(HARTĂ INTERACTIVĂ) Între implicare și reticență: ce spune diaspora din Basarabeasca despre alegeri și schimbare

Numărul moldovenilor stabiliți temporar sau definitiv în străinătate a crescut semnificativ în ultimul deceniu, mulți cetățeni alegând să caute oportunități mai bune de studiu, carieră și afirmare personală peste hotarele țării. În ajunul alegerilor parlamentare, redacția BAStv a adunat opiniile diasporei din Basarabeasca pentru a afla dacă intenționează să voteze, cât de importantă este vocea celor plecați din țară și ce schimbări așteaptă după scrutin.

A merge sau a nu merge la vot: între datorie civică și prudență

La întrebarea dacă planifică să voteze la alegerile parlamentare, opiniile moldovenilor din diasporă se împart în două direcții clare. Pentru unii, participarea este un gest de apartenență, de grijă și responsabilitate față de cei de acasă, în timp ce, pentru alții, abținerea este o opțiune asumată, motivată de distanță, informare insuficientă sau de impedimente logistice.

Mulți dintre cei hotărâți să meargă la urnele de vot fac referire la o componentă puternic afectivă a alegerii pe care urmează să o facă:

„Da, vom merge la vot 100%. Votăm pentru că încă ne mai pasă. În Moldova avem părinți, frați, bunei și oameni dragi sufletului, pe care îi susținem în măsura posibilităților, iar votul nostru este de-asemenea un tip de ajutor și o formă proprie de-a ne demonstra apartenența la neam, explică Elena Voloc (Marcu), (Irlanda de Nord).

„Votul este una dintre puținele modalități prin care pot contribui la schimbare, chiar și de la distanță. Vreau o clasă politică responsabilă, care să pună interesul cetățeanului înaintea interesului personal sau de partid”, completează Lilia Tarlev (Irlanda).

La rândul lor, Diana Gorceac (Marea Britanie) și Eugenia Leu (Italia) invocă grija pentru viitorul copiilor și al țării.

„În această toamnă voi face 5 ani de străinătate. În toți acești ani am participat la alegeri, fie parlamentare, fie prezidențiale. Deși sunt departe de baștină, nu îmi este indiferentă soarta țării mele, obișnuiesc în fiecare seară să vizionez programele de știri”, povestește Valentina Secrier (Italia).

Dreptul și obligația de a vota sunt repere esențiale ale unei societăți democratice, influențând direcția politică a țării și legitimitatea organului reprezentativ. Pentru Anna Renita (Italia), acesta este motivul principal de a se prezenta la alegeri. La rândul ei, Zinaida Vornic (Italia) spune că va vota pentru a-și exprima opinia, un drept firesc și garantat de Constituție al fiecărui cetățean.

Din SUA, Maria Dabija s-a înregistrat pentru votul prin corespondență, considerând că (ne)participarea la vot trebuie să fie o alegere asumată și să responsabilizeze decidenții:

„Cred cu tărie că participarea la alegeri nu este numai un drept, dar și o obligație civică. Ca cetățean, poți avea așteptări de la guvernare doar atunci când ți-ai exprimat opinia în cadrul alegerilor. E o decizie pe care fiecare dintre noi trebuie să și-o asume”, subliniază ea.

Pe de altă parte, decizia de a nu merge la urne este, pentru unii cetățeni aflați peste hotare, o formă de precauție. Adesea, aceasta pornește din necunoașterea realităților din țară sau din frica față de consecințele pe care votul le poate avea asupra celor rămași acasă.

„Nu votez, deoarece nu am nici cea mai mică idee despre ceea ce este mai bine în prezent pentru Moldova. Nu mai locuiesc acolo de 12 ani. Așadar, nu, nu votez”, mărturisește Natalia Orlova (Canada).

„Este important ca diaspora să voteze, dar cu condiția să cunoască specificul vieții din Moldova în prezent”, adaugă femeia.

Serghei Bodlev (Germania), invocă o responsabilitate morală față de cei rămași în țară:

„Nu voi vota. Nu sunt pregătit să-mi asum responsabilitatea pentru alegerea mea și nu vreau să-i oblig pe oamenii rămași în Moldova să trăiască cu opțiunea mea. Nu îndemn pe nimeni să voteze pentru un anumit partid sau candidat, nu contest dreptul cetățenilor de a alege, îndemn doar la corectitudine”, precizează acesta.

 

„În cazul în care câștigă partidul pentru care a votat diaspora, atunci diaspora este obligată să revină în Republica Moldova și să ajute partidul să construiască și să creeze împreună. A vota din străinătate și a-i lăsa pe oamenii din Moldova să trăiască cu alegerea ta este, cel puțin, greșit”, concluzionează bărbatul.

„Nu planificăm să votăm!”, afirmă Natalia Cazacu (Rusia).

„Sunt împotrivă ca diaspora să voteze. Dacă o persoană nu locuiește în țară și nu intenționează să revină, nu poate decide soarta țării și a oamenilor care trăiesc acolo!”

Totodată, pentru unii cetățeni din diasporă, participarea la vot este condiționată sau îngreunată de absența secțiilor de votare în proximitatea domiciliului. Artiom Burdianov (Muntenegru) indică spre o problemă concretă:

 

„Din păcate, în Muntenegru nu există nici măcar un consulat al Republicii Moldova. Cred că întotdeauna este foarte important să votăm”, explică bărbatul.

Diaspora – o voce care are un cuvânt de spus

Pentru mulți dintre cei plecați peste hotare, implicarea civică nu se limitează la prezența fizică între granițele unei țări: ea se poate manifesta prin vot, prin sprijin financiar și prin idei și inițiative inspirate din comunitățile în care locuiesc conaționalii noștri:

„Diaspora contribuie enorm prin remitențe, investiții . Avem experiențe valoroase, vedem cum funcționează lucrurile în alte țări și vrem să aducem aceste bune practici acasă”, argumentează Lilia Tarlev (Irlanda).

„Eu consider că este importantă vocea diasporei. Nu locuim în țară, dar oricum participăm la economia statului, deoarece practic mulți din noi avem părinți, copii, rude sau case, pentru care trimitem bani în țară. Avem dreptul să votăm la alegeri, dar e foarte important sa fim atenți și informați bine la situația care este în țara, să ascultăm bine pe cei care locuiesc zi de zi acolo, căci doar ei se confruntă cu greutățile și schimbările care se creează cu fiecare conducere”, punctează Anna Renita (Italia).

Pentru alții, responsabilitatea vine din sentimentul de apartenență: faptul că s-au născut în Republica Moldova, au rude și prieteni acasă și iau în calcul o eventuală revenire în Republica Moldova îi determină să rămână implicați civic, indiferent de distanță:

„În primul rând, suntem parte din acest popor și nu suntem indiferenți de ce se întâmplă în țară. Neapărat o mare parte din populație se va întoarce înapoi acasă”, susține Diana Gorceac (Marea Britanie).

„Vocea diasporei e importantă, fiindcă contribuie enorm la economia țării, deci e evident că trebuie să participe la prosperitatea și viitorul țării! Până la urmă, cât de târziu nu va fi, toți ne vom întoarce acasă, așa cum și eu personal deja plănuiesc!”, recunoaște Eugenia Leu (Italia).

În această ordine de idei, diaspora poate și trebuie să participe la viața țării, nu doar simbolic, ci efectiv. De aici, apare și așteptarea firească ca vocea celor din diasporă să fie cu adevărat auzită și luată în considerare în dezbaterile publice.

„Trăim niște vremuri în care vocea diasporei reprezintă cam 70%, fie că asta place sau nu multora. În cazul R. Moldova, cu toate diferențele și dificultățile politice, cu care se confruntă la moment, este crucial să fie oferit dreptul la vot tuturor cetățenilor. Deși locuim la mii de km, sufletul încă se mai plimbă pe străzile Moldovei, încă mai citim știri cu sufletul la gură, încă mai purtăm tricolorul agățat la ghiozdan, încă mai vorbim în limba noastră. Știu cu siguranță și voi spune asta întotdeauna: un cetățean plecat rămâne tot un cetățean implicat, doar că o face de după cortină”, opinează Elena Voloc (Marcu) (Irlanda de Nord).

„Diaspora noastră întotdeauna a fost foarte mobilizată și activă. Prezența record la toate scrutinele recente, de la alegerile  prezidențiale din 2020 și apoi la parlamentare din 2021 la referendumul privind aderarea RM la Uniunea Europeană și alegerile prezidențiale din anul trecut, e o dovadă clară a faptului că cetățenii noștri de peste hotare sunt conectați la realitatea politică din Republica Moldova și că soarta țării îi preocupă profund. În mod evident, diaspora are un cuvânt de spus și trebuie neapărat să fie auzită”, reiterează Maria Dabija (SUA).

Mă deranjează că unii politicieni tratează diaspora cu dispreț și încearcă din răsputeri să ne divizeze în „cei de aici” și „cei de acolo”. Dacă vrem să avem o societate consolidată, este important să ne auzim reciproc”, conchide Maria.

Așteptări și speranțe: ce schimbări își dorește diaspora

Din răspunsurile adunate de redacția BAStv se disting câteva nevoi și aspirații clare: pace și coeziune socială, instituții care funcționează, o economie predictibilă cu salarii decente, servicii publice de calitate și un ritm realist al reformelor, toate privite prin prisma dorinței de a rămâne conectați cu cei de acasă sau chiar de a reveni în Republica Moldova.

„Îmi doresc să văd Moldova ca o țară a oportunităților. Unde salariile și pensiile sunt decente, nu un motiv de a pleca. Unde drumurile sunt bune, școlile moderne, iar spitalele sunt locuri în care primești ajutor. Unde instanțele sunt echitabile, iar cei de la putere servesc în interesul oamenilor, nu în interes propriu. Vreau să văd Moldova ca o țară unde ne mândrim că trăim și de unde nu visăm să plecăm”, recunoaște Natalia Cazacu (Rusia).

„Îmi doresc un stat funcțional, cu instituții eficiente. Vreau o justiție reală, un sistem educațional modern și o economie care să-i țină pe tineri acasă, nu să-i alunge. Moldova are potențial enorm, dar are nevoie de lideri care să creadă în viitorul ei, nu doar în propriul avantaj”, afirmă Lilia Tarlev (Irlanda).

 

 

„Vrem să ne întoarcem acasă, să avem salarii decente, locuri de muncă și o viață liniștită pe pământul natal”, spune Zinaida Vornic (Italia).

„Vrem pace între fiecare din noi! Pentru că în ultima perioada trăim vremuri zbuciumate! Desigur îmi doresc o țară frumoasă, liberă și europeană, dar conștientizez că avem un drum spinos și lung!”, precizează Eugenia Leu (Italia).

„Ne dorim pacea și bunăstarea celor care au rămas; respectul și susținerea celor vârstnici, salarii mai bune, proiecte de calitate și schimbarea mentalității sovietice, care stă asemeni unui sediment de trecut peste țărișoara asta mică și mereu nostalgică”, remarcă Elena Voloc (Marcu) (Irlanda de Nord).

„În Moldova îmi sunt rădăcinile și acolo mă voi întoarce, mi-o doresc prosperă, parte din familia europeană. Trebuie să îți faci cinstit serviciul fără a pretinde la mită sau fără a fura de la locul de muncă. La noi greu se dezrădăcinează aceste obiceiuri sovietice. Justiția are mult de lucru, căci oamenii sunt dezamăgiți”, notează Valentina Secrieru (Italia).

Majoritatea respondenților admit că reformele cer timp și consecvență: procesul va fi lung și anevoios, iar schimbările reale nu se vor produce peste noapte, ci vor avea loc prin pași mici, bine gândiți și susținuți. .

„Cred că, în condițiile actuale, cu războiul la hotar, conflict intern în țară generat de război și un număr infim de cadre înalt calificate,  această sarcină devine foarte dificilă, chiar și dacă, brusc, cu toții și-ar dori o schimbare”, consideră Artiom Burdianov (Muntenegru).

„Nu avem mari așteptări, nimeni nimănui nu este dator cu nimic, toate schimbările trebuie începute de la fiecare om în parte”, subliniază Diana Gorceac (Marea Britanie).

 

„Schimbări vrem multe, dar trebuie sa fim conștienți că trebuie încet efectuate aceste schimbări, deoarece situația este cam gravă în țara, continuă să plece cetățenii peste hotare și țara se pustiește. E foarte trist. Vrem ca vocea poporului să fie auzită, mai multă democrație, dar și cu reguli”, relatează Anna Renita (Italia).

„Ideea unui „miracol moldovenesc” sună foarte ispititor, dar nu mă aștept la schimbări radicale peste noapte. Ba chiar nu cred că e benefic ca reformele să se producă într-un regim foarte intens și forțat. Aș vrea să continuăm parcursul nostru european cu încredere și tenacitate, să avem salarii și condiții de trai decente pentru toți, mai multe oportunități pentru tineri și o justiție eficientă. Dat fiind că activez în domeniul culturii, am speranțe mari că  se vor organiza cât mai multe evenimente artistice, proiecte și inițiative care să promoveze un acces echitabil la activitățile culturale”, afirmă Maria Dabija (SUA), pe un ton optimist.

Răspunsurile integrale ale tuturor respondenților pot fi vizualizate, accesând harta interactivă de mai jos. După deschidere, faceți clic pe marcajele de pe hartă, pentru a accesa răspunsurile pentru fiecare țară și respondent în parte.

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Mass-media locală din Basarabeasca pentru valori europene”, implementat de redacția BAStv, cu sprijinul financiar al Ambasadei Cehiei în Republica Moldova.

Autor: Virineia Carapirea

Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.