Categorii
Electorala 2025 În esență Politică

„Pentru un Parlament Curat 2025”: au fost publicate 50 de profiluri de integritate ale candidaților

În cadrul campaniei de informare „Pentru un Parlament Curat 2025”, Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md au realizat profilurile de integritate ale unor candidați la funcția de deputat din partea partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți. Profilurile au fost documentate de jurnaliști de investigație profesioniști, în baza unor criterii de integritate, elaborate de societatea civilă. În total, au fost realizate și publicate 50 de profiluri. Vă prezentăm mai jos sinteza ultimelor 10 profiluri publicate. Primele patru sinteze, fiecare cuprinzând câte 10 profiluri publicate, pot fi citite aici, aici, aici și aici.

În profilul lui Victor Topal, candidat din echipa Irinei Vlah, fost șef al Direcției teritoriale a Serviciului de Informații și Securitate din Găgăuzia, este trecut un episod de intimidare a unei jurnaliste. De asemenea, este implicat într-un litigiu în care îi cere unui fost deputat din Găgăuzia să dezmintă acuzațiile că ar fi participat, în 2020, la falsificarea datelor privind cantitatea de grâu deținută în rezerva strategică a Găgăuziei într-un document de control. Deși inițial a obținut câștig de cauză, instanța de apel a anulat hotărârea și a trimis dosarul la rejudecare. Întreaga istorie, precum și alte detalii despre candidatul Victor Topal citiți aici.

Un alt candidat al așa-numitului Bloc patriotic, deputata comunistă Diana Caraman, a participat în ultimii ani la protestele organizate de fostul partid Șor, iar pentru că a insultat un deputat, a fost lipsită de dreptul de a vorbi la microfon timp de trei ședințe plenare ale Parlamentului. Caraman este co-autoare a proiectului de lege „privind agenții străini”, alături de alți trei deputați comuniști, proiect care urma să restricționeze activitatea organizațiilor neguvernamentale și a mass-media independente. Alte informații despre candidată citiți aici.

Candidatul Blocului Alternativa, Iurie Muntean, este fondator, alături de Marc Tkaciuk, al formațiunii Congresul Civic, și-a petrecut o bună parte din cariera politică și profesională alături de comuniștii conduși de Vladimir Voronin. În 2014 el a fost exclus din partid, alături de alți doi membri. Fiind deputat comunist, în special după ce PCRM a pierdut puterea, în 2012 el s-a remarcat prin propuneri legislative care promovau comunismul și simbolica lui. Detalii – în profilul de integritate publicat aici.

Un alt politician care a făcut carieră în guvernarea comunistă este Marian Lupu, acum președinte și candidat al Partidului Mișcarea „Respect Moldova”. Economist de profesie, Lupu a revenit în politică după ce, în 2019, fusese votat de colegii săi din PDM în funcția de președinte al Curții de Conturi. Din martie 2024, când i-a expirat mandatul, el nu a avut vreo funcție publică, iar în aprilie 2025 a anunțat că preia președinția Mișcării „Respect Moldova”, formațiune fondată în 2023 de fostul său coleg din PDM, Eugeniu Nichiforciuc. Marian Lupu a condus Partidul Democrat timp de șapte ani, perioadă în care l-a avut drept vicepreședinte pe Vladimir Plahotniuc. Alte detalii despre activitatea politică a lui Marian Lupu citiți aici.

Încă un candidat care a făcut parte din PDM pe vremea când formațiunea era controlată de Plahotniuc este Ion Sula. Inițial, el a fost membru al PLDM, condus de Vlad Filat, și a fost promovat la funcții publice de această formațiune. Ulterior, când PLDM s-a dezmembrat, Ion Sula a aderat la PDM, în 2018. Și PDM s-a destrămat după 2018. Totuși, el a rămas în formațiunea succesoare de drept a PDM – Partidul Social Democrat European (PSDE). L-a și condus o vreme, ca apoi să-i cedeze conducerea lui Tudor Ulianovschi. Acum, Ion Sula candidează cu nr. 2 pe lista PSDE. Alte detalii despre activitatea candidatului citiți aici.

Pe lista PSDE se regăsește un alt fost democrat din perioada în care partidul era condus de Marian Lupu și Vlad Plahotniuc – Viorel Babii. Fost președinte al raionului Fălești și fost director interimar al Întreprinderii de Stat „RED Nord Vest”, el a fost subiectul unui control inițiat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI). În 2020 ANI a constatat că a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese când lucra la „RED Nord Vest”. Pentru acțiuni din acea perioadă el a fost urmărit penal un timp de Procuratura Anticorupție, apoi dosarul a fost clasat. Alte informații despre Viorel Babii găsiți aici.

Jurnaliștii campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025” au documentat și trecutul lui Valeriu Ianioglo, vicepreședinte al partidului condus de Vasile Tarlev, care acum face parte din Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. Ianioglo este inginer, dar a absolvit, în perioada sovietică, și o școală specială a KGB, apoi a lucrat în structurile de securitate sovietice. Ulterior, a fost viceguvernator al autonomiei găgăuze. În 2022 a creat partidul „Bugeakul nostru”, spunând că vrea să apere interesele găgăuzilor, apoi, în 2024, i-a cedat președinția partidului lui Vasile Tarlev, schimbându-i și denumirea, în „Viitorul Moldovei”. Ianioglo a fost unul dintre inițiatorii referendumului din 2014 din Găgăuzia referitor la vectorul de politică externă a Republicii Moldova, care a fost declarat ilegal de către instanța de judecată. Alte detalii despre acest candidat citiți aici.

Victor Pruteanu, membru al partidului condus de Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională, candidează pe lista Blocului Alternativa. De fapt, el vrea să revină în Parlament într-o altă calitate decât a plecat în 2022. Pruteanu a fost angajat în funcția de șef al serviciului multimedia al secretariatului Parlamentului, dar și-a pierdut locul de muncă după ce funcția ar fi fost lichidată în urma unor reorganizări. El a contestat în judecată eliberarea sa din funcție și a obținut câștig de cauză în prima instanță. Litigiul este în continuare în examinare. Acum este consilier în cadrul cabinetului primarului general al Chișinăului, Ion Ceban. Mai multe informații despre activitatea lui Pruteanu citiți aici.

Fostul comunist Victor Stepaniuc, politician care a făcut carieră alături de Partidul Comuniștilor în anii ’90-2000, candidează acum pe lista Partidului Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, care este sprijinită de oligarhul condamnat penal care se ascunde acum la Moscova Ilan Șor. Stepaniuc este cunoscut drept un promotor al ideii de identitate „moldovenească” diferită de cea română, iar de-a lungul timpului, în calitate de istoric, deputat și viceprim-ministru, a promovat renunțarea la istoria românilor ca obiect de studiu în școală și introducerea unor noi manuale, în care istoria Moldovei să fie tratată ca parte a lumii ruse. Mai multe informații despre candidat citiți aici.

Șefa de partid a lui Stepaniuc, Victoria Furtună, candidează și ea, prima pe lista Partidului „Moldova Mare”, promovând narațiuni anti-europene și anti-românești, deși deține și cetățenie română și primește indemnizații pentru copii din România. Furtună a fost inclusă pe mai multe liste internaționale de sancțiuni, inclusiv în cele ale Uniunii Europene, pentru legăturile sale cu Ilan Șor și pentru tentative de destabilizare a R. Moldova. Întregul profil de integritate al Victoriei Furtună poate fi citit aici.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Categorii
Electorala 2025 În esență Politică

Încă 10 profiluri de integritate ale candidaților, publicate în campania de informare „Pentru un Parlament Curat 2025”

În cadrul campaniei de informare „Pentru un Parlament Curat 2025”, Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md realizează profilurile de integritate ale unor candidați la funcția de deputat din partea partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlament și ale unor candidați independenți. Profilurile sunt documentate de jurnaliști de investigație profesioniști, în baza unor criterii de integritate, elaborate de societatea civilă. Până în prezent, au fost monitorizați 40 de candidați, iar mai jos vă prezentăm sinteza ultimelor 10 profiluri de integritate. Primele trei sinteze, fiecare cuprinzând câte 10 profiluri publicate, pot fi citite aici, aici și aici.

Profilul deputatului comunist Constantin Starîș, acum numărul 8 pe lista așa-numitului Bloc patriotic, cuprinde informații despre activitatea politică a acestuia, inclusiv vizitele sale la Moscova. Jurnaliștii amintesc cum, în toamna anului 2022, când Rusia purta de peste opt luni războiul de agresiune în Ucraina, Starîș s-a dus la ședința clubului „Valdai” și i-a transmis lui Vladimir Putin „salutări de la copii săi din Chișinău”. De asemenea, Starîș a fost, în primăvara anului 2025, alături de Vladimir Voronin și alții, unul dintre inițiatorii proiectului de lege privind „agenții străini” – o inițiativă legislativă similară cu o lege din Rusia, care, după ce a fost adoptată, a dus la suprimarea societății civile și mass-media independente. Alte detalii inclusiv despre averea lui Constantin Starîș citiți aici, iar varianta video scurtă a profilului poate fi vizionată aici.

Colega de bloc a lui Constantin Starîș, fostă prim-ministră și fostă președintă a Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi, a intrat în istorie ca premierul care a avertizat părinții, în seara zilei de 7 aprilie 2009, că forțele de ordine vor aplica arma și asupra copiilor, dacă aceștia vor participa la manifestații și dezordini în masă. Ulterior, peste 6 ani, comentând episodul într-o emisiune televizată, ea a spus că „sigur că nu ar fi fost nicio armă aplicată în mulțime, (…) dar un mesaj dur era necesar”. Jurnaliștii mai amintesc că, din 2022, Zinaida Greceanîi are calitate de învinuită în dosarul numit generic „Kuliok”, în care liderul PSRM Igor Dodon este acuzat că ar fi primit, în iunie 2019, o pungă cu bani de la liderul de atunci al PDM, Vladimir Plahotniuc. PSRM a calificat punerea ei sub acuzare drept „un atac de natură politică”. Mai multe informații despre candidata Zianida Greceanîi, găsiți aici, iar varianta video scurtă a profilului – aici.

Printre profilurile publicate este și cel al unui alt deputat socialist, Bogdat Țîrdea, cunoscut ca o persoană ce răspândește discurs de ură în special la adresa persoanelor LGBT și știri false. Candidatul are deschisă pe numele său, din 2022, o cauză penală pentru îmbogățire ilicită, calificată de PSRM drept „persecutare și represiune politică”. Cauza este încă în investigare la Procuratura Anticorupție. Alte detalii despre Bogdat Țîrdea citiți aici.

Un alt deputat socialist ajuns în atenția Autorității Naționale de Integritate este Ghenadi Mitriuc, candidat și el acum pe lista Blocului patriotic. În iunie 2023, ANI a emis un act de constatare, arătând că a descoperit o diferență substanțială între veniturile și cheltuielile făcute de Mitriuc în perioada când deținea funcția de deputat. Deși fusese chemat să prezinte informații justificative privind eventuala diferență substanțială stabilită de către inspectorul de integritate, Ghenadi Mitriuc nu a dat curs invitației, însă ulterior a cerut în instanță anularea actului ANI. În mai 2025, Curtea de Apel Centru a respins acțiunea ca neîntemeiată. Alte detalii despre activitatea candidatului Ghenadi Mitriuc citiți aici.

Fostul deputat democrat, Eugeniu Nichiforciuc, acum candidat pe lista partidului pe care l-a fondat în 2023, „Mișcarea Respect Moldova”, are în continuare calitatea de învinuit într-un dosar privind coruperea deputaților, pornit de Procuratura Anticorupție în 2022, în baza denunțurilor făcute de Vladimir Voronin și deputata socialistă Elena Bodnarenco. Ea a depus mărturii la Procuratură în care a scris că în mai-iulie 2016 Nichiforciuc i-ar fi propus 350 000 de euro ca să treacă din fracțiunea comuniștilor în cea a PDM. Deși au trecut 3 ani, cauza penală este încă la faza de urmărire penală, iar Nichiforciuc respinge acuzațiile:

„Asemenea discuții cu doamna Bodnarenco nu am avut niciodată. Discuții am avut multe pentru că stătea în dreapta mea în Parlament. Am și creat coaliție locală la Soroca. Am comunicat mult. Am avut comunicare, dar nu ceea ce a fost scris. Eu sper că acest dosar să aibă și a doua parte a monedei”. Mai multe detalii despre candidat citiți aici.

Despre liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, jurnaliștii amintesc că în 2023, acesta a făcut o declarație publică prin care i-a cerut lui Vladimir Putin să-i retragă cetățenia rusă, motivând că nu mai vrea să fie cetățeanul unui stat agresor, referindu-se la războiul declanșat de Rusia asupra Ucrainei. De asemenea, este trecut în revistă episodul din 2020, când, în timpul pandemiei de Covid-19, Renato Usatîi, care era primar de Bălți, a oferit plicuri cu bani, drept mulțumire, unui grup de medici din România care veniseră la Bălți într-o misiune umanitară. Plicurile au fost returnate. Alte informații referitoare la integritatea lui Renato Usatîi citiți aici.

Numărul doi pe lista Partidului Nostru, Elena Grițco, este consilieră municipală la Bălți și președinta Fundației „Moldova Noastră”, fondată de Renato Usatîi. Ea declară venituri modeste din salariul de la fundație și din indemnizația de consilier. Cu toate acestea, a primit drept donație un apartament cu suprafața de 82 m. p. și și-a cumpărat anul trecut un autoturism cu 21 470 de euro. Cum a explicat Elena Grițco achiziția, precum și alte detalii, citiți aici. Varianta video scurtă a profilului poate fi vizionată aici.

O altă candidată pe lista Partidului Nostru, Rodica Țîpovici, nu indică în declarația depusă la CEC nici un venit pentru anul trecut, nici al său, nici al soțului. De asemenea, familia sa are proprietăți în Federația Rusă, acolo unde a locuit până în anul 2024. Cum a explicat candidata lipsa veniturilor citiți aici.

Candidata independentă Olesea Stamate, fostă deputată PAS care acum se judecă cu partidul pentru că a exclus-o din rândurile sale, a declarat la CEC, pe lângă proprietăți și venituri, și cheltuielile suportate pentru călătorii și studiile copiilor săi. Ea a indicat suma de 6500 de euro pentru servicii turistice și două plăți de 5200 de euro și 4900 de euro pentru studii la liceul privat „Da Vinci” din capitală. Candidata deține aceleași imobile și aceeași mașină, Porsche Macan, în valoare de 1 milion de lei, pe care le declara și pe durata mandatului de deputată. Alte detalii despre candidată citiți aici.

Un alt candidat independent este Andrei Năstase, fost deputat și fost ministru de Interne în 2019 din partea Partidului Platforma Demnitate și Adevăr. Jurnaliștii amintesc că el deține imobile în Republica Moldova și, de curând, un apartament în Germania, pentru a cărui achiziționare a contractat credite pe care încă le plătește. Andrei Năstase a avut anul trecut venituri din activitatea de avocat, dar și salariu de la o companie germană. Mai multe informații despre veniturile, dar și despre activitatea politică a candidatului citiți aici.

În zilele următoare, în campania „Pentru un Parlament Curat 2025” vor fi publicate ultimele 10 profiluri de integritate ale candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Categorii
Electorala 2025 În esență Politică

„Pentru un Parlament Curat 2025”: Au fost publicate 30 de profiluri de integritate ale candidaților

În cadrul campaniei de informare „Pentru un Parlament Curat 2025”, Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md realizează profilurile de integritate ale unor candidați la funcția de deputat din partea partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de a accede în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți. Profilurile sunt documentate de jurnaliști de investigație profesioniști, în baza unor criterii de integritate elaborate de societatea civilă. Până în prezent, au fost publicate 30 de profiluri. Vă prezentăm mai jos sinteza ultimelor 10 profiluri documentate. Rezumatele altor 20 de profiluri pot fi citite aici și aici.

Profilul deputatului PAS Lilian Carp, care candidează pentru un nou mandat, cuprinde informații relevante despre activitatea politică a candidatului, care a fost mai întâi liberal, lucrând cu Dorin Chirtoacă la Primăria Chișinău, apoi a trecut la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). În 2019 Carp a semnat, alături de colegii săi liberali, pentru desemnarea lui Vladimir Plahotniuc în funcția de premier, însă președintele de atunci Nicolae Timofti a respins candidatura. Cum și-a explicat gestul și alte detalii despre activitatea politicianului citiți aici.

Un alt candidat al PAS, Roman Cojuhari, director al Agenției Proprietăți Publice, s-a aflat în atenția presei când a numit un nou conducător la ÎS „MoldATSA”, întreprindere de stat strategică, responsabilă de supravegherea spațiului aerian. De asemenea, el a fost în atenția ANI cu suspiciuni de subevaluare a unui automobil, însă controlul a fost sistat pentru că ipoteza nu s-a confirmat. Alte detalii referitoare la activitatea lui Roman Cojuhari citiți aici.

Și Natalia Davidovici de la PAS, fostă consilieră pentru minorități etnice a președintei Maiei Sandu și fostă deputată, a ajuns subiect de critică în media când a propus, împreună cu un coleg, crearea unui post TV public totalmente în limbile minorităților naționale, preponderent în rusă. Deși și-a argumentat propunerea cu nevoia de a asigura un acces la informație mai bun pentru vorbitorii de limba rusă, inițiativa nu a ajuns să fie transformată în lege. Alte detalii despre candidată găsiți aici.

Pe numele liderului Partidului AUR din Republica Moldova, Boris Volosatîi, a fost emis, în 2022, un act de constatare al ANI prin care s-a stabilit că a încălcat regimul de declarare a veniturilor. Până în 2024 Volosatîi a fost deputat în Parlamentul României pe lista partidului condus de George Simion, politician român care are interdicție de a intra pe teritoriul Republicii Moldova, întrucât reprezintă o amenințare la adresa securității statului. Volosatîi a făcut campanie pentru Simion la prezidențialele din 2024 din România, însă infirmă că AUR Moldova ar fi o filială a formațiunii cu același nume din România: „Nu avem niciun centru de comandă din afara țării, nu primim bani, ordine sau indicații din exterior”. Cum a comentat Boris Volosatîi relația cu George Simion, citiți aici.

Jurnaliștii au documentat și activitatea colegului de partid din România al lui Volosatîi, Vasile Costiuc care, însă, în Republica Moldova candidează separat, fiecare cu propriul partid. În profilul de integritate al lui Costiuc sunt trecute elementele-cheie din activitatea sa politică: face și el parte din anturajul lui George Simion, are mai multe acțiuni în justiție pentru că ar fi calomniat diverși demnitari și persoane publice, iar recent Expert Forum (EFOR) din România a semnalat identificarea unei rețele coordonate din 17 conturi de TikTok, care a contribuit la creșterea neautentică a promovării acestui candidat la parlamentare. Dacă a răspuns Vasile Costiuc constatărilor jurnaliștilor campaniei „Pentru un Parlament Curat”, dar și alte detalii despre activitatea lui citiți aici.

În profilul de integritate al lui Petru Burduja, deputat socialist care candidează pentru un nou mandat, se menționează atribuția acestuia la dosarul „banii PRSM din Bahamas”, dosar pe care Procuratura Anticorupție încă îl investighează. Petru Burduja era în 2016 administrator al companiei „Exclusiv Media”, care a contractat un împrumut de la o firmă cu sediul în Bahamas și cu posibile conexiuni în Rusia, fapte descrise în 2016 de RISE Moldova. La solicitarea jurnaliștilor, Procuratura Anticorupție a anunțat, în august 2025, că desfășoară urmărirea penală „într-o cauză penală pornită în temeiul art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal, la care au fost conexate ulterior mai multe alte cauze penale”. „În cadrul acestor investigații sunt examinate inclusiv acțiunile companiei menționate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor. Cauza penală este încă la faza de urmărire penală din motivul complexității și necesității administrării unui număr extins de probe”, se menționează în răspunsul Procuraturii Anticorupție cu referire la dosarul „Exclusiv Media”. Cum a explicat Burduja operațiunile bancare pe care le-a făcut citiți aici.

Vicepreședintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Cojocari, fost președinte al raionului Glodeni, candidează pe lista Blocului „Alternativa”. Anterior, a făcut parte din Partidul Democrat din Moldova (PDM), fiind o perioadă președinte al organizației de tineret Glodeni a PDM. În 2023 a trecut, împreună cu alți colegi din raion, la partidul nou creat de fostul premier Ion Chicu, PDCM. Cojocari a fost subiectul unei anchete jurnalistice care arăta că, în timp ce era președinte de raion, firma nașului său de cununie câștiga un număr mult mai mare de contracte cu statul în raionul Glodeni decât anterior. Cum a explicat Ion Cojocari succesul firmei, precum și alte informații despre integritatea lui citiți aici.

Jurnaliștii au efectuat și o radiografie a vieții politice a fostului președinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin (84 de ani), astăzi candidat pe locul 32 pe lista așa-numitului bloc Patriotic, unde cap de listă este un alt fost președinte, Igor Dodon. În profil sunt amintite derapajele antidemocratice din timpul conducerii lui Vladimir Voronin, precum și evenimentele sângeroase din 7 aprilie 2009. Citiți mai multe aici.

Cu o poziție înainte de Voronin pe lista „Blocului Patriotic” este socialistul Marcel Cenușă, fost președinte al raionului Cahul. În prezent, el are un dosar în instanță pentru abuz de putere sau abuz de serviciu, pornit în 2022, despre care spune acum că este un dosar politic, prin care s-ar fi urmărit „înlăturarea mea din funcție de către PAS”. El mai afirmă că procurorii nu dețin probe împotriva lui și că „sunt încălcări flagrante de procedură”. Alte informații despre activitatea lui Marcel Cenușă citiți aici.

Unul dintre angajații Primăriei mun. Chișinău, Vladimir Mitru, care candidează pe lista Blocului „Alternativa”, a primit constant donații în ultimii ani de la mama sa, care locuiește în Franța În discuție cu jurnaliștii, candidatul a spus că toți banii pe care i-i donează mama provin din veniturile ei legale, declarate atât în Franța, cât și la intrarea în Republica Moldova. El a adăugat că există documente care confirmă proveniența acestor sume. Mai multe despre Vladimir Mitru citiți aici.

În zilele următoare, în campania „Pentru un Parlament Curat 2025” vor fi publicate și alte profiluri de integritate ale candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Categorii
Electorala 2025 În esență Politică

Alte 10 profiluri de integritate: foști și actuali miniștri și deputați care pretind la un mandat de parlamentar

În cadrul campaniei de informare „Pentru un Parlament Curat 2025”, Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md realizează profilurile de integritate ale unor candidați la funcția de deputat din partea partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți. Profilurile sunt documentate de jurnaliști de investigație profesioniști, în baza unor criterii de integritate, elaborate de societatea civilă. Alte10 profiluri de integritate au fost publicate zilele trecute pe portalul MoldovaCurată.md. Mai jos vă prezentăm o variantă sintetizată.

În privința candidatului nr. 2 de pe lista Blocului „Alternativa”, fostul procuror general și fostul deputat al Partidului Democrat Alexandr Stoianoglo, jurnaliștii au solicitat informații la zi despre dosarele penale deschise pe numele său. Astfel, potrivit Procuraturii Anticorupție, din cele 6 cauze penale, două încă se află la etapa de urmărire penală, iar altele două se examinează în instanță. Un dosar a fost clasat, iar într-un alt caz – depășirea atribuțiilor de serviciu la eliberarea din funcția a șefului PCCOCS – prima instanță a pronunțat deja sentință de achitare (pe 165 de pagini). Alexandr Stoianoglo susține că toate dosarele în privința sa sunt neîntemeiate și ar fi fost pornite cu scopul de a-l înlătura din funcția de procuror general. Mai multe informații despre parcursul candidatului de la jurist și procuror în Găgăuzia până la politician care a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova pot fi citite aici.

Despre Ion Groza, deputat și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), jurnaliștii amintesc că în aprilie 2019, acesta împreună cu deputații independenți Viorel Melnic, apropiat oligarhului Ilan Șor, și Alexandru Oleinic, ales atunci pe o circumscripție pentru regiunea transnistreană, au împiedicat anularea sistemului electoral mixt, inițiat de Vladimir Plahotniuc, motiv din care a fost numit atunci de Maia Sandu „deputat independent al PDM”. Cei trei făcuseră o sesizare la Curtea Constituțională, în baza căreia Curtea a decis că nu pot fi organizate alegeri anticipate, așa cum își doreau PAS și Platforma DA, decât din nou după sistemul electoral mixt. Asta a făcut-o pe Maia Sandu să-i numească pe judecătorii Curții „călăii democrației” și să-i adreseze un „mulțumesc” special lui Ion Groza. Totuși, faptul că acesta a acționat atunci aparent în interesul PDM care capturase țara, nu a constituit un obstacol în ulterioara aderare a lui Ion Groza la PAS. Întreaga istorie – aici.

Un alt deputat PAS care candidează pentru un nou mandat este Igor Grosu, președinte al partidului, care a exercitat și funcția de președinte al Parlamentului. Jurnaliștii i-au documentat unele declarații considerate controversate, dar și unele derapaje în comunicarea cu jurnaliștii. Mai multe detalii – aici.

Un alt candidat PAS care a avut incidente cu jurnaliștii este Vladimir Bolea, acum ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. El a folosit un cuvânt obscen, când credea că nu-l aude sala, la o conferință de presă, înainte să-i răspundă unui jurnalist la întrebarea despre subvenții agricultorilor. Ulterior, Bolea și-a cerut scuze și public, și în privat. Mai multe despre activitatea candidatului găsiți în profil.

Sergiu Butuc, fost vicepreședinte al raionului Cantemir, acum candidat pe lista Blocului patriotic, a trecut până acum prin cinci partide, ultimul fiind cel condus de Irina Vlah. Jurnaliștii au mai documentat faptul că în 2022 el a fost găsit vinovat de fals în declarația de avere, însă nu a fost pedepsit, întrucât infracțiunea se prescrisese. Alte informații despre activitatea candidatului pot fi citite aici.

Un alt candidat pe lista Blocului patriotic, socialistul Vladimir Odnostalco, a fost implicat într-un caz de perfectare a căsătoriei fictive cu o colegă de partid, în 2011, pentru a obține un teren. De asemenea, o listă de donatori ai PSRM din 2014 arată că el ar fi donat partidului sute de mii de lei, în timp ce nu avea venituri oficiale atât de mari. Profilul de integritate al lui Vladimir Odnostalco poate fi citit aici.

În vizorul Campaniei „Pentru un Parlament Curat” a intrat și halterofilul Vadim Vacarciuc, candidat pe lista AUR Moldova. Sportiv de performanță, fost campion mondial și participant la patru ediții ale jocurilor olimpice, Vacarciuc a fost anul trecut protagonistul „unui caz stupid și neplăcut”, după cum îl comentează acum. Câteva portaluri americane au transmis, în iunie 2024, că el a fost reținut și plasat în arest sub bănuiala că ar fi încercat, împreună cu un alt moldovean, să plaseze la bancomate dispozitive de citire ilegală a datelor de pe carduri. Solicitat de jurnaliști să comenteze incidentul, Vacarciuc declară acum că s-a aflat în SUA pe o perioadă determinată, unde a lucrat în calitate de antrenor consultant la un club sportiv de profil (haltere), iar reținerea sa s-a produs din cauza unei confuzii. El a prezentat două documente din care ar reieși că instanța și-a retras toate acuzațiile la adresa lui și îl declară nevinovat. Documentele prezentate de candidat, precum și alte detalii ale acestei istorii citiți aici.

Liderul Partidului Social Democrat European, Tudor Ulianovschi, fost ministru de Externe și ambasador, are un litigiu pe rol în instanță pentru apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale cu fostul deputat Iurie Reniță și cu o publicație din România. Anterior Reniță a afirmat că Ulianovschi ar fi participat la ședințe conduse de Vladimir Plahotniuc, afirmații respinse de Ulianovschi. Un litigiu similar candidatul a avut și cu Octavian Țîcu, anul trecut, când ambii candidau la alegerile prezidențiale. În iulie 2025 însă instanța a respins cererea lui Tudor Ulianovschi. Alte informații despre candidat găsiți aici.

Despre candidatul Blocului „Alternativa”, Gaik Vartanean, fost socialist trecut la partidul condus de Ion Ceban, jurnaliștii au documentat că el a participat la conferința internațională MEGA, pe care au organizat-o la Chișinău în iulie 2025 exponenți ai Partidului AUR din România, la care a ținut un discurs, prin videoconferință, și liderul AUR, George Simion, interzis în R. Moldova și în Ucraina, precum și mai mulți politicieni din R. Moldova, între care Victoria Furtună, Igor Munteanu, Vasile Costiuc, Vlad Filat. Atunci, Serviciul de Informații și Securitate i-a oprit pe unii invitați străini să intre în Republica Moldova. „În baza informațiilor, unii participanți și organizatori au scopul de a promova o agendă extremistă, de subminare a integrității teritoriale și a democrației din Republica Moldova”, se mai spunea în comunicatul SIS. Alte informații despre Gaik Vartanean cititi aici.

Campania „Pentru un Parlament Curat” a documentat și activitatea Ludmilei Catlabuga, actuala ministră a Agriculturii și candidată pe lista PAS. Ea vine din domeniul afacerilor. Compania sa, producătoare de lapte, beneficiază de subvenții de la stat. „Compania a beneficiat de subvenții exact ca toți ceilalți agricultori din R. Moldova. Am depus cererea la AIPA, am stat la rând și am respectat regula clară de „primul venit – primul servit”. Nu am avut și nu am nicio implicare în procesul de alocare a subvențiilor”, a comentat Ludmila Catlabuga pentru jurnaliști. Mai multe detalii citiți aici.

În zilele următoare, în campania „Pentru un Parlament Curat 2025” vor fi publicate și alte profiluri de integritate ale candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Categorii
Actualitate Electorala 2025 În Moldova

„Pentru un Parlament Curat 2025” – profiluri de integritate ale candidaților la funcția de deputat în parlament

Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md lansează o nouă ediție a campaniei de informare „Pentru un Parlament Curat”, desfășurată în ajunul alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Organizatorii campaniei își propun să sprijine cetățenii cu drept de vot în luarea unor decizii informate și conștiente la alegeri, prin oferirea de informații verificate și relevante despre candidații la funcția de deputat și formațiunile politice care vor să intre în parlament. În cadrul campaniei, pe MoldovaCurata.md au fost publicate primele 10 profiluri de integritate ale candidaților la funcția de deputat.

 

În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API în baza unor criterii profesionale stricte, monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți. Profilurile conțin informații relevante despre gestionarea funcțiilor publice și de partid, acțiuni care vizează integritatea și transparența candidatului, averile și proprietățile sale, stilul de viață corespunzător veniturilor obținute, eventuale abateri disciplinare, anchete penale sau contravenționale etc. Monitorizarea are lor în baza criteriilor de integritate, elaborate în 2019 de organizațiile neguvernamentale membre ale Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025.

 

Selecția candidaților și investigarea acestora se face conform unor metodologii, fiind vorba în principal de persoane cu experiență anterioară în funcții publice, care și-au schimbat frecvent apartenența politică sau care au fost protagoniști ai unor investigații jurnalistice ori penale.

 

Cele 50 de profiluri vor fi publicate periodic, până la alegerile parlamentare, pe portalul MoldovaCurata.md, la rubrica „Alegeri parlamentare 2025”, rezumatele profilurilor fiind promovate pe mai multe portaluri de știri naționale și regionale.

 

În cadrul aceleiași campanii, API va dezminți cele mai grave dezinformări și speculații ale candidaților la funcția de deputat și partidelor politice participante la alegeri, urmând să fie publicate pe portalul Stopfals.md și promovate pe rețelele sociale o serie de articole care dezmint falsurile electorale.

 

Produsele campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025” sunt elaborate și promovate în format text și video.

 

Pentru informații suplimentare: 022 220995 (Ion Mazur, [email protected])

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼