Susțineți BAStv

Ce reacții adverse pot apărea după administrarea antibioticelor?

Foto: wall-street.ro

Antibioticele sunt prescrise de către medic pentru tratarea anumitor infecții bacteriene. Este important, însă, de reținut faptul că nu este recomandat să se administreze antibiotice fără recomandarea medicului, pentru că rezistența la antibiotice este un pericol real. Consultă acest articol pentru a afla ce reacții adverse pot apărea după administrarea antibioticilor, dar și anumite recomandări.

Antibioticele funcționează prin anihilarea bacteriei sau prin scăderea capacității de dezvoltare a acesteia în organism. Așadar, acestea luptă împotriva infecției prin mai multe metode, și anume:

  • Atacarea pereților sau a învelișului protector al bacteriei
  • Intervenirea în procesul de multiplicare a bacteriei
  • Blocarea producției de proteine la nivelul bacteriei

Primul antibiotic modern a fost folosit în anul 1936, iar înainte de antibiotice, 30% din suma totală de decese, la nivel global, era cauzată de infecții bacteriene. Grație antibioticelor, afecțiuni potențial fatale, în trecut, pot fi vindecabile în prezent, într-un timp relativ scurt. 

Ce sunt și cum funcționează antibioticele?

Antibioticele sunt medicamente utilizate pentru a trata infecțiile bacteriene, care acționează fie prin uciderea bacteriilor, fie prin inhibarea creșterii și multiplicării acestora. Antibioticele cu spectru larg sunt eficiente împotriva unui spectru larg de bacterii, în timp ce antibioticele cu spectru îngust sunt eficiente împotriva unui număr limitat de bacterii specifice.

În ziua de azi, antibioticele sunt utilizate în cazul infecțiilor bacteriene severe, prevenind, astfel, complicațiile mai grave de boală. Există mai multe clase de antibiotice, iar fiecare tip acționează mai eficient pe un anumit spectru de infecții bacteriene. De asemenea, antibioticele pot veni în numeroase forme, cum ar fi tablete, capsule, lichid, cremă sau unguent. 

Când iei antibiotice, poți să te simți mai bine aproape imediat

Antibioticele încep să funcționeze imediat ce sunt administrate. Cu toate acestea, este posibil să începi să resimți o îmbunătățire a stării de sănătate după două, trei zile de la prima doză. De asemenea, ia aminte că recuperarea cu ajutorul unui tratament cu antibiotice poate varia ca perioadă, în funcție de tipul de infecție, dar și de acțiunea antibioticului administrat. 

Majoritatea tipurilor de antibiotice acționează complet (și este recomandat să fie administrate chiar dacaă pacientul începe să se simtă bine mai repede) pe o perioadă între 7 și 14 zile. În anumite cazuri, tratamente mai scurte pot funcționa la fel de bine, dar medicul este unicul în măsură să decidă care este durata optimă de tratament pentru tine, cât și care este opțiunea cea mai potrivită de antibiotic.  

Respectă perioada de tratament și doza de antibiotice indicate de medic

Așadar, chiar dacă începi să te simți mai bine după câteva zile de tratament, este recomandat să termini întregul protocol de tratament recomandat de medic, pentru a te asigura că infecția a fost complet vindecată. Respectarea perioadei de tratament ajută și în ce privește rezistența la antibiotice, mai precis la la prevenirea dezvoltării acesteia. În concluzie, nu opri antibioticul înainte de perioada specificată de medicul curant, dar nici nu lua mai mult. 

Antibioticele sunt folosite, de cele mai multe ori, pentru tratarea infecțiior bacteriene care au cauzat bronșită, pneumonie sau infecție de tract urinar. După cum spuneam, acestea ucid bacteriile și împiedică, totodată, multiplicarea lor, tratând astfel infecția.

Rezistența la antibiotice

Utilizarea excesivă sau necorespunzătoare a antibioticelor poate duce la dezvoltarea rezistenței bacteriene. Bacteriile rezistente nu mai răspund la tratamentele antibiotice convenționale, ceea ce face infecțiile mai greu de tratat, iar aceasta reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel global.

Concret, în cazurile în care antibioticele sunt luate fără să existe o infecție bacteriană (de pildă, când e vorba despre o infecție virală, și nu bacteriană, iar pacientul ia antibiotice fără a se fi consultat cu un medic în prealabil) nu numai că organismul nu beneficiază de efectele antibioticului, însă, totodată, riscă să capete și rezistență la antibioticul respectiv, dobândind, treptat, imunitate la acțiunea acestor medicamente. 

Rezistența la antibiotice este periculoasă, deoarece, practic, medicamentul nu va mai fi eficient în viitor. Infecțiile cu bacterii rezistente necesită adesea tratamente mai complexe, mai scumpe și de durată mai lungă. Pentru că sunt mai dificil de tratat, pot duce la o rată mai mare de complicații severe și decese. De aceea, se recomandă ca antibioticele să fie luate numai la recomandarea medicului, atunci când infecția bacteriană a fost confirmată, pentru o perioadă anume și în doze anume.

Din păcate, antibioticele sunt adesea utilizate în industria cărnii pentru a stimula creșterea animalelor și pentru a preveni anumite boli în ferme, ceea ce poate contribui la dezvoltarea rezistenței la bacterii care pot afecta și oamenii. De aceea se fac eforturi pentru monitorizarea utilizării antibioticelor și a tiparelor de rezistență la nivel global pentru a putea interveni prompt și eficient.

Cele mai des întâlnite reacții adverse la antibiotice

Există mai multe tipuri de antibiotice, acestea fiind împărțite în mai multe clase. Fiecare clasă de antibiotice vine la pachet cu o serie de efecte adverse posibile, care nu se manifestă, însă, în mod obligatoriu la toți pacienții. Iată care sunt cele mai des întâlnite:

1. Anumite reacții gastrointestinale

Antibioticele afectează flora gastrointestinală, de aceea pot cauza simptome precum: greață, vărsături, diaree, balonare, pierderea apetitului sau crampe stomacale. De aceea, medicii obișnuiesc să prescrie, alături de antibiotice, și pansamente gastrointestinale, care protejează stomacul pe perioada tratamentului cu antibiotice. După terminarea tratamentului cu antibiotice se poate face și o cură scurtă cu probiotice, care contribuie la menținerea sănătății microbiomului gastrointestinal.

Dacă, în urma tratamentului cu antibiotice sau pe parcursul acestuia, apar simptome precum diaree severă, sângerări rectale, febră sau vărsături persistente, apelează de urgență la ajutor medical.

2. Infecții fungice

Antibioticele au scopul de a ucide bacteriile dăunătoare, însă, de multe ori, acestea ajung să ucidă și bacteriile benefice pentru organism, unele dintre acestea având rolul de a împiedica instalarea infecțiilor fungice. De aceea, pacienții care iau antibiotice sunt predispuși infecțiilor fungice la nivelul cavității bucale, a gâtului sau la infecții vaginale. Medicamentele antifungice vor remedia rapid această problemă.

3. Fotosensibilitate

Dacă urmezi un tratament pe bază de antibiotice din clasa tetraciclinelor, corpul tău poate deveni mai sensibil la lumină, căpătând fotosensibilitate. Astfel, ochii tăi vor deveni deranjați de lumina puternică, iar pielea va fi mai predispusă la arsuri solare. După încetarea tratamentului cu antibiotice, această problemă va dispărea, dar este recomandat ca, pe parcursul administrării de antibiotice, să te ferești de expunere direct la soare.

4. Pătarea dinților 

Tetraciclina, dar și oxicilina, pot cauza pătarea permanentă a dinților, în rândul copiilor. Acest lucru se petrece la copiii mai mici de 8 ani.

5. Interacțiunea cu alte medicamente 

Antibioticele interacționează cu o serie de medicamente, începând cu statinele folosite pentru reducerea colesterolului, până la antidepresive, anticoncepționale, anumite medicamente pentru migrenă, medicamentele pentru diabet sau boala Parkinson. De aceea, este esențial să îi spui medicului ce alte medicamente iei atunci când ți se precriu antibiotice.

Cele mai rare, dar și grave, reacții adverse la antibiotice

Există și reacții mai rar întâlnite la antibiotice, dar care pot fi mai grave:

1. Reacții alergice 

Alergiile pot fi declanșate de orice medicament, deci există și alergie la antibiotice. Unele reacții alergice sunt minore, însă altele necesită îngrijire medicală. Printre manifestările alergiilor cauzate de antibiotice se numără: umflarea limbii sau a căilor respiratorii, probleme de respirație sau urticarie. In asemenea situații, e obligatoriu să suni la 112 pentru ajutor medical.

2. Sindromul Stevens-Johnson 

Acest sindrom este foarte rar și se manifestă la nivel cutanat ori la nivelul membranei mucoase. Acesta se prezintă prin simptome similare gripei, precum febră și durere în gât. Ulterior, apar erupții cutanate dureroase și pielea se poate exfolia pe zonele afectate.

3. Insuficiență renală 

Rinichii sunt responsabili pentru eliminarea toxinelor, inclusiv a celor din medicamente. Antibioticele pot suprasolicita rinichii, mai ales în cazul pacienților care suferă, deja, de afecțiuni renale. De aceea, medicii prescriu acestor pacienți doze mai mici de antibiotice, astfel încât să reducă riscul de insuficiență renală sau alte complicații.

Dacă, în timpul tratamentului cu antibiotice, apar simptome și manifestări neobișnuite, trebuie să mergi la medic sau să îl înștiințezi telefonic. Medicul este cel în măsură să ia decizia de oprire, continuare sau înlocuire a tratamentului cu antibiotice.

Cum scazi riscul de reacții adverse când ai primit un tratament cu antibiotice?

  • Informează medicul despre orice alte afecțiuni de care suferi (de exemplu, boli de rinichi, ficat, etc.) care ar putea influența alegerea antibioticelor. 
  • Fă o listă completă a tuturor medicamentelor, suplimentelor și remediilor pe care le iei și comunică-o medicului pentru a evita interacțiunile medicamentoase.
  • Ia antibioticele exact așa cum ți-au fost prescrise, fără a ajusta doza sau durata tratamentului pe cont propriu. Chiar dacă te simți mai bine, finalizează întregul curs de tratament pentru a asigura eliminarea completă a infecției.
  • Unele antibiotice trebuie luate pe stomacul gol, în timp ce altele trebuie luate cu mâncare pentru a reduce iritația gastrică. Urmează instrucțiunile specifice pentru fiecare antibiotic. 
  • Pentru a scădea riscul de reacții adverse, bea suficientă apă, pentru a menține o hidratare adecvată și pentru a ajuta organismul să elimine toxinele.
  • Fii atent la orice simptom neobișnuit (de exemplu, erupții cutanate, dificultăți de respirație, tulburări gastrointestinale severe) și contactează imediat medicul dacă apar.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. 

sursa: doc.ro

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼