările pe acest subiect sunt împărțite; pot fi ambele variante. La Instagram, analizăm atât beneficiile cât și riscurile activității noastre”, a scris Karina Newton, director de PR al Instagram.

Newton a adăugat că Instagram a făcut “mari eforturi pentru a adresa fenomenul de bullying, sinuciderea și auto-vătămarea, dar și tulburările de alimentație”, pentru ca aplicația să devină un loc sigur pentru toată lumea.

Compania susține că se concentrează și asupra problemei comparației sociale negative și a imaginii de sine scăzute, și dezvoltă modalități prin care “să intervină dacă observă că cineva suferă din cauza anumitor tipuri de conținut”, scrie Biziday.

De-a lungul anilor, platforma Instagram a fost criticată de utilizatori pentru că promovează conținut dăunător și pentru că este un factor care agravează anxietatea și depresia, în special în rândul publicului mai tânăr. Din acest motiv, la începutul acestui an, Instagram a dezvăluit că intenționează să lanseze o platformă dedicată pentru copiii sub 13 ani.

Totuși, mai mulți oficiali americani au spus că vor lansa o investigație asupra impactului negativ raportat de Instagram, pentru că, până acum, “Facebook a oferit răspunsuri evazive care au fost înșelătoare și au acoperit dovezi clare ale unui prejudiciu semnificativ.”

O femeie a alertat poliția, după ce și-a găsit fiul mort în casă. Descoperirea macabră a avut loc în seara zilei de ieri, în jurul orei 19:55, în localitatea Pervomaiscoe, din raionul Drochia.

La fața locului, polițiștii au stabilit că victima este un bărbat în vârstă de 43 de ani, iar pe suprafața cadavrului erau prezente mai multe urme de lovituri.

Femeia le-ar fi declarat polițiștilor că ultima dată și-a văzut fiul în viață, în după-amiaza zilei de ieri.

Medicul-legist a stabilit la fața locului că bărbatul avea mai multe caste fracturate pe ambele părți ale cutiei toracice, dar și echimoze în regiunea capului și gâtului.

Totodată, s-a stabilit că la sfârșitul săptămânii trecute, în data de 11 Septembrie, bărbatul ar fi avut un conflict cu niște consăteni care l-ar fi snopit în bătaie.

Oamenii legii au inițiat o cauză penală în acest sens și interprind toate măsurile de rigoare pentru a stabili circumstanțele, dar și locul aflării suspecților.

Redacția BAStv a organizat un concurs cu genericul “Nu doar H2O!” desfășurat în cadrul proiectului „Prin informare corectă – pentru împuternicirea drepturilor și oportunităților cetățenilor din regiunea Basarabeasca,, pe care studioul BAStv îl implementează deja de jumate de an cu sprijinul UE și GIZ, proiectul fiind administrat de API.

Mai jos vă prezentăm lucrările Eleonorei Țăran

”Suntem o țară cu resurse modeste de apă. Totuși, dacă îngrijim conștiincios de ceea ce avem, putem să valorificăm sublimul local până la maxim, descoperind pe râul Colgîlnic un adevărat peisaj, observând în cursul lui o timodă cascadă sau găsind o guriță de izvor”, ne descrie Eleonora despre reportajul ei photo

Zilele curente, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, în cadrul investigațiilor privind frauda bancară, a asigurat transferarea pe conturile trezoreriale a mijloacelor bănești în valoare de 10,8 mln. lei, care se aflau pe conturile bancare ale unei societăți comerciale autohtone.

Mijloacele bănești au fost sechestrate anterior, beneficiar efectiv fiind Vladimir Plahotniuc. Potrivit ARBI, transferarea mijloacelor bănești în custodia statului va asigura conservarea valorii precum și integritatea acestora, sporind transparența în procesul de recuperare a mijloacelor bănești, sustrase de BC Banca de Economii SA, BC Banca Socială SA și BC Unibank SA.

Până în prezent, Agenția a sechestrat bunuri în valoare de 3 047 253 995,65 MDL, în delegațiile parvenite în cadrul dosarelor penale sub denumirea generică „frauda bancară”. La această etapă, pe conturile trezoreriale, gestionate de Agenție, sunt plasate echivalentul a 75 457 593,88 MDL, care au fost sechestrate de ARBI și organele de drept din țară. Procesul de recuperare a acestora va fi finalizat odată cu emiterea unor decizii de confiscare de către instanțele judecătorești.

Amintim că, ARBI are în calitate de atribuţii efectuarea investigaţiilor financiare paralele, indisponibilizarea bunurilor infracţionale, evaluarea, administrarea şi valorificarea bunurilor infracţionale sechestrate.

Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco a avut astăzi o întrevedere cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în Republica Moldova, E. S. Zhang Yinghong, în care au discutat despre cadrul de cooperare dintre cele două țări pe domeniul sănătății și perspectivele de colaborare în viitorul apropiat.

În cadrul discuțiilor, părțile au convenit lansarea fazei a treia a proiectului de fortificare a capacităților Centrului de Medicină Tradițională Chineză. De menționat că, Centrul de Medicină Tradițională Chineză a fost creat în anul 2011, în baza Acordului de Cooperare Economică și Tehnică dintre Republica Moldova și Republica Populară Chineză. În primele două faze ale proiectului, guvernul Chinei a oferit un ajutor nerambursabil pentru crearea Centrului și dotarea acestuia cu  echipamente medicale și plante medicinale chineze.

Ambasadorul E. S. Zhang Yinghong a menționat că Republica Populară Chineză este gata să ofere suport Republicii Moldova pentru modernizarea instituțiilor medicale spitalicești și dotarea acestora cu echipamente medicale, luând în considerare experiența părții chineze pe acest segment.

Ministrul Sănătății a mulțumit pentru colaborarea strânsă dintre cele două țări și pentru solidaritatea manifestată în perioada pandemiei COVID-19, prin oferirea de către autoritățile chineze a unui lot de 150.000 doze de vaccin Sinopharm, echipamente de protecție pentru lucrătorii medicali, dar și teste pentru depistarea virusului SARS CoV-2.

Focar de COVID pe Muntele Athos. Peste 1.000 de călugări, adică mai mult de jumătate din câți locuiesc în cele 20 de mănăstriri de acolo, s-au infectat cu coronavirus, iar 8 dintre ei au murit.

Zeci de călugări sunt la terapie intensivă.

Doar 20% dintre călugări au făcut vaccinul anti-COVID, iar imaginile filmate în ultimele zile arată că nu au adoptat portul măștii, nici distanțarea socială.

Presa elenă dă însă și exemple de mănăstiri în care recomandările sanitare sunt respectate și toți călugării sunt vaccinați. Printre mănăstirile în care au fost respectate recomandările sanitare se numără Evangelismos din Halkidiki şi Agios Ioannis Sourotis, unde toţi călugării au fost vaccinaţi.

Sursa: greekcitytimes.com

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Moldoveanu V.G. Cauza se referă la arestarea preventivă a reclamantei pentru o perioadă de 40 de zile în anul 2015, în urma eșecului ei de a stinge o datorie față de o altă persoană. Creditorul V.G. a depus o plângere penală împotriva reclamantei, acuzând-o de escrocherie și susținând că reclamanta niciodată nu intenționase să restituie împrumutul.

În cadrul unui proces civil intentat de către creditorul V.G. împotriva reclamantei, Judecătoria Râșcani, prin încheierea din 27 martie 2015, a dispus încasarea în beneficiul creditorului a sumei împrumutate, inclusiv a dobânzii aferente și a taxelor judiciare. Din moment ce încheierea respectivă nu a fost contestată de către reclamantă, ea a devenit definitivă.

Între timp, în data de 4 februarie 2015 soția lui V.G. a depus o plângere penală împotriva reclamantei, invocând că aceasta din urmă nu a întreprins niciodată măsuri pentru a întoarce suma împrumutată de la V.G., continuând să îi evite și să semneze recipise cu promisiunea de întoarcere a datoriei la diverse dăți. O urmărire penală a fost inițiată în acest sens, pentru escrocherie în proporții mari. Ulterior, reclamanta a fost citată pentru a se prezenta la procuror. Din moment ce ea nu s-a conformat, procurorul a dispus aducerea ei forțată. Deoarece nu a fost posibilă stabilirea locului aflării reclamantei, procurorul a solicitat unui judecător de instrucție să dispună arestarea preventivă a reclamantei, invocând că ea evita organele de urmărire penală și refuza să coopereze cu autoritățile.

Prin sentința Judecătoriei Râșcani din 25 mai 2016, reclamanta a fost condamnată la 9 ani de închisoare pentru comiterea infracțiunii de escrocherie. Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul reclamantei. În ianuarie 2018 Curtea Supremă de Justiție a casat decizia instanței de apel și a expediat cauza la rejudecare, invocând, inter alia, prevederile Articolului 1 din Protocolul nr. 4 la Convenție. De asemenea, instanța de recurs a susținut că instanța de apel nu oferise motive suficiente pentru a stabili că reclamanta a avut intenția să comită escrocherie. Procesul penal este deocamdată pendinte.

Guvernul a susținut că în dosarul național existau probe care demonstrau bănuiala rezonabilă că reclamanta comisese infracțiunea de care era acuzată, precum mărturiile depuse de către V.G. și soția sa în fața procurorului și examinarea grafoscopică a semnăturii reclamantei în cadrul procesului civil. Cu referire la motivele plasării reclamantei în arest preventiv, Guvernul a susținut că eschivarea sa de la organul de urmărire penală a constituit un motiv relevant și suficient în acest scop. Guvernul a mai susținut că Articolul 1 din Protocolul nr. 4 la Convenție nu se aplica circumstanțelor prezentei cauze, deoarece reclamanta fusese condamnată pentru comiterea escrocheriei. Totuși, dacă reclamanta ar fi achitată în cele din urmă, ea ar putea solicita despăgubiri pentru detenția sa.

Respectiv, Curtea a concluzionat că detenția reclamantei între 14 mai și 23 iunie 2015 nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabilă că ar fi comis o infracțiune și, prin urmare, a constatat o încălcare a Articolului 5 § 1 din Convenție.

Curtea a acordat reclamantei 7.500 de euro pentru prejudiciul moral și 2.000 de euro pentru costuri și cheltuieli.

Rezumatul hotărârii a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova

Lucrările de reparație care au început la clădirea istorică de pe strada Bulgară 24 din Chișinău au fost stopate. O solicitare în acest sens a fost făcută de primarul capitalei, Ion Ceban. Reacția vine după ce ieri, consilierul neafiliat, Victor Bunescu, a făcut un apel către primar să fie oprite lucrările. Acesta a filmat discuția cu muncitorii de la fața locului și a publicat imaginile pe fața locului.

„Avem un caz excepțional. Un monument de arhitectură se transformă în frigider pavat cu penoplast și prin acest mesaj mă adresez primarului care a pus un moratoriu construcțiilor în zona istorică a capitalei. Ceban ar trebui să înceteze trollingul și să se ocupe cu lucruri adevărate. Avem un monument care fără absolut niciun document”, a spus Bunescu.

Ceban spune că acte permisive Primaria Chișinău nu a eliberat, iar proprietarul a început anumite lucrări fără acte.

„Cazul a fost documentat, iar pretura sectorului urmează să discute cu proprietarul. Va fi întocmit proces verbal pe faptul executării lucrărilor de construcție neautorizate. În cadrul legal se va proceda cu fiecare caz separat”, anunță Ceban.

Ceban a anunțat anterior că până în data 1 aprilie nu vor fi emise acte permisive noi pentru construcții în centrul istoric al capitalei.

Republica Moldova a exportat, în perioada ianuarie-iulie, mărfuri în valoare de 1 miliard 572,5 milioane dolari SUA, în creștere cu 15,5%, comparativ aceeași perioadă din 2020. Cele mai multe produse „made in Moldova” ajung în România. Urmează Germania, Rusia, Turcia, Italia, Polonia, precum și alte state.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor UE au crescut cu 15,3%față de anul trecut (pondere de 64,2% în total exporturi), iar cele destinate țărilor CSI s-au majorat cu 10,2% mai mult (pondere de15,5% în total exporturi), arată datele publicate, astăzi, de Biroul Național de Statistică.

În ianuarie-iulie, principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 89% din total exporturi au fost: România (27,9% din total exporturi), Germania (9,9%), Federația Rusă (9,5%), Turcia (8,6%), Italia (7,6%), Polonia (3,8%), Cehia (3,2%), Ucraina (2,8%), Belarus (2,2%), Marea Britanie (2,1%), Elveția (1,7%), Ungaria (1,5%), Bulgaria, și Olanda (câte 1,4%), Franța (1,3%), Spania (1,2%), Portugalia și Grecia (câte 1%), Liban (0,9%).

În această perioadă, șase secțiuni de mărfuri dețin 91,3% din total exporturi: mașini și echipamente pentru transport (25,2%); articole manufacturate diverse (21,9%); produse alimentare și animale vii (18,3%); materiale brute necomestibile (9,7%); mărfuri manufacturate (8,8%); băuturi și tutun (7,4%).

Sursa: glasul.md