Autor: Redactor

Recent, două orașe din țară, unul de la nord – Ocnița, și altul de la sud – Cantemir, au fost decernate cu Premiul Uniunii Europene pentru energie durabilă. Cu bani europeni, în cele două urbe s-au achiziționat corpuri de iluminat cu un consum mai eficient de energie prin alegerea lămpilor de tip LED, au fost schimbate reţelele de cablu şi au fost instalate sisteme inteligente de monitorizare și gestionare la distanță. Ambele orașe sunt semnatare ale inițiativei europene „Convenția Primarilor privind Clima și Energia”.

Premiul UE pentru Energie Durabilă în Parteneriatul Estic a fost oferit proiectului european  de modernizare a iluminatului stradal, realizat în Republica Moldova în orașele Ocnița și Cantemir, intitulat „Undă verde, Moldova!”. Pe locul doi în competiția celor mai bune proiecte de utilizare a energiei durabile s-a situat un proiect implementat în Armenia, iar pe locul trei – unul din Georgia.

Iluminare modernă, oraș mai sigur

Din 2018, locuitorii orașului Ocnița sunt mai liniștiți dacă îi prinde noaptea prin oraș cu treabă. Maria Răileanu, pedagogă de profesie, locuiește aici de 35 de ani. Ea spune că schimbarea din localitate este evidentă. „Eu locuiesc pe una din străzile principale ale orășelului nostru. Înainte nu erau iluminate toate străzile, ci doar intersecțiile drumurilor. Trebuia să mergi vreo 200 de metri pe întuneric până dădeai de lumina care era doar la intersecții. Oricum era întuneric, iar acea lumină era doar așa, ca să te orientezi. Acum sunt iluminate nu doar străzile principale ale orașului, dar și cele aferente din toate regiunile”, spune cu mândrie Maria Răileanu, care își compară orășelul cu unul european, cel puțin la capitolul iluminare nocturnă.

Economii în bugetul public

Primarul de Ocnița Victor Artamaniuc afirmă că acest proiect european a fost o adevărată surpriză pentru localitate, iar sistemul modern de iluminare stradală instalat acum poate fi gestionat de la distanță, datorită tehnologiilor performante, cu ajutorul aplicațiilor instalate în telefon sau în calculator. „Noi putem dirija iluminatul de la distanță. Este o tehnică modernă, care nu necesită cheltuieli. Stingerea lămpilor, de asemenea, poate fi dirijată de la distanță”, precizează edilul. Victor Artamaniuc mai adaugă că pe lângă aspectul estetic pe care l-a obținut orașul prin instalarea lămpilor de tip LED, primăria a înregistrat economii mari la consumul de energie, cheltuielile reducându-se cu 30 la sută. Primarul spune că și locuitorii urbei sunt în siguranță acum, iar odată cu instalarea sistemului de iluminare stradală, a scăzut și numărul infracțiunilor înregistrate în timpul nopții.

La Cantemir, 80 la sută din panourile de iluminat sunt de tip LED

Cantemireanul Pavel Ivancioglo a muncit mai mulți ani în câteva orașe din Germania, iar acum s-a întors la baștină. El spune că sistemul modern de iluminare stradală practic a schimbat fața orașului. „Înainte erau iluminate doar câteva străzi principale din oraș. Era lumină aici în fața „casei albe” (așa numesc localnicii clădirea unde se află Consiliul Raional Cantemir și primăria orașului), la liceu și în alte câteva locuri. În rest, nu prea vedeai lumină, în special pe străzile mai mici și dosite”, susține bărbatul.

La rândul său, primarul orașului Cantemir, Roman Ciubaciuc, spune că înainte erau iluminate cam 70 la sută din străzi. „Acum însă nu avem drumuri, trotuare, blocuri care să nu aibă lumină. Zona locuibilă este toată iluminată”, afirmă edilul. Conform datelor primăriei, în prezent, 80 la sută din panourile de iluminat sunt de tip LED, iar anul trecut bugetul orașului a economisit peste 30 la sută din suma rezervată pentru consumul de energie.

Confort și siguranță de jumătate de milion de euro

Sistemul inteligent de iluminare stradală din orașele Ocnița și Cantemir a fost instalat datorită suportului financiar european, în cadrul Programului „Convenția Primarilor. Proiecte Demonstraționale”. Bugetul total al proiectului „Undă verde, Moldova!” pentru cele două localități a fost de 500 de mii de euro, inclusiv 400 de mii de euro au fost oferiți de Uniunea Europeană, iar 100 de mii de euro a constituit contribuția primăriilor Ocnița și Cantemir, dar și a Fondului de Eficiență Energetică. Cu acești bani, lămpile stradale ineficiente și costisitoare la întreținere (de tip mercur) au fost înlocuite cu lămpi de tip LED, eficiente energetic. Totodată, atât la Ocnița, cât și la Cantemir a fost introdus un sistem inteligent de gestionare și operare a iluminatului stradal. Astfel, autoritățile publice locale pot opera de la distanță cu diverse moduri de funcționare a lămpilor, în funcție de anotimp și de ora de iluminare.

Proiectul finanțat de Uniunea Europeană a fost implementat de Asociația Obștească „Alianța pentru  Eficiență Energetică și Regenerabile” (AEER), în parteneriat cu primăriile și consiliile locale din Cantemir și Ocnița.

Lilia Zaharia

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și comunicare și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API). Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ. Pentru detalii – www.eu4civilsociety.md

Recent, două orașe din țară, unul de la nord – Ocnița, și altul de la sud – Cantemir, au fost decernate cu Premiul Uniunii Europene pentru energie durabilă. Cu bani europeni, în cele două urbe s-au achiziționat corpuri de iluminat cu un consum mai eficient de energie prin alegerea lămpilor de tip LED, au fost schimbate reţelele de cablu şi au fost instalate sisteme inteligente de monitorizare și gestionare la distanță. Ambele orașe sunt semnatare ale inițiativei europene „Convenția Primarilor privind Clima și Energia”.

Premiul UE pentru Energie Durabilă în Parteneriatul Estic a fost oferit proiectului european  de modernizare a iluminatului stradal, realizat în Republica Moldova în orașele Ocnița și Cantemir, intitulat „Undă verde, Moldova!”. Pe locul doi în competiția celor mai bune proiecte de utilizare a energiei durabile s-a situat un proiect implementat în Armenia, iar pe locul trei – unul din Georgia.

Iluminare modernă, oraș mai sigur

Din 2018, locuitorii orașului Ocnița sunt mai liniștiți dacă îi prinde noaptea prin oraș cu treabă. Maria Răileanu, pedagogă de profesie, locuiește aici de 35 de ani. Ea spune că schimbarea din localitate este evidentă. „Eu locuiesc pe una din străzile principale ale orășelului nostru. Înainte nu erau iluminate toate străzile, ci doar intersecțiile drumurilor. Trebuia să mergi vreo 200 de metri pe întuneric până dădeai de lumina care era doar la intersecții. Oricum era întuneric, iar acea lumină era doar așa, ca să te orientezi. Acum sunt iluminate nu doar străzile principale ale orașului, dar și cele aferente din toate regiunile”, spune cu mândrie Maria Răileanu, care își compară orășelul cu unul european, cel puțin la capitolul iluminare nocturnă.

Economii în bugetul public

Primarul de Ocnița Victor Artamaniuc afirmă că acest proiect european a fost o adevărată surpriză pentru localitate, iar sistemul modern de iluminare stradală instalat acum poate fi gestionat de la distanță, datorită tehnologiilor performante, cu ajutorul aplicațiilor instalate în telefon sau în calculator. „Noi putem dirija iluminatul de la distanță. Este o tehnică modernă, care nu necesită cheltuieli. Stingerea lămpilor, de asemenea, poate fi dirijată de la distanță”, precizează edilul. Victor Artamaniuc mai adaugă că pe lângă aspectul estetic pe care l-a obținut orașul prin instalarea lămpilor de tip LED, primăria a înregistrat economii mari la consumul de energie, cheltuielile reducându-se cu 30 la sută. Primarul spune că și locuitorii urbei sunt în siguranță acum, iar odată cu instalarea sistemului de iluminare stradală, a scăzut și numărul infracțiunilor înregistrate în timpul nopții.

La Cantemir, 80 la sută din panourile de iluminat sunt de tip LED

Cantemireanul Pavel Ivancioglo a muncit mai mulți ani în câteva orașe din Germania, iar acum s-a întors la baștină. El spune că sistemul modern de iluminare stradală practic a schimbat fața orașului. „Înainte erau iluminate doar câteva străzi principale din oraș. Era lumină aici în fața „casei albe” (așa numesc localnicii clădirea unde se află Consiliul Raional Cantemir și primăria orașului), la liceu și în alte câteva locuri. În rest, nu prea vedeai lumină, în special pe străzile mai mici și dosite”, susține bărbatul.

La rândul său, primarul orașului Cantemir, Roman Ciubaciuc, spune că înainte erau iluminate cam 70 la sută din străzi. „Acum însă nu avem drumuri, trotuare, blocuri care să nu aibă lumină. Zona locuibilă este toată iluminată”, afirmă edilul. Conform datelor primăriei, în prezent, 80 la sută din panourile de iluminat sunt de tip LED, iar anul trecut bugetul orașului a economisit peste 30 la sută din suma rezervată pentru consumul de energie.

Confort și siguranță de jumătate de milion de euro

Sistemul inteligent de iluminare stradală din orașele Ocnița și Cantemir a fost instalat datorită suportului financiar european, în cadrul Programului „Convenția Primarilor. Proiecte Demonstraționale”. Bugetul total al proiectului „Undă verde, Moldova!” pentru cele două localități a fost de 500 de mii de euro, inclusiv 400 de mii de euro au fost oferiți de Uniunea Europeană, iar 100 de mii de euro a constituit contribuția primăriilor Ocnița și Cantemir, dar și a Fondului de Eficiență Energetică. Cu acești bani, lămpile stradale ineficiente și costisitoare la întreținere (de tip mercur) au fost înlocuite cu lămpi de tip LED, eficiente energetic. Totodată, atât la Ocnița, cât și la Cantemir a fost introdus un sistem inteligent de gestionare și operare a iluminatului stradal. Astfel, autoritățile publice locale pot opera de la distanță cu diverse moduri de funcționare a lămpilor, în funcție de anotimp și de ora de iluminare.

Proiectul finanțat de Uniunea Europeană a fost implementat de Asociația Obștească „Alianța pentru  Eficiență Energetică și Regenerabile” (AEER), în parteneriat cu primăriile și consiliile locale din Cantemir și Ocnița.

Lilia Zaharia

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și comunicare și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API). Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ. Pentru detalii – www.eu4civilsociety.md

Situația în agricultură din raionul Basarabeasca la momentul actual este la limita disperării. . Seceta a distrus atât  culturile de toamnă, cât și cele de primăvara, ne mai vorbind de culturile de grupa a II-a.

Cetățenii activi vin cu idei și proiecte, iar autoritățile publice locale – cu banii. Acesta este principalul mecanism al bugetului participativ – o modalitate prin care Autoritățile Publice Locale (APL) ajustează politicile de dezvoltare a localității la nevoile și așteptările oamenilor. Bugetarea civilă este o practică nouă în Republica Moldova care ar putea fortifica relațiile dintre cetățeni și aleșii locali. Experții în domeniul transparenței în procesul decizional îndeamnă autoritățile să prevadă anual bani pentru bugetarea civilă, iar pe cetățeni –  să fie inventivi și să propună proiecte de modernizare a comunităților.

Câțiva copii uzi de transpirație de la căldură, dar și de la alergatul după minge, cu o mână își ștergeau frunțile, dar alta o săltau deasupra capului, semn că echipa lor a mai scăpat un gol în poartă. Gardul înalt al stadionului protejează mingea să nu iasă în drum. Cu doi ani urmă, stadionul de lângă Policlinica din orașul Ialoveni arăta total diferit. În loc de iarbă era nisip amestecat cu praf, iar gardul avea numai găuri. Carolina Nofit, directoarea uneia dintre grădinițele din oraș, trecea zilnic pe lângă acest teren sportiv și vedea cât de periculos este acest loc pentru copii. Deseori, picii ieșeau prin gardul găurit, alergând după minge, și puteau fi accidentați de mașinile de pe drum.

Soarta banului public, decisă de cetățean

Când a auzit că autoritățile locale lansează un concurs de propuneri, iar cetățenii pot veni cu inițiative, Carolina s-a apucat de treabă. A schițat mai multe idei, dar s-a gândit foarte mult și la argumentarea acestora, deoarece era conștientă de faptul că finanțarea proiectului depinde de numărul de voturi acumulate. Fiecare proiect propus putea fi votat online de către cetățeni. Stătea la dubii, să aplice cu un proiect pentru amenajarea terenului de joacă la grădiniță sau să opteze pentru acest stadion. În cele din urmă, cu toate că era conștientă de faptul că stadionul va cere multe investiții, a riscat și a aplicat anume cu acest proiect. „Am decis că stadionul este prioritar, deoarece de el vor beneficia mai multe persoane de toate vârstele. Și noi, pedagogii, avem de câștigat, căci grădinița nu este departe și putem veni aici cu micuții”, afirmă Carolina. Cu doi adolescenți în casă, acum ea este mult mai liniștită, știind că ei nu se duc la stadionul orașului, care se află în altă parte a orașului, dar la acest teren din apropiere.

Recunoaște că i-a fost cam dificil să-i convingă pe oamenii să se implice și să voteze pentru acest proiect. În ajutor i-au sărit copiii, care au mobilizat mai mulți colegi de școală, le-au explicat necesitatea stadionului pentru comunitate. „Am fost tare bucuroși că în orașul Ialoveni s-a făcut ceva pentru tineri cu ajutorul tinerilor înșiși”, spune Dorin, feciorul Carolinei. La cei 17 ani ai săi, băiatul este hotărât să se implice mai activ și în realizarea altor proiectelor de dezvoltare a localității. „E ceva nou pentru societatea noastră, când tu hotărăști ce faci cu banul public, de aceea oamenii erau foarte sceptici la început. La noi încă nu se conștientizează importanța bugetării participative sau civile”, spune Carolina Nofit.

Zinaida Pascal a fost una dintre mesagerele care au ajutat-o pe Carolina să promoveze ideea proiectului. Bunica Zina, așa cum o cunosc toți copiii din regiunile megieșe, a știut să-și convingă cunoscuții să voteze pentru acest proiect. „După adunările pe care le-am avut, am dus mesajul și altor oameni de prin apropiere, să ajute ca să se schimbe stadionul, să le fie mai comod copiilor. Ar fi bine ca și celălalt stadion din oraș să arate așa”, arată femeia către un alt teren, aflat în păragină.

Primarul orașului: „Cu cinci ani în urmă nu aveam nici pagină web a primăriei, nu mai vorbim de consultarea cu cetățenii”

Amenajarea terenului sportiv multifuncțional din Ialoveni a costat circa 300 de mii de lei. S-a cumpărat și montat un gard înalt, terenul a fost acoperit cu gazon artificial, dar s-au făcut și alte lucrări de amenajare care i-au dat stadionului un aspect nou. Sergiu Armașu, primarul orașului Ialoveni, spune că, pentru acest proiect, din bugetul public s-au alocat 213 mii de lei, iar cu alți 87 de mii de lei a contribuit Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe. Edilul a precizat că  cetățenii sunt informați despre bugetarea civilă atât la întâlnirile aleșilor locali și a funcționarilor cu localnicii, dar și prin intermediul rețelelor sociale. „Cu cinci ani în urmă nu aveam nici pagină web a primăriei, nu mai vorbim de consultarea cu cetățenii. Ca să organizăm procesul, am apelat la parteneri internaționali, astfel am avansat mult la capitolul consultare cu cetățenii și bugetare civilă. Să știți că au avut de câștigat anume acele sectoare ale orașului, unde cetățenii sunt mai activi și vin cu inițiative”, a menționat Sergiu Armașu.

Terenul sportiv de la Ialoveni a fost amenajat datorită unui proiect implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu organizația cehă Agora Central Europe, parteneri care i-au ajutat pe cetățenii din orașul Ialoveni, dar și din satul Budești, municipiul Chișinău, să înțeleagă că bugetarea civilă sau participativă îi mobilizează să genereze idei inovative de dezvoltare și modernizare a comunității. La Budești, în cadrul acestui proiect, grădinița „Viorel și Viorica” din localitate a beneficiat de tobogane noi.

Prin bugetarea civilă rolurile se inversează

Diana Ranga-Enachi, expertă în domeniul transparenței în procesul decizional la IDIS „Viitorul”, precizează că bugetarea participativă le permite cetățenilor să identifice problemele sau necesitățile, să stabilească prioritățile, să găsească soluția de implementare și să estimeze cheltuielile necesare, care ajung în cele din urmă să fie finanțate din bugetul public local. Astfel, cu ajutorul cetățenilor se pot amenaja spații verzi, alei, construi terenuri de joacă etc. Experta este convinsă că, prin implicarea activă a cetățenilor, și aleșii locali devin mai responsabili. „Autoritatea locală are posibilitatea de a consolida participarea civică în procesul decizional și cel bugetar sporind, iar astfel crește și încrederea cetățenilor în actul de guvernare locală. Este demonstrat că o autoritate locală, în care oamenii au încredere, va avea susținerea cetățenilor în procesul de implementare a unor inițiative, inclusiv prin contribuția financiară. De asemenea, în acest fel autoritatea locală poate identifica mai ușor problemele din diferite sectoare ale localității, dar și soluții pentru aceste probleme. În cele din urmă, va beneficia întreaga comunitate, care se dezvoltă armonios, iar cetățenii devin responsabili și conștienți de multitudinea de probleme ale comunități, de limitările bugetelor locale, dar și de rolul lor foarte important în procesul decizional”, conchide experta.

La rândul său, Miroslava Vitaskova, coordonatoare de proiecte în cadrul organizației AGORA Central Europe din Cehia, experta care a ajutat la implementarea proiectului de la Ialoveni și Budești, povestește că practica implicării cetățenilor în procesul de bugetare civilă capătă amploare în Europa, inclusiv în Cehia. „Numărul municipalităților care folosesc acest instrument crește în fiecare an. Procesul este însoțit de o campanie promoțională care informează oamenii despre ce se întâmplă, de ce și cum se pot implica. Acest aspect este crucial, deoarece oamenii trebuie să fie stimulați”. Experta conchide că prin bugetarea civilă rolurile se inversează, deoarece prioritățile sunt stabilite de cetățeni.

De câțiva ani, și autoritățile publice locale din municipiile Chișinău, Bălți, Ungheni, Cahul, dar și din orașul Cimișlia implică cetățenii în rezolvarea problemelor comunității prin acest mecanism de bugetare civilă. Astfel, anual, aleșii locali alocă anumite sume de bani pentru bugetarea civilă, iar cetățenii vin cu proiecte de modernizare a localității.

Lilia Zaharia