Un troll nu caută răspunsuri, nu caută adevărul, ci vrea să manipuleze și să dezinformeze opinia publică. El provoacă deliberat conflicte, postează comentarii provocatoare, agresive sau absurde pentru propriul amuzament sau pentru a destabiliza comunități. Pe lângă trollii care acționează singuri, există și „ferme de trolli”, care reprezintă grupuri organizate specializate în desfășurarea activităților de propagandă și dezinformare pe internet. Trollii pot fi enervanți, dar nu trebuie să le permiți să îți strice experiența online. Recunoașterea tacticilor lor și evitarea interacțiunii directe sunt cele mai eficiente metode de a-i combate. În acest articol îți explicăm cum funcționează la modul practic și ce riscuri prezintă trollii.
„O mamă nu își poate îmbrățișa copiii, ce se întâmplă? Criminalii recidiviști sunt eliberați, dar oamenii aleși legal sunt băgați la pușcărie”; „În ciuda faptului că Guțul a fost închisă, ea este în continuare bașcana noastră a Găgăuziei și mamă a 2 copii”; „Ca mamă, ca lider, ca simbol al luptei pentru dreptate, ea merită libertate, nu o celulă de închisoare” – sunt câteva dintre zecile de reacții în limba rusă la postarea „Bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul rămâne în arest preventiv în penitenciarul nr.13, dar sora ei speră că va fi eliberată curând”, distribuită pe Facebook de redacția NewsMaker.
Comentariile emotive care au invadat postarea despre menținerea în arest preventiv a bașcanei Găgăuziei par să nu fie autentice. Deși majoritatea mesajelor sunt scrise în limba rusă și o susțin cu înflăcărare pe Guțul, un detaliu curios iese în evidență: multe dintre conturile din spatele acestor comentarii au fost create recent, cu poze generice și nume românești. Această discrepanță între numele de profil și limba în care sunt scrise comentariile, precum și faptul că respectivele conturi sunt proaspăt create, indică o posibilă activitate coordonată, specifică conturilor de tip troll, care încearcă să creeze impresia unei susțineri populare masive, repetând aceleași mesaje emoționale, bine calibrate pentru a stârni reacții. Astfel de practici sunt frecvent utilizate de trolli pentru manipularea percepției publice, mai ales în contexte politice sensibile.
Potrivit unui document NATO din 2020, un troll este o persoană care se folosește de o identitate falsă, dar care dă senzația de autenticitate pe rețelele sociale pentru a posta comentarii provocatoare, jignitoare sau absurde cu scopul de a stârni reacții negative și de a crea conflicte în mediul online. Totodată, „fermele de trolli” este definită ca o entitate care desfășoară activități de propagandă și de dezinformare pe internet, pentru a influența opinia publică. Acestea pot fi folosite în scopuri politice, economice sau sociale și acționează sub acoperirea unor denumiri neutre, precum „agenții de relații publice” sau „centre de cercetare online”. Potrivit informațiilor NATO, fabricile de trolli au apărut în 2015, imediat după anexarea Crimeei de către Federația Rusă. Circa 300 de persoane ar fi fost angajate la prima „fermă de trolli” descoperită la Sankt Petersburg și care era administrată de oligarhul și mercenarul Evgheni Prigojin.
Cum recunoști un troll și care este scopul „activității” lui?
Unii trolli urmăresc să provoace, să enerveze sau să atragă reacții emoționale puternice de la alți utilizatori. Alții însă au drept scop manipularea și dezinformarea opiniei publice, prin distribuirea știrilor false sau informațiilor neadevărate. Pe de altă parte, mulți trollii sunt persoane care caută atenție sau care își descarcă frustrările în mediul online. De obicei, trollii nu sunt interesați de un dialog real sau constructiv, ci au drept scop să atragă atenția sau să manipuleze emoțiile celorlalți. Recunoașterea unui troll implică identificarea unor comportamente tipice, cum ar fi:
Au mesaje provocatoare. Trollii postează adesea pe rețele de sociale, bloguri și alte forumuri online comentarii incendiare, opinii extreme sau insultătoare pentru a enerva ceilalți utilizatori. Ei se concentrează pe subiecte încărcate emoțional, precum politica sau aspectele identitare.
Lipsesc argumentele logice. În scopul de a manipula și dezinforma, trollii vor folosi insulte, atacuri personale sau generalizări fără a aduce dovezi solide.
Schimbă subiectul și postează repetitiv. De multe ori, trollii deturnează conversațiile prin mesaje care nu au legătură cu subiectul. Ei revin constant cu aceleași idei, indiferent de contraargumente. La fel, ei răspândesc meme-uri, dezinformări și link-uri înșelătoare pentru a amplifica anumite mesaje.
Nu au o identitate reală. De obicei, trollii se ascund sub pseudonime pentru a evita consecințele. De asemenea, folosesc conturi anonime sau false.
„Fermele de trolli”: ce sunt și cum funcționează?
Alături de trolli, în mediul online funcționează și „ferme de trolli”, care în ultimul deceniu au devenit o adevărată unealtă de influență digitală, folosită de organizații și entități cu interese politice, economice sau sociale pentru a manipula opinia publică. Aceste structuri operează de regulă centralizat, iar mesajele transmise și temele abordate sunt dirijate. „Fermele de trolli” gestionează numeroase conturi fictive, menite să creeze impresia unei susțineri larg răspândite sau a unei opoziții puternice față de anumite idei, evenimente sau persoane publice. Ele generează rapid volume mari de materiale, incluzând deseori meme-uri, informații eronate sau linkuri capcană, cu scopul de a atrage atenția și de a amplifica anumite narațiuni, precum și de a exploata emoții puternice.
Un exemplu notoriu de „fermă de trolli” este Agenția de Cercetare pe Internet (IRA), o organizație rusă implicată în campanii de dezinformare la scară globală. Aceasta a fost acuzată că a influențat alegeri, a creat diviziuni sociale și a promovat narațiuni favorabile anumitor guverne sau grupuri de interese. Organizația rusească a fost investigată în SUA pentru eforturile sale ample de a interveni în alegerile prezidențiale americane din 2016. În 2018, Departamentul de Justiție al SUA a pus sub acuzare 13 cetățeni ruși și trei entități, inclusiv IRA, pentru conspirație în vederea ingerinței în alegeri. Deși inculpații nu au fost extrădați sau condamnați în SUA, cazul a atras o atenție semnificativă asupra utilizării „fermelor de trolli” în alegeri.
În Republica Moldova, fenomenul „fermelor de trolli” este asociat cu numele oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc și al Partidului Democrat din Moldova (PDM). În lupta cu minciunile și manipulările lansate prin intermediul platformelor online pentru promovarea lui Plahotniuc și PDM, în 2018 a fost lansată campania „Adoptă un trol”. Autorii și-au propus atunci să colecteze bani pentru a plăti persoane care să vorbească despre „fermele de trolli” din Moldova. În iulie 2021, ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au deconspirat o „fermă de trolli”, întreținută financiar de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Trollii îi spălau imaginea lui Platon pe Facebook, dar și participau activ la denigrarea concurenților electorali ai acestuia. Descoperirea a avut loc în cadrul unor percheziții privind schema de filaj a magistratei Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan. Deși nu se cunoaște dacă oficial există cazuri documentate despre ferme de trolli ale partidelor politice din R. Moldova, jurnaliștii de investigație au identificat și armate de trolli ale fostului Partid Șor și PSRM. Spre exemplu, în 2022, TV8 a arătat într-o investigație cum profiluri false, grupuri de Facebook și canale de Telegram conectate la PSRM au lansat o operațiune propagandistică de susținere a agresiunii ruse în Ucraina.
Cum să nu le cazi în plasă?
Pentru a nu îți strica experiența online și a nu cădea în plasă trollilor, este bine să ții cont de următoarele recomandări:
Impactul trollilor asupra societății
Prin acțiuni concertate, trollii pot submina democrația. Aceștia pot influența în mod semnificativ procesele democratice, cum ar fi alegerile sau referendumurile, prin manipularea opiniei publice și răspândirea dezinformării.
Trollii mai pot contribui la polarizarea și radicalizarea societății, la creșterea urii și a neîncrederii între diferitele grupuri ale populației, alimentând conflicte sociale și politice. Acest lucru poate provoca instabilitate socială și poate perturba coeziunea socială.
Informațiile false răspândite de trolli pot duce la decizii greșite, panică nejustificată sau scăderea încrederii în sursele oficiale.
Trollii pot avea drept ținte persoane care exprimă opinii contrare lor. Acestea din urmă pot deveni victime ale campaniilor de hărțuire și intimidare.
Recunoașterea tacticilor trollilor și evitarea interacțiunii directe sunt cele mai eficiente metode pentru a-i combate. Iar atunci când vine vorba de „fermele de trolli”, este esențial să verifici sursele informațiilor, să nu cazi în capcana manipulării și să promovezi un mediu online mai curat.
Victoria Borodin
Подписывайтесь на наши социальные сети: Telegram, YouTube, Facebook и Instagram. Здесь мы публикуем новости кратко и наглядно!
