Acest interviu oferă o privire asupra vieții și carierei a antrenorului de lupte, Iurie Gurin, din satul Abaclia, raionul Basarabeasca. De la începuturile sale ca sportiv în satul natal, unde a fost inspirat de fratele său mai mare să înceapă luptele la vârsta de 15 ani, până la succesul său ca antrenor, povestea sa de viață reflectă pasiunea, munca și dedicația pentru dezvoltarea sportivă. După ce și-a încheiat studiile la Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport și a obținut mai multe titluri naționale, antrenorul Iurie Gurin se dedică formării tinerelor talente din Abaclia și nu doar, ajungând la rezultate remarcabile.
– Oferiți-ne câteva date din biografia Dvs.
– Sunt născut pe 17 iunie 1988, în satul Abaclia, unde am absolvit gimnanziul și liceul. Am început să practic luptele de la 15 ani, în satul natal, la îndrumarea fratelui meu mai mare, în 2003. Astfel, am fost prima pleiadă de luptători din Abaclia. Din momentul când am început să practic luptele, am înțeles că, în viitor, aș vrea să devin și eu antrenor. A fost visul meu. După liceu, mi-am continuat studiile la Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport(USEFS), specialitatea Antrenor manager. În perioada cât am învățat, am fost de două ori campionul Republicii Moldova, la lupta națională „TRINTA” și, locul 3 – la campionatul Moldovei la lupte libere (seniori). Între timp, îmi dădeam seama că, pentru sportul de performanță e prea târziu, trebuia de la o vârstă fragedă să încep a practica luptele. Ulterior, am hotărât să încep activitatea mea de antrenor. Inițial, în 2009, am început să lucrez antrenor la Liceul Municipal cu Profil Sportiv din Chișinău. Am lucrat până în toamna anului 2011. Din 2012, de pe data de 2 ianuarie, am început să lucrez antrenor în s. Abaclia. Aici, în satul natal, m-am îndragostit definitiv de această profesie. Printre elevii mei au fost: Marcu Vasile, locul 3 Campionatul European(cadeți); Marcu Ion, locul 3, locul 1 Campionatul European U15, locul 3 Campionatul European U 20; Marcu Laurențiu, locul 2 Campionatul European, cadeți; Vlas Anton, locul 2, Campionatul European U20. Toți 4 sunt multipli campioni ai republicii Moldova. Evident, printre discipoli, mai mulți au fost campioni ai țării: Topala Viorica, de 5 ori campioană a țării; Secrieru Gabriela, de 4 ori campioană a țării; Trifanov Sorina, campioană a țării; Ojog Valeriu, campion al țării; Matcu Maxim, campion al Moldovei; Lupascu Traian, la fel; Ungureanu Lidia, de 3 ori campioană a țării și, Zaporojan Cristina, de 2 ori. Având așa copii, desigur, nu puteam să nu mă îndrăgostesc de această profesie. Visam să avem macăr o medalie la Campionatul European… Un factor important vreau să menționez. Visam împreună cu colegul meu, Andrei Marcu, alături de care lucram cot la cot. La fel, toate rezultatele acestea sunt și meritul lui.
– În prezent, ce faceți?
– În prezent, muncesc în SUA, sunt căsătorit și am un băiețel de 6 ani.
– Sunteți fericit?
– Fericit mă face când sunt acasă, în Moldova, lângă familia mea. Fericit sunt când ne simțim sănătoși. Dacă avem sănătate, putem să ne creăm o sumedenie de momente unice și clipe pline bucurii, pentru toată viața.
– La moment, ce rol are sportul în viața Dvs?
– Sportul, la moment, din păcate, îl practic mult mai rar, din motiv că nu-mi permite serviciul care îl am aici, în SUA. Dar, cum prind un moment liber, mă dedic sportului. Este pasiunea mea.
– Cum vedeți sportul din Republica Moldova?
– În sportul moldovenesc, dacă să vorbim, aș spune că lucrurile stau foarte bine, din câte cunosc eu. Salariile s-au dublat. Cred că ne rămâne nouă să facem niște schimbări spre bine, mereu să tindem spre perfecțiune, să recunoaștem că este loc pentru mai bine, nu numai în sport, dar și în viață.
– Dezvăluiți-ne secretul, prin ce metode, minuni, tinerii sunt motivați să tindă spre cele mai înalte trepte ale podiumului?
– Metoda este simplă. Trebuie să-l faci să se îndrăgostească de acest frumos sport, să-I fii copilului nu doar antrenor, ci și tată, mamă, prieten care crede în el și, desigur, când vin rezultatele, crește și dragostea față de sport. Este motivat să urce mai sus, să exploreze noi trepte. Orice copil talentat, care are dorința de a munci, este disciplinat, are caracter puternic, este rezilient și, are un antrenor bun, poate deveni campion.
– Ce înseamnă antrenor bun?
– Un antrenor bun este cel care iubește ceea ce face. Care iubește copiii și știe cum să-i încurajeze.
– Un mesaj din partea Dvs pentru toți tinerii care vor să practice sportul?
– Mesajul meu pentru acei tineri care vor să practice sportul este ăn felul următor: totul este posibil. Să nu cedați nicioadată, să nu ocoliți greutățile și, să nu uitați că sportul aduce sănătate. Ocupați-vă sistematic, pentru că vine viața matură foarte repede și cine știe dacă în următoarea etapă a vieții, plină de noi provocări, veți mai avea timp să practicați genul de sport îndrăgit. Succes și sănătate tuturor!
– Mulțumim mult pentru această deschidere sufletească! Să Vă bucurați de roadele muncii Dvs, de noi realizări și vise împlinite, alături de cei dragi.
Autoare: Ludmila Podgurschii
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!
