Autor: Redactor

O premieră pentru industria vinicolă din Republica Moldova, 25 de vinării, expuse sub brandul de ţară Wine of Moldova, în cadrul festivalului RoWine. Pe 18 şi 19 septembrie, în premieră, 25 de vinării din Moldova au fost expuse în lounge-ul dedicat brandului de ţară Wine of Moldova, în cadrul festivalul vinurilor româneşti RoWine, găzduit de Fratelli.

„E o premieră pentru industria vinicolă din Republica Moldova, 25 de crame moldovenești prezintă mândria noastră, vinul, demonstrând că Moldova este cel mai potrivit loc pentru a cultiva cei mai buni struguri și a produce excelență. Este primul eveniment în ultimii 2 ani, organizat de Wine of Moldova, peste hotarele țării. Sunt mândră de producătorii noștri, mândră de eforturile depuse de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, și mulțumesc organizatorilor RoWine pentru acest festival minunat”, a declarat directoarea Cristina FROLOV, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV)

RoWine este locul în care antreprenorii HoReCa, profesioniştii din domeniu, iubitorii şi colecţionarii de vin pot interacţiona direct cu proprietarii vinăriilor participante. La cinci ani de la prima ediţie, festivalul a reunit 92 de producători, 7 importatori şi standul al unuia dintre cei mai mari jucători de pe piaţa vinului online – FineStore.ro. Aceştia au prezentat publicului peste 500 de etichete din 12 ţări.

Cei care au dorit să se aprofundeze în arta vinului, au participat la masterclass-urile găzduite de Robert Joseph, fondatorul revistei Wine International şi al concursurilor International Wine Challenge, care a vorbit despre motivele pentru care ai putea plăti mai mult pentru un vin, în timp ce deţinătorul WSET3, Imre Szakacs-Ohra, a descifrat tainele soiului, vechimii şi provenienţei vinurilor.

Marinela Ardelean – expert în vinuri şi spirtoase, degustător profesionist în concursuri internaționale de vinuri, Global Brand Ambasador Brâncoveanu Vinars, consultant Carrefour şi autoare a cinci volume dedicate vinurilor românești. De asemenea, este inițiatoarea proiectului „The Wine Book of Romania”, primul ghid bilingv care cuprinde cele mai bune vinuri din România și Republica Moldova.

“RoWine este un proiect de suflet care, după cinci ani, începe să aiba propria viață. Am încercat, la fiecare ediție, să inventăm lucruri noi, să aducem noi provocări. Iar despre această ediție, care vine după o lunga pauză, am crezut că va fi mai dificil de organizat. Spre marea surpindere a multora dintre noi, lucrurile s-au așezat mult mai ușor decât ne așteptam. Producătorii, partenerii, chiar și oaspeții pe care îi așteptăm cu nerăbdare, toți ne-au hrănit cu entuziasmul lor, cu nerăbdarea de a ne revedea, cu încrederea în revenirea unei perioade mai bune pentru toată lumea vinului. Și pentru asta vreau să le mulțumesc, au făcut ca toate eforturile noastre de a avea o ediție specială să vină mai ușor, ne-au dat energie și încredere”, Marinela ARDELEAN, co-organizator al festivalului.

Liviu şi Mihai POPESCU – co-proprietari Fratelli Grup, sunt recunoscuți de mai bine de 20 de ani pentru dezvoltarea celor mai prestigioase proiecte din domeniul HoReCa.

„Apreciez interesul si entuziasmul producătorilor de a participa la această ediţie aniversară.
Totodată, îmi exprim bucuria de a fi gazda tuturor vizitatorilor, fie că sunt din domeniul HoReCa, prieteni, pasionaţi de vinuri bune, cât şi plăcerea de a socializa la un pahar de vin!”, a declarat Liviu Popescu, co-organizator RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.

Militarii din Batalionul de Geniu “Codru” au intervenit duminică, 19 septembrie, în satul Răscăieţii-Vechi, raionul Ştefan Vodă, unde au neutralizat 160 de obiecte explozive şi 2 221 de cartuşe.

Șofatul în stare de ebrietate rămâne o problemă. Numai în acest weekend, inspectorii de de securitate publică au tras pe dreapta 52 de șoferi beți. 

40 dintre aceștia se aflau în stare avansată de ebrietate, iar șase au refuzat să treacă testarea alcoolscopică. În urma documentării, alți șase conducători auto s-au ales cu dosare contravenționale.

Potrivit Inspectoratului Național de Securitate Publică 1772 de șoferi au depășit limita de viteză, iar 233 nu au respectat indicatoarele de semnailizare rutieră.

Au fost semnalate nereguli și în cazul pietonilor. 83 au traversat strada în locuri interzise, iar 106 șoferi nu le-au acordat acestora prioritate, deși potrivit regulamentului circulației rutiere, ar fi trebuit să o facă.

A ieșit din casă și a dispărut fără urme. Poliția și rudele îl caută pe Ion Morcov în vârstă de 32 de ani, din satul Cozești, raionul Sîngerei. Acum mai bine de trei luni, bărbatul a dispărut, iar până la moment, nu se cunoaște locul aflării acestuia.

Persoanele care pot să ofere informaţii despre Ion Morcov, sunt rugate să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie, să apeleze la numărul unic de urgență 112 sau la numărele de telefoane 0(262 )8 12 01 sau 069455235.

O tânără a făcut o criză de isterie și a vandalizat mai multe mașini în fața unui centru comercial din Chișinău.

Totul a avut loc pe strada Arborilor din capitală. Imaginile de la fața locului au fost postate pe o rețea de socializare. Autorul postării scrie că tânăra a deteriorat două automobile.

Tot autorul postării scrie că ulterior, aceasta a fost preluată de medicii de pe ambulanță.

La alegerile din UTA Găgăuzia care au avut loc ieri, 19 septembrie, au învins… independenții. De fapt, acest lucru este ceva obișnuit pentru regiune, unde politicienii locali preferă să candideze fără umbrela unui partid. Totuși, din puținii care au preferat afilierea de partid, cei mai mulți sunt de la Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și doar unul de la PACE – unicele două partide care au avut reprezentanți la acest scrutin. Totodată, în 6 circumscripții nu a fost trecut pragul electoral de o treime din voturi.

Potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Adunarea Populară este autoritatea reprezentativă a Găgăuziei, care are dreptul de a adopta acte normative, în limitele competenței sale. Cu alte cuvinte, este organul legislativ al autonomiei.

Alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar în 35 de circumscripții uninominale. Respectiv, în organul legislativ local sunt 35 de deputați. Aceștia sunt aleși pentru un mandat de 4 ani.

Dacă nici un candidat nu are peste 50% din voturi, se organizează turul II. Totodată, dacă nu se validează alegerile într-o circumscripție, se organizează alegeri repetate peste două săptămâni.

Cifrele alegerilor:

Potrivit rezultatelor preliminare, cele mai multe mandate au fost luate de:

BECS – 6 deputați
PACE – 1 deputat
Independenți – 10 deputați

În 12 circumscripții va fi organizat turul II al alegerilor, deoarece niciun candidat nu a acumulat peste 50 la sută din voturi. În ele candidează 8 candidați BECS, restul fiind independenți.

În cele 6 circumscripții unde nu au fost adunate suficiente voturi, rămân aceeași candidați ca și în primul tur. În anul 2016, doar trei circumscripții au fost sub pragul de validare, dar atunci nu le-au ajuns doar câteva procente.

Cele mai puține voturi obținute din cei aleși le-a avut Valentin Gaidarji, reprezentant al PACE. Astfel, acesta a luat în circumscripția 23, Carbalia, 150 de voturi, suficiente pentru a ajunge deputat.

La polul opus se aaflă Dmitri Topal, reprezentantul BECS, care a luat cele mai multe voturi din toate circumscripțiile, pentru el votând 1123 de alegători în circumscripția 9, Vulcănești.

Cea mai mică rată de participare a fost în circumscripția 27 din Congaz. Din cei 5273 de alegători de pe liste, doar 1281, adică aproape 24%, s-au prezentat la vot. În top urmează circumscripția Comrat – 26,44% și Beșalma cu 29,12%. La nivel regional, prezența la vot a fost de 40,63%, cu 2% mai puțin decât la alegerile anterioare. Cea mai ridicată prezență a fost în Bugeac, unde au votat 79,88% din cei 1543 de alegători.

De menționat că, în conformitate cu legea cu privire la statutul Găgăuziei, numărul de deputați în adunarea populară a UTA Găgăuzia se stabilește să fie câte minim un deputat la 5000 de alegători. Totuși, o a doua condiție este ca pentru fiecare localitate din autonomie să existe minim un deputat. Astfel, de exemplu, ai circumscripții de 404 alegători (Carbalia), la o extremă, și circumscripții de 5217 locuitori (Baurci), la cealaltă extremă.

Tragedie de nedescris într-o familie din Basarabeasca. Un minor de 17 ani a decedat din cauza unei lămpi electrice.

Totul a avut loc în seara de 17 septembrie.

Minorul săpa o groapă în apropierea casei. În calitate de sursă de lumină, minorul utiliza o lampă electrică.

În ajun plouase, așa că în groapă s-a adunat apă.

Conform investigațiilor preliminare, minorul ar fi apucat de cablul electric la care era conectat becul, în acel moment s-ar fi produs un scurtcircuit, care a provocat moartea băiatului.

Corpul neînsuflețit al minorului a fost depistat de propria mamă.

Cadavrul decedatului a fost transmis spre expertiza medico-legală, pentru a fi stabilită cu exactitate cauza morții.

Ex-președintele Igor Dodon, care în 2008, în calitate de vicepremier, ministru al Economiei, ar fi renegociat ilegal prețul de import al energiei electrice din Ucraina, riscă să facă cel puțin 8 ani de pușcărie.

Cel puțin așa reiese dintr-un răspuns oferit președintelui Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, de către un procuror din cadrul Procuraturii Generale, transmite nordnews.md cu referire la ziarulnational.md.

„Vă amintiți cum Procuratura a anunțat că au inițiat urmărirea penală pe achizițiile de electricitate din anul 2008 (Energocom)? Atunci când ministrul Economiei Dodon negocia contractul la electricitate și a plantat prima companie intermediar”, a scris Alaiba pe Facebook.

Acesta a atașat și un răspuns primit de la procurorul-șef al Secției investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice, din cadrul Procuraturii Generale, Ghenadie Pîrlii.

„PG a examinat adresarea dvs. privind investigarea acțiunilor factorilor de decizie ai Ministerului Economiei și Comerțului, actualmente Ministerul Economiei, care în perioada 2008 au renegociat ilegal prețul de import al energiei electrice din Ucraina, acceptând procurarea acesteia prin companii intermediare la prețuri majorate, fapt care a prejudiciat considerabil statul și consumatorii finali.

În rezultatul investigațiilor, pe 10 septembrie 2021 s-a dispus pornirea urmăririi penale în baza art. 191, aliniatul (5) din Codul Penal – delapidarea averii străine, adică însușirea, dispunerea sau folosirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor persoane de către cel căruia i–au încredințat, în baza unui titlu și cu un anumit scop, săvârșită de un grup criminal organizat, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari. Urmărirea penală este efectuată de un grup de procurori din cadrul Procuraturi Generale”, este informat Alaiba.

Procuratura Generală anunță că a pornit urmărirea penală pe faptul încheierii, în anul 2008, când Guvernul era condus de socialista Zinaida Greceanîi, iar Ministerul Economiei – de Igor Dodon, a contractului de furnizare pentru R. Moldova a energiei electrice din Ucraina.

Până la încheierea respectivului contract cu partea ucraineană, R. Moldova plătea 40 de dolari pentru megawatt-ul de energie electrică, iar după semnarea documentului – 53 de dolari.

Această diferență a fost pusă pe seama consumatorilor din R. Moldova, iar prejudiciul estimat se ridică la circa 12 milioane de dolari.

Despre această schemă a vorbit public fostul consilier prezidențial în domeniul energeticii, Sergiu Tofilat, care l-a acuzat pe Igor Dodon de negocierea unui asemenea contract păgubos pentru consumatorii din R. Moldova.

Potrivit lui Tofilat, procurorii au vrut să mușamalizeze dosarul respectiv și doar grație faptului că a acționat în judecată Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) dosarul a fost redeschis.

„Cum funcționa această schemă? Până în aprilie 2008, R. Moldova procura energie electrică din Ucraina de la furnizor – Ukrinterenergo, fără intermediar.

Energia era cumpărată la prețul de 40 de dolari per megawatt. În aprilie 2008, Guvernul R. Moldova trimite o delegație ca să negocieze un nou contract de import al energiei.

Conducătorul delegației era Igor Dodon, ministru al Economiei pe atunci, și Alexadr Gusev, director la „Energocom”.

Gusev a semnat contractul, după ce Dodon a încheiat negocierile.

Ulterior am aflat lucruri despre care nu se cunoaștea. La Președinție au venit informații de la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB). Scrisoarea este cu parafă secretă și Președinția nu are voie să o publice.

Potrivit SPCSB, jumătate din banii câștigați pe spatele nostru de intermediarul „Energopartner” au ajuns la un offshore al lui Plahotniuc – „Borg Traders Corporation”.

A fost și un transfer direct de la „Energoparner” către „Borg Traders”. Din primul transfer a fost cumpărat un ceas elvețian de 50 de mii de dolari.

Având aceste materiale, Procuratura a înțeles că nu va putea mușamaliza cazul și, în luna mai curent, procurorul general a dispus reluarea urmăririi penale”, declara Tofilat într-o conferință desfășurată la începutul lunii iunie curent.

De partea cealaltă, ex-ministrul Economiei și fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, a fost deranjat că presa a pomenit numele său și al ex-premierului Zinaida Greceanîi, după ce Procuratura Generala a anunțat pe 10 septembrie că a pornit urmărirea penală pe faptul încheierii în anul 2008 a contractului de furnizare pentru R. Moldova a energiei electrice din Ucraina.

În primele șapte luni ale anului curent, producția industrială, serie brută, a fost mai mare cu 13,6%, pe fundalul reducerii indicatorului respectiv în aceeași perioadă a anului trecut și cu 6,5% față de 2019.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, majorarea producției în primele șapte luni ale anului s-a produs pe fundalul creșterii producției în industria extractivă (+8,9%), în industria prelucrătoare (+12,0%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+22,7%).

BNS mai arată că, în luna iulie, producția industrială, serie brută, s-a majorat față de luna corespunzătoare a anului precedent cu peste 16% față de iulie trecut. Majorarea producției în iulie a fost cauzată de creșteri în industria prelucrătoare (+18,2%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+3,8%). Totodată, s-au înregistrat descreșteri în industria extractivă (circa -4%).