Categorii
Actualitate În Moldova

Avertizorii de integritate în Republica Moldova: între lege și realitatea din comunități

Deși legislația Republicii Moldova prevede mecanisme clare de protecție pentru avertizorii de integritate, realitatea din comunitățile locale rămâne plină de provocări. Participanți din mai multe raioane, implicați recent în ateliere dedicate integrității și eticii la nivel local, organizate de Transparency International-Moldova, spun că sesizarea neregulilor rareori este o opțiune reală din cauza fricii, a lipsei de încredere în instituții și a dimensiunii reduse a colectivelor. Oamenii recunosc importanța avertizorilor pentru o societate integră și susțin că schimbarea este posibilă dacă mecanismele de raportare vor fi aplicate corect, iar cultura integrității va fi consolidată la nivel de comunitate.

„Frica este mai puternică decât dorința de a face dreptate”

Liudmila Bagrii, consilieră raională în Ocnița, susține că, deși rolul avertizorilor de integritate este crucial pentru prevenirea abuzurilor, oamenii din comunitățile mici se tem să raporteze.

„Rolul avertizorilor de integritate este esențial pentru o comunitate sănătoasă, pentru că doar prin sesizarea neregulilor putem preveni abuzurile și corupția. Totuși, în realitate, oamenii din localitățile noastre sunt rareori dispuși să raporteze astfel de cazuri. Frica este mai puternică decât dorința de a face dreptate. Oamenii se tem de consecințe, de pierderea locului de muncă, de presiuni din partea conducerii, chiar și de blamare, pentru că în colectivele mici toată lumea cunoaște pe toată lumea. Da, legea garantează protecția avertizorilor de integritate, dar percepția publică este că aceste garanții nu funcționează pe deplin, mai ales în instituțiile cu un număr redus de angajați, unde este ușor să fie identificată persoana care a făcut sesizarea. Și eu personal simt această nesiguranță. Legislația spune că avertizorii sunt protejați, dar în practică încrederea rămâne scăzută. În instituția noastră există mecanisme de raportare, inclusiv o platformă online unde pot fi depuse plângeri. Cu toate acestea, sunt puține cazuri raportate. De obicei, oamenii înaintează petiții despre probleme generale care îi deranjează, mai rar despre acte de corupție sau ilegalități propriu-zise. În general, cred că lipsa de încredere și frica de repercusiuni sunt principalele motive care îi opresc pe oameni să devină avertizori de integritate”, a declarat Liudmila Bagrii pentru Asociația Presei Independente (API).

Și Alexandru Reul, vicepreședintele raionului Dubăsari, evidențiază teama ca un obstacol major în raportarea neregulilor.

„Dacă ne dorim cu adevărat să devenim o țară integră și apropiată de standardele europene, trebuie să încurajăm activ avertizorii de integritate și să sprijinim raportarea cazurilor de ilegalitate. Este nevoie de o schimbare de mentalitate, pentru că integritatea nu este doar un principiu abstract, ci un beneficiu real atât pentru angajați, cât și pentru viitorul comunității noastre. Totuși, într-o țară mică, unde oamenii se cunosc între ei, mai ales în mediul rural, apare teama de conflicte și tensiuni. Asta devine adesea un obstacol în calea raportării. Trebuie să învățăm treptat să depășim acest impediment și să respectăm legea, pentru că necunoașterea ei nu îl scutește pe nimeni de responsabilitate. Este esențial ca fiecare funcționar public să se informeze și să-și cunoască obligațiile. Suntem plătiți din bugetul Republicii Moldova și avem datoria să ne asumăm un comportament corect și transparent. În cadrul Consiliului există mecanisme de raportare a neregulilor, însă ele trebuie cunoscute și utilizate, altfel nu putem vorbi despre adevărata consolidare a integrității”, a spus Alexandru Reul.

Instituțiile mici, între lipsa dovezilor și anonimat fragil

Ludmila Țurcanu, secretara Consiliului Raional Cantemir, remarcă faptul că nu orice act de corupție poate fi observat sau demonstrat cu ușurință.

„Rolul avertizorilor de integritate este esențial, iar acest lucru nu ar trebui contestat. Totuși, cred că societatea noastră nu este pe deplin pregătită pentru a valorifica acest mecanism. Oamenii au nevoie de mai multe instituții accesibile și de canale sigure, prin care să poată raporta neregulile. Un alt aspect important este că un act de corupție nu întotdeauna poate fi observat ușor. Pentru a raporta, trebuie să existe probe sau indicii clare. Dacă eu, ca specialist, nu văd concret o situație suspectă, nu pot formula o sesizare doar pe baza unei intuiții. Trebuie să ne gândim și la etapa de după raportare: cazul urmează să fie anchetat, și chiar dacă avertizorului i se păstrează anonimatul, există riscul ca identitatea lui să fie dedusă, mai cu seamă în instituțiile mici. Deci, frica rămâne un factor puternic, mai ales în instituții cu 2–3 angajați, unde este ușor de ghicit cine a făcut o sesizare, indiferent de măsurile de protecție. În instituția în care activez avem mecanisme de raportare. Sunt registre interne, e-mail oficial, proceduri clare, însă cazuri de corupție raportate aproape că nu există. În schimb, sunt sesizate mai des situații legate de conflicte de interese, pentru care se emit acte administrative și se aplică soluții”, a spus Ludmila Țurcanu.

Iar Dumitru Muranevici, vicepreședintele raionului Cantemir, subliniază că legea funcționează mult mai eficient în instituțiile mari, unde numărul angajaților oferă un grad real de protecție. El susține necesitatea adoptării unor mecanisme alternative pentru instituțiile cu puțini angajați.

„Legea avertizorilor de integritate este binevenită în principiu, însă realitatea din administrația publică locală arată că impactul ei este limitat în instituțiile cu doar 3–5 angajați. În astfel de colective mici, unde oamenii sunt colegi apropiați și lucrează zilnic împreună, este aproape imposibil să menții anonimatul unui avertizor. Din acest motiv, cred că legea funcționează mult mai eficient în instituțiile mari, unde numărul angajaților oferă un grad real de protecție. Pentru APL-urile de nivelul I, este posibil să fie nevoie de mecanisme alternative de raportare, adaptate contextului lor specific. Nu doar frica îi oprește pe oameni să sesizeze nereguli, ci și dezamăgirea profundă față de sistem. Mulți nu mai cred în eficiența instituțiilor. Și eu, în mandatul meu de consilier, am transmis numeroase sesizări, iar răspunsurile primite, inclusiv de la CNA,  au fost, de multe ori, superficiale și lipsite de un conținut care să inspire încredere. În aceste condiții, oamenii ajung să creadă că raportarea nu aduce nicio schimbare. La asta se adaugă și fenomenul de cumătrism, încă prezent în unele structuri, care frânează procesul de reformă și descurajează alerta civică. În opinia mea, sesizările ar trebui să fie soluționate cu seriozitate la nivelul instituției, iar abia ulterior, dacă problema persistă, să fie transmise mai departe, către organele specializate precum CNA. Chiar și așa, este un fapt cunoscut că, în timp, identitatea avertizorului ajunge să fie ghicită, ceea ce îi face pe mulți să renunțe înainte de a începe”, afirmă Dumitru Muranevici.

„Pe măsură ce instituțiile vor demonstra transparență, seriozitate și confidențialitate în gestionarea acestor semnalări, gradul de încredere va crește”

În ciuda dificultăților, există și voci optimiste. Cătălin Sandu, specialist principal în cadrul Secției Juridice și Resurse Umane a Consiliului Raional Sîngerei, crede că mecanismul avertizorilor rămâne esențial pentru sănătatea unei comunități.

„Din punctul meu de vedere, mecanismul avertizorilor de integritate este esențial pentru buna funcționare și sănătatea unei comunități. Acest instrument permite identificarea și semnalarea neregulilor care, în mod obișnuit, ar putea trece neobservate, contribuind astfel la consolidarea unui climat corect și responsabil. În localitățile noastre, cred că oamenii ar fi dispuși să raporteze nereguli, însă sunt adesea descurajați de frica de consecințe sau de percepția că sesizările lor nu vor avea efect. Totodată, lipsa unei informări clare privind protecția juridică a avertizorilor reprezintă un obstacol important. Pe măsură ce instituțiile vor demonstra transparență, seriozitate și confidențialitate în gestionarea acestor semnalări, gradul de încredere va crește, iar oamenii vor fi mai dispuși să utilizeze acest mecanism în beneficiul comunității”, a declarat Cătălin Sandu.

În perioada septembrie-noiembrie 2025, Transparency International Moldova a organizat 11 ateliere în 11 raioane, adresate aleșilor locali, atât la nivel municipal, cât și raional. Scopul acestor întâlniri a fost de a explica importanța avertizorilor de integritate într-o societate democratică, unde transparența și corectitudinea sunt fundamentale. Astfel de ateliere au fost necesare deoarece, în practică, mulți funcționari locali nu cunosc pe deplin mecanismele de protecție a avertizorilor și beneficiile implicării acestora în prevenirea corupției. Acest lucru poate conduce la ignorarea sau chiar hărțuirea avertizorilor, ceea ce afectează buna guvernare și încrederea cetățenilor în instituțiile publice.

Pentru anul 2026, TI Moldova își propune să extindă aceste activități în alte 15 raioane, astfel încât toți funcționarii de la nivel local să înțeleagă pe deplin rolul avertizorului de integritate și să poată contribui activ la crearea unui mediu administrativ transparent și responsabil. Această continuare este esențială pentru consolidarea culturii integrității la nivel local și pentru prevenirea fenomenelor de corupție și abuz de putere.

Autor: Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Categorii
Electorala 2025 În esență Politică

Încă 10 profiluri de integritate ale candidaților, publicate în campania de informare „Pentru un Parlament Curat 2025”

În cadrul campaniei de informare „Pentru un Parlament Curat 2025”, Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md realizează profilurile de integritate ale unor candidați la funcția de deputat din partea partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlament și ale unor candidați independenți. Profilurile sunt documentate de jurnaliști de investigație profesioniști, în baza unor criterii de integritate, elaborate de societatea civilă. Până în prezent, au fost monitorizați 40 de candidați, iar mai jos vă prezentăm sinteza ultimelor 10 profiluri de integritate. Primele trei sinteze, fiecare cuprinzând câte 10 profiluri publicate, pot fi citite aici, aici și aici.

Profilul deputatului comunist Constantin Starîș, acum numărul 8 pe lista așa-numitului Bloc patriotic, cuprinde informații despre activitatea politică a acestuia, inclusiv vizitele sale la Moscova. Jurnaliștii amintesc cum, în toamna anului 2022, când Rusia purta de peste opt luni războiul de agresiune în Ucraina, Starîș s-a dus la ședința clubului „Valdai” și i-a transmis lui Vladimir Putin „salutări de la copii săi din Chișinău”. De asemenea, Starîș a fost, în primăvara anului 2025, alături de Vladimir Voronin și alții, unul dintre inițiatorii proiectului de lege privind „agenții străini” – o inițiativă legislativă similară cu o lege din Rusia, care, după ce a fost adoptată, a dus la suprimarea societății civile și mass-media independente. Alte detalii inclusiv despre averea lui Constantin Starîș citiți aici, iar varianta video scurtă a profilului poate fi vizionată aici.

Colega de bloc a lui Constantin Starîș, fostă prim-ministră și fostă președintă a Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi, a intrat în istorie ca premierul care a avertizat părinții, în seara zilei de 7 aprilie 2009, că forțele de ordine vor aplica arma și asupra copiilor, dacă aceștia vor participa la manifestații și dezordini în masă. Ulterior, peste 6 ani, comentând episodul într-o emisiune televizată, ea a spus că „sigur că nu ar fi fost nicio armă aplicată în mulțime, (…) dar un mesaj dur era necesar”. Jurnaliștii mai amintesc că, din 2022, Zinaida Greceanîi are calitate de învinuită în dosarul numit generic „Kuliok”, în care liderul PSRM Igor Dodon este acuzat că ar fi primit, în iunie 2019, o pungă cu bani de la liderul de atunci al PDM, Vladimir Plahotniuc. PSRM a calificat punerea ei sub acuzare drept „un atac de natură politică”. Mai multe informații despre candidata Zianida Greceanîi, găsiți aici, iar varianta video scurtă a profilului – aici.

Printre profilurile publicate este și cel al unui alt deputat socialist, Bogdat Țîrdea, cunoscut ca o persoană ce răspândește discurs de ură în special la adresa persoanelor LGBT și știri false. Candidatul are deschisă pe numele său, din 2022, o cauză penală pentru îmbogățire ilicită, calificată de PSRM drept „persecutare și represiune politică”. Cauza este încă în investigare la Procuratura Anticorupție. Alte detalii despre Bogdat Țîrdea citiți aici.

Un alt deputat socialist ajuns în atenția Autorității Naționale de Integritate este Ghenadi Mitriuc, candidat și el acum pe lista Blocului patriotic. În iunie 2023, ANI a emis un act de constatare, arătând că a descoperit o diferență substanțială între veniturile și cheltuielile făcute de Mitriuc în perioada când deținea funcția de deputat. Deși fusese chemat să prezinte informații justificative privind eventuala diferență substanțială stabilită de către inspectorul de integritate, Ghenadi Mitriuc nu a dat curs invitației, însă ulterior a cerut în instanță anularea actului ANI. În mai 2025, Curtea de Apel Centru a respins acțiunea ca neîntemeiată. Alte detalii despre activitatea candidatului Ghenadi Mitriuc citiți aici.

Fostul deputat democrat, Eugeniu Nichiforciuc, acum candidat pe lista partidului pe care l-a fondat în 2023, „Mișcarea Respect Moldova”, are în continuare calitatea de învinuit într-un dosar privind coruperea deputaților, pornit de Procuratura Anticorupție în 2022, în baza denunțurilor făcute de Vladimir Voronin și deputata socialistă Elena Bodnarenco. Ea a depus mărturii la Procuratură în care a scris că în mai-iulie 2016 Nichiforciuc i-ar fi propus 350 000 de euro ca să treacă din fracțiunea comuniștilor în cea a PDM. Deși au trecut 3 ani, cauza penală este încă la faza de urmărire penală, iar Nichiforciuc respinge acuzațiile:

„Asemenea discuții cu doamna Bodnarenco nu am avut niciodată. Discuții am avut multe pentru că stătea în dreapta mea în Parlament. Am și creat coaliție locală la Soroca. Am comunicat mult. Am avut comunicare, dar nu ceea ce a fost scris. Eu sper că acest dosar să aibă și a doua parte a monedei”. Mai multe detalii despre candidat citiți aici.

Despre liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, jurnaliștii amintesc că în 2023, acesta a făcut o declarație publică prin care i-a cerut lui Vladimir Putin să-i retragă cetățenia rusă, motivând că nu mai vrea să fie cetățeanul unui stat agresor, referindu-se la războiul declanșat de Rusia asupra Ucrainei. De asemenea, este trecut în revistă episodul din 2020, când, în timpul pandemiei de Covid-19, Renato Usatîi, care era primar de Bălți, a oferit plicuri cu bani, drept mulțumire, unui grup de medici din România care veniseră la Bălți într-o misiune umanitară. Plicurile au fost returnate. Alte informații referitoare la integritatea lui Renato Usatîi citiți aici.

Numărul doi pe lista Partidului Nostru, Elena Grițco, este consilieră municipală la Bălți și președinta Fundației „Moldova Noastră”, fondată de Renato Usatîi. Ea declară venituri modeste din salariul de la fundație și din indemnizația de consilier. Cu toate acestea, a primit drept donație un apartament cu suprafața de 82 m. p. și și-a cumpărat anul trecut un autoturism cu 21 470 de euro. Cum a explicat Elena Grițco achiziția, precum și alte detalii, citiți aici. Varianta video scurtă a profilului poate fi vizionată aici.

O altă candidată pe lista Partidului Nostru, Rodica Țîpovici, nu indică în declarația depusă la CEC nici un venit pentru anul trecut, nici al său, nici al soțului. De asemenea, familia sa are proprietăți în Federația Rusă, acolo unde a locuit până în anul 2024. Cum a explicat candidata lipsa veniturilor citiți aici.

Candidata independentă Olesea Stamate, fostă deputată PAS care acum se judecă cu partidul pentru că a exclus-o din rândurile sale, a declarat la CEC, pe lângă proprietăți și venituri, și cheltuielile suportate pentru călătorii și studiile copiilor săi. Ea a indicat suma de 6500 de euro pentru servicii turistice și două plăți de 5200 de euro și 4900 de euro pentru studii la liceul privat „Da Vinci” din capitală. Candidata deține aceleași imobile și aceeași mașină, Porsche Macan, în valoare de 1 milion de lei, pe care le declara și pe durata mandatului de deputată. Alte detalii despre candidată citiți aici.

Un alt candidat independent este Andrei Năstase, fost deputat și fost ministru de Interne în 2019 din partea Partidului Platforma Demnitate și Adevăr. Jurnaliștii amintesc că el deține imobile în Republica Moldova și, de curând, un apartament în Germania, pentru a cărui achiziționare a contractat credite pe care încă le plătește. Andrei Năstase a avut anul trecut venituri din activitatea de avocat, dar și salariu de la o companie germană. Mai multe informații despre veniturile, dar și despre activitatea politică a candidatului citiți aici.

În zilele următoare, în campania „Pentru un Parlament Curat 2025” vor fi publicate ultimele 10 profiluri de integritate ale candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼