Autor: Redactor

Polițiștii din Ialoveni sunt acum echipați la standarde europene. Inspectoratul de Poliție din oraș a primit mașini speciale de intervenție și tehnică de calcul din partea României. Polițiștii moldoveni au fost și instruiți la Iași, pentru a crește eficiența unităților de poliție.

Angajații Inspectoratului de Poliție din Ialoveni au primit din partea României trei autospeciale dotate corespunzător, 25 de sisteme informatice și imprimante. De asemenea, aceștia au participat la instruiri cu colegii lor din Iași. Modernizarea inspectoratului a avut loc în cadrul proiectului „Poduri pentru creșterea încrederii între poliție și cetățenii raionului Ialoveni și județului Iași”. Polițiștii afirmă că echipamentele, precum și instruirea au fost binevenite.

„Instruirile pe care le-am avut au fost benefice. Am făcut cunoștință cu metodele de operare ale colegilor polițiști din România pe diverse cazuri. Ne-am axat pe cazurile care au luat o amploare mai mare: dispariția minorilor de la domiciliu, contrabandă, cazuri de trafic ilicit de droguri și armament. Procedurile au fost bune, lecțiile au fost binevenite, am făcut schimb de contacte, în vederea unei colaborări mai bune în viitor”, a spus șeful secției Urmărire Penală din Ialoveni, Vadim Anghel.

„Suntem peste 100 de angajați, avem 34 de localități, raionul este destul de mare, sunt intervenții peste tot. Avem nevoie de autospeciale, raionul este destul de mare, avem nevoie să intervenim la orice apel al cetățeanului. Evident, suntem foarte, foarte mulțumiți. Pentru asta am muncit trei ani de zile, ca să aducem cât mai multe utilaje și autospeciale, nu ca să fie mai ușoară munca polițistului, dar să fim mai aproape de cetățean la orice solicitare”, a declarat șeful inspectoratului de poliție Ialoveni, Vitalie Țurcanu.

Și ministrul de Interne de la Chișinău, Ana Revenco, și-a exprimat speranța că aceste echipamente îi vor ajuta pe polițiști să reacționeze mai prompt.

„În sfârșit veți putea beneficia de echipamentul mult așteptat, pentru a putea reacționa mult mai rapid la nevoile localnicilor, pentru a putea fi mult mai eficienți în intervențiile pe care le desfășurați. Este un proiect exemplar, este unul foarte promițător, unul de bun augur, în special pentru cei din Ialoveni. M-a bucurat să văd că circa 80% dintre angajații poliției au beneficiat de acele instruiri oferite de către colegii de peste Prut”,  a subliniat ministrul de Interne, Ana Revenco.

Acest proiect nu ar fi fost posibil fără sprijinul României și al Uniunii Europene. Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a apreciat că prin acest proiect s-au consolidat podurile de legătură dintre România și Republica Moldova.

„Cred că mai important pentru dvs. a fost faptul că ați avut ocazia să mergeți în România, să intrați în contact cu colegii dvs., să schimbați impresii, idei, să vă informați unii pe alții în legătură cu practicile pe care le uzitați în munca de zi cu zi și să contribuiți efectiv la consolidarea podurilor de legătură dintre România și Republica Moldova. Sigur, am avut tot soiul de poduri și vom avea tot soiul de poduri între noi: de la podurile fizice care existau în perioada interbelică, în număr de 25 peste Prut, la podul de flori de acum 30 de ani și la podurile actuale și cele viitoare pe care urmează să le construim între România și Republica Moldova. Și toate acestea cu un singur obiectiv: să sporim încrederea. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără contribuția și sprijinul UE”.

Proiectul „Poduri pentru creșterea încrederii între poliție și cetățenii raionului Ialoveni și județului Iași” are un buget total de aproape 210 mii de euro, dintre care aproape 190 de mii sunt bani oferiți de Uniunea Europeană.

Un tânăr în vârstă de 22 de ani ajuns la spital pentru îngrijiri medicale după ce a fost lovit de un automobil. Potrivit informațiilor, impactul s-a produs ieri seara, iar poliția din Hîncești a fost sesizată să intervină după ce în satul Logănești s-a produs un accident rutier cu implicarea a două mijloace de transport.

Potrivit informațiilor, imediat la fața locului s-au deplasat oamenii legii pentru a documenta cazul.

„S-a stabilit că la o intersecție a drumului din satul Logănești s-a produs un accident rutier între o bicicletă electrică, condusă un tânăr de 22 de ani, și un automobil de model Toyota, condus de un bărbat de 33 ani, din aceeași localitate”, spune poliția

Astfel, urmare a impactului, tânărul de 22 ani a fost transportat la Spitalul de Urgență din municipiul Chișinău pentru îngrijiri medicale.

Ulterior, conducătorul automobilului a fost testat cu alcooltestul și s-a constatat că nu era beat.

În continuare a fost inițiată o anchetă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului rutier.

Uniunea Europeană acordă Republicii Moldova circa 745 de milioane de lei, ajutor nerambursabil. Despre aceasta a anunțat șefa statului Maia Sandu pe rețelele sociale.

„Salut decizia Uniunii Europene de a acorda Republicii Moldova circa 745 de milioane de lei, ajutor nerambursabil. Suma este parte a Planului de recuperare economică în valoare de 600 de milioane de euro, susținere din partea UE pentru următorii trei ani”, a scris pe Facebook președinta Republicii Moldova.

De asemenea, șefa statului a subliniat și reluarea sprijinului UE, care a fost „înghețat” din cauza fostelor guvernări.

Marijuana nu este legală în România. Dacă un român este prins consumând acest drog ușor, poate fi pasibil de închisoare. Se pare că acest lucru nu l-a speriat pe un preot să-și vândă produsul. Pe lângă icoanele puse la vânzare, un preot vinde la Salina Praid ciocolată cu marijuana.

Marijuana medicinală acceptată sau nu de lege

În 2013, circulau câteva știri despre România care legaliza marijuana medicală. Unele surse sunt convinse că aceasta ar fi fost fie o farsă, fie o greșeală. Nu a existat nicio confirmare din partea guvernului  dela acel moment au a altor oficiali români cu privire la eventuale schimbări în politica privind canabisul. Alte surse, inclusiv Huffington Post, susțin că au fost aprobate doar derivatele marijuanei.

Canabisul, cel mai popular drog ilegal în România

Canabisul este cel mai popular drog ilegal consumat în România. Potrivit unui sondaj, 5,8% dintre tinerii adulți cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au consumat canabis. Chiar dacă este popular în rândul tinerilor adulți, autoritățile române au adoptat o atitudine aspră față de canabis.

Există două legi care guvernează canabisul. Prima este Legea 339/2005, care se ocupă de toate aspectele legate de cultivarea canabisului, și Legea 143/2000, care acoperă tot ceea ce privește canabisul ca drog. Conform primei legi, canabisul este o plantă care poate fi cultivată sub control strict, deoarece poate fi utilizată în medicină.

Drept urmare, legea permite persoanelor fizice și entităților private să cultive canabis medical dacă reușesc să obțină aprobări de la Ministerul Sănătății, Agenția Națională Antidrog (ANA), Ministerul Justiției și Agenția de Investigare a Criminalității Organizate și Terorismului (DIICOT) .

Chiar dacă obținerea unui permis de cultivare a canabisului medical ar putea părea un coșmar birocratic, având în vedere câte agenții trebuie consultate, adevărul este că este încă ilegal să cultivi canabis medical în România.

Un preot vinde ciocolată cu marijuana

Deși legislația spune clar că nu este legală, asta nu l-a împiedicat pe un preot să-și vândă produsul minune la Salina Praid. Turiștii care ajung la Salina Praid au parte de surprize, mai ales atunci când, alături de icoanele aduse de la mânăstire, preotul Dinu Criste din Cluj vinde ciocolată cu marijuana.

Prelatul spune că e făcută cu binecuvântare, unsă cu bun-simț, cu dragoste. Dinu Criste a ajuns cu afacerea sa și la celebra emisiune difuzată de PRO TV, „Imperiul leilor”, dar se pare că jurații nu au fost impresionați de idee.

Nu e drog, e cânepă. Această ciocolată nu are mult zahăr, e făcută cu binecuvântare, unsă cu bun-simț, cu dragoste. Este făcută de un părinte din comuna Florești, lângă Cluj”, declară preotul Dinu Criste.

„Totul a pornit de la o discuție cu câțiva prieteni”

Același preot spune că are acceptul autorităților în a-și vinde ciocolata cu marijuana, și că totul ar fi plecat de la o discuție la un pahar de vin. În 2020, preotul și-a dus afacerea în emisiunea „Imperiul Leilor”, dar nu prea a avut succes, declarând la vremea respectivă:

„Totul a pornit de la o discuție cu câțiva prieteni. Vorbeam despre un material care ilustra nivelul de zâmbete, de bunădispoziție la români, capitol la care stăm foarte prost, în comparație cu alte țări, și ne dădeam cu părerea ce ar putea să rezolve starea de spirit. Deocamdată e o afacere mică.

Vrem să o dezvoltăm. La început știam foarte puține lucruri despre ciocolată, am vrut să prepar ciocolată de casă, cum facem noi, românii. După ce mi-a încolțit ideea unui business am început să citesc mult, să mă documentez, să văd tendințe, să văd ce fac și alții și am început să înțeleg că ciocolata e altceva.

Am scos pe piață, contrariind publicul, ciocolată cu canabis. Sună wow. Părintele face ciocolată cu canabis, dar în limba latină cannabis înseamnă cânepă. Ciocolata produsă de noi e lipsită de acel THC (n.r. – tetrahidrocanabinol, fix substanța care oferă efecte psihoactivă) pe care îl speculează unii, am denumit-o așa doar ca un omagiu al limbii latine”, povestea preotul Dinu Criste.

Sursa: realitatea.md

Alte 1143 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 945 în rândul persoanelor nevaccinate. 

Din numărul total de cazuri, 14 cazuri asociate cu contact în afara țării: 4-România, 3-Germania, 2-Rusia, 2-Turcia, 1-Italia, 1-Marea Britanie, 1-Irlanda.

Numărul total de teste efectuate – 9577, dintre care 6422 – teste Rapid -Antigen.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 276701.

Din numărul total de cazuri, 31 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (9-medici, 15-asistenți medicali, 7-personal auxiliar).

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 1424 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 107 în stare extrem de gravă și 8 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 586 persoane au fost vindecate. În total, 263.788 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 4.109 persoane, iar 15.884 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, vă anunțăm despre înregistrarea altor decese provocate de COVID-19.

Deces 6.537: Bărbat de 83 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, ciroza, obezitate.

Deces 6.538: Femeie de 73 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 6.539: Bărbat de 98 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie.

Deces 6.540: Femeie de 69 de ani din r. Ialoveni, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, fibrilație, diabet zaharat.

Deces 6.541: Femeie de 83 de ani din r. Briceni, internată în IMSP IMU. Comorbidități: fibrilație atrială.

Deces 6.542: Femeie de 62 de ani din r. Drochia, internată în IMSP IMU. Comorbidități: diabet zaharat, nefropatie, hipertensiune arterială, cardiopatie.

Deces 6.543: Bărbat de 51 de ani din r. Hâncești, internată în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”.. Comorbidități: cardiomiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 6.544: Femeie de 58 de ani din r. Cimișlia, internată în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 6.545: Bărbat de 49 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 6.546: Bărbat de 71 de ani din r. Căușeni, internat în SR. Căușeni. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 6.547: Bărbat de 69 de ani din r. Căușeni, internat în SR. Căușeni. Comorbidități: cardiopatie, fibrilație atrială.

Deces 6.548: Femeie de 73 de ani din r. Cimișlia, internată în SR. Hâncești. Comorbidități: ciroză.

O femeie de 60 de ani care se deplasa pe bulevardul Dimitre Cantemie din Chișinău a fost atacată și prădată.

Cazul s-a întâmplat în timp ce victima mergea spre casă pe 24 august, anul curent, în jurul orei 2200, iar hoțul i-a furat telefonul mobil în valoare de 4000 de lei.

Oamenii legii l-au indentificat pe atacator. Acesta s-a dovedit a fi un adolescent în vârstă de 15 ani, originar dn raionul Glodeni, care și-a recunoscut vina.

Bunul sustras urmează a fi recupera de către polițiști și returnat victimei.

Individul este cercetat penal în stare de libertate pentru jaf și riscă închisoare de la 2 la 5 ani

Anglia le va propune persoanelor cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani să se vaccineze împotriva COVID-19 începând de săptămâna viitoare, a anunţat luni seara guvernul, urmând recomandarea dată de medicii-şefi ai celor patru naţiuni ale Regatului Unit (Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord).

Programul de vaccinare se va face prin instituţiile şcolare, cum se întâmplă deja în cazul altor vaccinuri, cu consimţământul părinţilor sau responsabililor, potrivit Ministerului Sănătăţii.

„Am acceptat recomandarea medicilor-şefi de a extinde vaccinarea la cei între 12 şi 15 ani”, a declarat ministrul sănătăţii britanic Sajid Javid, subliniind că serviciul public de sănătate, NHS, „este gata să livreze vaccinul” pentru această categorie de vârstă.

Competente în materie de sănătate, guvernele locale scoţian, galez şi nord-irlandez vor trebui la rândul lor să-şi anunţe decizia.

Recomandarea medicilor-şefi diferă de concluziile comitetului care supervizează campania de vaccinare (JCVI), ceea ce ar putea genera reticenţă din partea familiilor în a o aplica, în pofida temerilor legate de începerea noului an şcolar.

Această recomandare presupune că trei milioane de adolescenţi din această categorie de vârstă ar fi eligibili în Regatul Unit pentru a primi o primă şi unică doză de vaccin Pfizer/BioNTech.

Cei patru medici-şefi britanici au cerut comitetului să se pronunţe asupra administrării unei a doua doze adolescenţilor din această categorie de vârstă, atunci când mai multe date vor fi disponibile la nivel global.
În recomandarea lor, ei iau în calcul impactul pandemiei asupra educaţiei adolescenţilor şi subliniază că vaccinarea ar putea permite „reducerea (însă nu eliminarea) perturbărilor din învăţământ”.

În pofida îngrijorărilor legate de începerea noului an şcolar, JCVI a estimat în urmă cu 10 zile că beneficiul extinderii vaccinării la cei cu vârste între 12 şi 15 ani este unul marginal. Virusul prezintă un risc scăzut pentru copiii în stare de sănătate bună, a estimat el, recomandând totodată guvernului să solicite şi alte opinii.

Copiii de peste 12 ani care prezintă probleme de sănătate ce îi fac vulnerabili la COVID-19 sunt deja eligibili pentru vaccinare, deschisă pentru toţi tinerii cu vârste între 16 şi 17 ani.

Numeroase ţări occidentale, precum Franţa şi SUA, vaccinează de mai multe săptămâni adolescenţi, astfel că programul de vaccinare din Regatul Unit pare să nu ţină pasul, după o demarare accelerată a campaniei în decembrie anul trecut.

De la începutul pandemiei, peste 134.000 de persoane au decedat în Regatul Unit în decursul celor 28 de zile care s-au scurs după testarea lor pozitivă la COVID-19. Această ţară, cu peste 66 de milioane de locuitori, înregistrează circa 30.000 de noi cazuri pe zi.

Premierul Boris Johnson urmează să prezinte marţi planul său de luptă împotriva virusului în timpul iernii, pe fondul temerilor revenirii patologiilor sezoniere şi al presiunii foarte mari asupra sistemului de sănătate.

La 11 septembrie, în cadrul unui interviu acordat pentru Radio Libertarea (filiala ucraineană a postului Radio Europa Liberă), secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare (CSNA) din Ucraina, Oleksiy Danilov, a declarat că limba ucraineană ar trebui convertită din chirilică în latină.

„Cred că acesta va fi unul dintre lucrurile fundamentale, că trebuie să scăpăm de alfabetul chirilic și să trecem la alfabetul latin”, a declarat secretarul CSNA printre alte afirmații privind securizarea Ucrainei față de Federația Rusă.

„Engleza trebuie să fie o necesitate. Dacă vorbim despre lumea civilizată, atunci engleza este limba comunicării civilizate. Și trebuie să înțelegem că toată lumea ar trebui să știe engleza. Pentru cei care sunt deja în vârstă este mai dificil, aceasta este oarecum o problemă, dar începând de la grădiniță ar trebui să fie (impusă) în școli”, este convins Danilov.

Cu câteva luni înainte, Danilov a mai promovat această idee în cadrul Forumului „Ucraina 30. Cultură. Mass-media. Turism”, unde a susținut că Ucraina trebuie să se protejeze de “războiul lingvistic declanșat de Federația Rusă”, introducând mai activ limba engleză în programele de pregătire ale tinerilor.

Referitor la Radio Europa Liberă (Radio Svoboda/Libertatea), autoritățile ruse consideră că postul finanţat de Washington, care acoperă inclusiv activităţile opoziţiei ruse, are statutul de “agent străin”. Din acest motiv, în prima parte a anului, filiala din Moscova a fost amendată cu aproximativ 775.000 de euro și somată privind posibila blocare a funcționării în Rusia.

Sursa:  timpul.md

Tot mai multe fotbaliste tinere trec în echipa națională a Moldovei. Potrivit Federației Moldovenească de Fotbal (FMF), pentru primele meciuri din noua campanie preliminară, selecționerul Eduard Blănuță a convocat tocmai 10 junioare, care vor apăra culorile țării împotriva reprezentativei Italiei și Elveției. Unele au reușit deja să debuteze pentru națională, în timp ce altele așteaptă cu nerăbdare această șansă.

Astfel, tinerele Alina Brînza (17 ani, Agarista CSF Anenii Noi),

Alina Chirica (17 ani, Agarista CSF Anenii Noi),

Mihaela Catarău (18 ani Agarista CSF Anenii Noi ),

Mihaela Burdeniuc 18 ani, FC Belceanka),

Carina Doiban (19 ani, CS Noroc),

Andreea Costin (19 ani, CS Noroc),

Iuliana Colnic (17 ani, Maksimum),

Eugenia Railean (17 ani, Real Succes-ȘS 11),

Stela-Aleina Tez (18 ani, Real Succes)

și Francesca Covali (17 ani, FC Selena SN Constanța, România) au ocazia să fie alături de stranierele experimentate și de a prelua cele mai valoroase calități sportive.

„Fetele sunt entuziasmate de această oportunitate și recunosc că este o onoare să fie alături de echipa țării în preliminariile Campionatului Mondial 2023”, menționează reprezentanții FMF.

În filmulețul de mai jos, junioarele au oferit câteva declarații despre convocarea acestora la naționala Moldovei.

Centrul Național Anticorupție a publicat stenogramele discuțiilor din birourile funcționarilor în cazul schemei de corupţie de la Primăria Truşeni.

Discuții în biroul funcționarilor 

ZV – Îl chemi cu Dumbrava (nedeslușit)
MS – Acela cu Dumbrava, cu drumul?
ZV – Ea, cu Dumbrava. Catea „o zis că parcă singur…”
MS – Nu o mai venit?
ZV – Eu ți-am spus că ea își face…fără tine.
MS – Nu cred. Ce, ea îi proastă? Cu care era, cu 150 de  ….
ZV – Da.
MS – Nu o venit la mine.
ZV – Ei.

BE scoate banii din buzunarul pantalonilor şi îi pune sub o foaie pe masa de serviciu a MS  

BE – Ieri am ieşit şi m-am dus la acei …
MS – Ai fost la acela?
BE –  A?
MS – Ai fost la acela?

SM ia banii de sub foaia de pe masa de serviciu, transmiși anterior de BE, şi îi pune în buzunarul pantalonilor 

MS – Eu chiar nu știu cum să … Noi atâta ajutăm, ne implicăm, că la dânsul chiar îi haos acolo.
TA – Nu-i nici o problemă.
MS – Da eu nu știu. Eu cu dânsul am vorbit. (vorbește în șoaptă) … o bucățică.
TA – Tot normal eu cu dânsul (nedeslușit)
MS – Da el nimic.
TA – El mi-o promis că ceva o să hotărâm.
MS – Da eu îi fac. Da el vede că aici se mișcă roata, da din partea lui, nimic, nimic, mort. O fugit și …
TA – A să ajungem și la autorizație. Bossul a spus că dacă o să se hotărască ceva, el a spus „Noi ceva o să hotărâm”.
MS – Ceva. Ceva ce?
TA – Noi o să găsim o bucată, ceva acolo, ca să vă dea.
MS – Aha.
TA – Eu i-am spus: ”Dă să facem să fie omenește pentru toți. Nu firmei”
MS – Aha.
TA – Și el: „Bine, dar o să hotărâm. Ceva o să facem.”
MS – Pe când? După ce eu am să-i fac tot. Și după ce o să fie făcut tot, el pe urmă o să spuie – ian пошла…
TA – El, nu, nu, eu vreau să dau un telefon.
MS – Aha.
TA – Da dacă când o să venim cu autorizație pentru construcție, atunci dacă … dacă până atunci nu o să se…
MS – Nu, până la urbanism. El dacă… eu nu-i dau nici certificatul de urbanismul, dacă el așa se comportă. Probleme dacă vrei să-i faci omului, doamne ferește.
TA – Eu știu, știu, știu, știu. El mie așa mi-o spus „O să hotărâm”
MS – Și pe Catea, по-любому, trebuie…
TA – Da, nici o problemă (vorbește în șoaptă, nedeslușit). Și pentru dânsa achităm, nu importă. Кoроче, vezi. Da acolo cam cât? Ca eu să știu cum să-l iau așa să-l …
MS – Eu am să-ți sun și am să-ți spun cifra.
TA – Da?
MS – Aha.
TA – Suni și îmi spui, скажeшь…nedeslușit
MS – Trebuie să vorbesc cu soțul acasă. Băi, da tu cât vrei? Noi vrem să facem un mini depozit de detergenți, pentru detergenți.
TA – Aha.
MS – Și mie nu-mi trebuie mult.
TA – 2 sote ajunge…
MS – Nu 2, nu.
TA – Nu?
MS – Puțin.
TA – Puțin.
MS – Nici cu mașinile nu poți să intri. 2 sote trebuie să faci clădirea. Trebuie să faci săndvici.
TA – Nedeslușit.
MS – Hai, eu te sun.
TA – Hai, eu încerc să cu ajutorul să al mai sun …A să trebuiască ca și cum tu…nedeslușit.
MS – Cu Catea?
TA – Cât?
MS îi arată cinci degete.
TA – Cinci?
MS – Aha.
TA – Cinci mii?
MS – Nu.
TA – A cinci sute de euro?

MS dă din cap în semn de confirmare. 

TA – Da. A să…
MS – Și ea o să facă tot.
MS – Eu vă spun că și acolo. Pentru Catea, asta. Da eu…. Eu nu pun condiții, mie îmi trebuie și mi o bucățică de acolo și gata.
TA – Aha.
MS – Eu pe urmă singură o să-mi fac. Și când el o să aibă nevoie, o să știe că are un sprijin, că eu sunt alăturea și am să-i fac așa ca să nu fie probleme.
MS – Asta ia-o, trebuie să te duci cu dânsa. Iaca, cu dânsa trebuie să … „Prin prezenta, primăria solicită să respecte eliberarea avizului privind consolidarea eliberării certificatului de urbanism, pentru proiectarea bucăților de teren cadastral, noului folosință, pentru exploatarea de miniere… Mai în scurt așa, fă-te că te duci la mașină și vină înapoi, și intră la …
TA – La Catea?
MS – Da.

BE intră în biroul de serviciu a MS cu husa pentru pixuri, o pune pe masa de serviciu a ultimei și îi face semn că acolo este ceva. 

MS – Tu mi-ai adus asta?
BE – Acesta o primit-o acesta…
MS îi întoarce lui BE husa pentru pixuri, iar aceasta o ia și iese din birou.
MS – Ți-am spus. Na, du-te și ia-ți ce-ți trebuie și îmi lași și mie.
MS – Mi-ai adus acesta al meu.

BE îi dă întoarce MS husa pentru pixuri, iar ultima o ia și o pune pe masa ei de serviciu. 

BE – Eu umblu cu dânsa tudî-siudî.
MS – Apăi eu ți-am dat corectorul, dar tu …

MS scoate din geanta ei husa pentru pixuri, din care scoate mijloace bănești, îi numără, după care îi pune în portmoneu.  

VV – Ce, numai hârtiuța asta și gata?
BE – Și tu te duci cu dânsa și faci proiectul
VV – Aha.
BE – Ș-apu vii la mine, horoșo?
VV – Da vin cu proiectul original?
BE – Da, da. Și facem cerere la autorizație, bine?
VV – Bine.
BE – Fugulița.
VV – Bine.
BE – Vsio.
VV – Ok, am să vin. Mă stărui cât mai repede.
BE – Vsio.
VV – Da, succes.
BE – Succes și ție.
VV – O zi bună în continuare.
BE – Da, pasiba, spasibociki. Mulțumim, mulțumim.
VV – Doamna Ecaterina, am încă o întrebare la dumneavoastră, da la cine eu pot să mă apropii în privință de apă?

VS pune mijloace financiare sub tastatură. 

BE – Ăăăăăă, da cine e la voi acolo președintele?
VV – Domnul Ștefan.

BE ia banii de sub tastatură.

MS – Ce, vrei să vezi baba?
M – Канечно…
VZ –  Te facem знакомый, poate şi să te însori…
VZ – Şi tu s-o scoghești ce are în cap și ….
MS – Vezi cu Sirioja aista…
M – Asta îi a doua etapă. Prima etapă, noi întâi trebuie să întrăm cu baba în temă, ca baba să între în…
VZ – Noi putem să ne ducem cu maşina Primăriei …
MS – O să batem la ochi.
MS – Cu a lui?
M – Nu, nu. Cu a mea maşină… Cu a mea mașină …
MS – Noi o să stăm în maşină…
M – Cu a mea maşină. Şi eu aşa şi-i spun „m-o trimăs, să văd, să te văd”…
VZ – Sănătoasă…Da să mai iei ceva.
MS – Am nişte biscuiţi aicea şi ţi-i dau să-i dai, chipurile, iaca
VZ – Amuș mai cumpăram ceva…
M – Da, da, da, mai cumpărăm ceva.
VZ – Trebuie, vreo bere ceva…
MS – Nu, dracu nu bea bere, ei…
VZ – Da ce bea, rachiu?
MS – Rachiu, coniac, vin…
VZ – Rachiu şi tare.
MS – A să-ți zică cu documentele, da tu să-i spui asta când cu documentele „Ei, d-apoi asta trebuie să mă duc la Primărie, aveţi primar sau…
VZ – Da unde-i Primăria aicea?
M – Da, da, da.
MS – Şi-i primar sau primăriţă?
M – Da ia documentele, care-i problema cum să le iau?
MS – Îs la dânsa, oaia dracului.
M – Ea are casa asta care-i în sat, are terenul
MS – Da.
M –  Şi casa. Și are pe teren titlu?
MS – Da, are.
M –  Casa îi înregistrată?
MS – Eu nu ştiu dacă-i înregistrată.
VZ – Asta nu are treabă.
M – Nu are treabă asta. Dacă este proprietate privată, mai departe noi ne clarificăm. Şi actele pe apartament erau tot la dânsa? Nu erau la Serioja. La Serioja numai  casa.
MS – Ele toate au fost la mine. Și eu când m-am supărat pe dânsa, i le-am dat.
M – Ai.
MS –  Zic, că a mai ieşi, dracului, în drum şi a spune la lume că primăriţa mi-a luat.. şi zic, dă să i le dau înapoi….
M – Da nu ţi-o dat în cap să faci un xerox?
MS – Nu, nu mi-o dat. Şi-i dădeam xeroxul şi-i luam originalele.
VZ – Atunci вообще îi dădeai xeroxul…
MS – Ai vreun notar bun?
M – Eu am, am, da, da.
MS – Iată cu Vlad, îți dă un notar bun, bun.
M – Pentru ce?
MS – Care să audă ce grăim cu dânsul.
VZ – Eu tot am pe cineva.
VZ – Ea oleacă îi pizdanutaia, știi? O înțeles ea pe unde și cum mănâncă, dar … dacă o să vină cineva care cum trebuie, apoi ea o să ….
VZ – Baba are casă, aicea-i minim 20 de mii, ca să o dai repede azi. Știi, mai are şi apartamentul cela, tot vreo 20 mii, să-l dai…
VZ – Şi mai are, mai are cote, tot minim 20, care nu ştie unde
MS – Ea ştie că are cote
M – Blea, dapoi, polnâi pizdeţ
VZ – Iaca îs vreo 60 de mii…
M – Nu văd o problemă, trebuie de văzut cine are, eu să mă bag la dânsa şi o să povestesc eu pe urmă
MS – Aha, da pe urmă o să-ţi arăte
M – Că aşa, pe babă dacă o iei repede
MS – Haideţi şi o să grăim în maşină, că aici eu cam mă tem.
MS – Şi iaca aşa, o venit Vladic cu Mişa. Eu stăteam cu gura căscată şi ascultam, ce el spune. Zic, măi Mişa, îmi fac sfânta cruce. Nu înțeleg, uite, în primul rând am putut să fiu vicleană şi să nu dau nici un document. Trebuia să-i fac xerox și să-i dau xeroxurile, și toate originalele să le țin la mine și după moarte să le scot. N-am făcut asta. Am spălat-o, am şters-o de câcat, am lecuit-o, am scăpat-o de la moarte, am făcut curat. Îţi arăt poze în ce hal am găsit-o şi cum am adus-o din spital și în ce lux şede, cu mâncare caldă şi câtă muncă. Da el zice, da eu te cred, doamna primar, eu te cred. Tu ştii cât îi de dureros, când aşa te înjoseşte.
VX – Eu de atâta şi am prins-o. Vadim zice, Vlad te cătăi. Băi, eu aşa am prins o ură pe dânsa.
MS – El şi ieri îmi zice, spune-i lui Veronica. Zic băi, nu merge Veronica cu tine.
VX – Nu, nu, ea o prins ură și pe mine.
MS – (Nedeslușit) Dacă ceva, o să putem face. Veronica o să fie…, o să fie în dole cu noi.
VX – (Nedeslușit) nu dați.
MS – O să vindem tot. Dacă se primeşte, vindem tot şi ne împărţim.

Amintim că, ofițerii Centrului Național Anticorupție au descins în această dimineață cu percheziții la primăria localității Trușeni. Pe numele primarului, arhitectului-şef, fostului şef al întreprinderii municipale şi a unui agent economic au fost deschise dosare penale pentru corupere pasivă, activă şi trafic de influenţă. Aceştia au fost reţinuţi şi escortaţi la CNA pentru audieri. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă pedepse cu închisoarea de până la 10 ani.

Citește și: https://bas-tv.md/primarul-de-truseni-si-alti-functionari-suspectati-de-preluari-abuzive-de-proprietati/?lang=ro