Categorii
Actualitate În Moldova

Tăcerea care costă vieți: De ce nu sunt raportate suficient neregulile în spitalele din țară

Două cazuri recente din spitalele din Hîncești și Nisporeni au scos la iveală nu doar probleme grave din sistemul medical, ci și o realitate îngrijorătoare: neregulile sunt adesea cunoscute, dar rareori raportate. În timp ce autoritățile promit investigații și sancțiuni, specialiștii atrag atenția că fără protejarea și încurajarea avertizorilor de integritate, astfel de situații riscă să se repete.

Tragedia care putea fi evitată prin raportare promptă

La mijlocul lunii martie curent, directorul Spitalului Raional Hîncești, Petru Ciubotaru, și-a depus demisia pe fundalul controversei legate de decesul Ludmilei Vartic. Potrivit Ministerului Sănătății, cazul femeii, internată în noiembrie 2025 după o presupusă tentativă de suicid, nu a fost raportat la Poliție de către cadrele medicale, deși astfel de situații ar fi trebuit sesizate autorităților competente. Ministerul a instituit o comisie care urmează să analizeze traseul pacientei și respectarea procedurilor medicale, în timp ce ancheta continuă pentru a clarifica toate circumstanțele tragediei.

Când vocea părinților înlocuiește controalele ineficiente

Un alt caz a fost semnalat la Spitalul Raional Nisporeni, unde, în luna februarie curent, mama unui copil internat a publicat imagini cu condiții mizerabile în secția de pediatrie: baie nefuncțională, lenjerie murdară și gândaci. În urma controalelor, autoritățile au confirmat încălcările normelor sanitaro-igienice. Ministerul Sănătății (MS) a anunțat sistarea activității secției, iar directoarea spitalului a demisionat. Acest caz demonstrează că și persoanele din afara sistemului pot juca un rol esențial în elucidarea neregulilor. Astfel, abuzurile pot fi combătute nu doar prin controale ale autorităților, care nu întotdeauna sunt eficiente,  dar  și prin implicarea oamenilor care aleg să nu tacă.

Haina medicală și datoria legală: Raportarea nu este opțională

Mariana Kalughin, expertă juridică la Transparency International-Moldova, susține că instituțiile medicale sunt obligate prin lege să protejeze avertizorii.

„Personalul medical se încadrează în categoria agenților publici și are obligația să raporteze încălcările legii. Tăinuirea unui act de corupție este sancționată în funcție de statutul făptuitorului”, explică experta.

Ea adaugă că instituția avertizării de integritate este încă insuficient valorificată în medicină.

Canalele oficiale: Cum poți sesiza abuzurile fără a te expune

Angajații medicali au la dispoziție canale oficiale pentru a raporta nereguli: e-mail, petiții fizice sau linii telefonice dedicate (linia verde și linia anticorupție). În ultimii ani, MS a recepționat multiple plângeri privind condițiile precare, disfuncționalitățile administrative sau nereguli în relațiile de muncă, acestea fiind examinate pentru elucidarea circumstanțelor. Reprezentanții MS au menționat pentru API că sesizările pot fi și anonime pentru a reduce riscul represaliilor, precizând că avertizorii beneficiază de confidențialitate și protecție legală. Totuși, mulți angajați ezită să raporteze neregulile existente în sistemul medical de frica pierderii locului de muncă.

Mariana Kalughin conchide:

„Asigurarea inevitabilității pedepsei este esențială pentru a încuraja potențialii avertizori și pentru a preveni viitoare infracțiuni”.

Autor: Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
În esență Social

Un sector sensibil, reguli mai stricte: angajații AMDM instruiți să prevină riscurile de corupție

Într-un sector în care deciziile administrative pot influența direct siguranța pacienților, integritatea nu este doar o regulă de conduită, ci o condiție esențială pentru protejarea sănătății publice. Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) din Republica Moldova a făcut un pas important în consolidarea acestei culturi instituționale, organizând, în parteneriat cu Transparency International-Moldova (TIM), o sesiune de instruire dedicată prevenirii riscurilor de corupție.

Importanța eticii în activitatea zilnică

AMDM are responsabilitatea strategică de a decide ce medicamente ajung pe piață și care sunt retrase din farmacii. Din acest motiv, instruirea angajaților este esențială pentru o instituție cu impact direct asupra siguranței cetățenilor.

Iuliana Albu, directoarea AMDM, subliniază că activitatea zilnică trebuie ghidată strict de etica profesională.

„Trebuie să conștientizăm că avem o responsabilitate foarte mare pe umerii noștri și că activitatea noastră trebuie să fie ghidată de etică profesională”, a declarat aceasta, precizând totodată că își dorește ca instituția să preia bunele practici din alte entități publice pentru a consolida mecanismele interne.

Iuliana Albu mai susține că deși această inițiativă nu a fost determinată de sesizări concrete de corupție, ea reprezintă un răspuns proactiv la realitățile din domeniu. Există situații în care agenții economici transmit demersuri prin care sugerează că unele decizii ar putea favoriza anumite părți, însă instituția analizează și investighează fiecare astfel de semnal conform procedurilor legale.

Măsuri practice pentru prevenirea riscurilor

Sesiunile de instruire au oferit angajaților o mai bună înțelegere a instrumentelor de integritate esențiale pentru independența lor profesională. Ion Dediu, consilier în cadrul AMDM, a recunoscut utilitatea temelor abordate:

„Au fost explicate mecanismele interne care trebuie să existe într-o instituție publică – controale interne, declarații și alte instrumente menite să asigure integritatea și independența funcționarilor. Multe dintre ele nu le cunoșteam”.

Având în vedere că domeniul medicamentelor este considerat unul sensibil la riscurile de corupție, Mihai Nistorică, șeful Direcției Generale de Control și Inspecție Farmaceutică, consideră că prevenirea este prioritară.

„Domeniul medicamentelor este considerat unul sensibil la riscurile de corupție. De aceea, prevenirea acestor situații este extrem de importantă. Aceste aspecte trebuie conștientizate de fiecare în parte, dar și monitorizate colectiv de către instituții”, a menționat acesta.

El a explicat că, în prezent, prevenirea începe cu declararea individuală a potențialelor conflicte de interese și monitorizarea riguroasă a sarcinilor de către superiori, subliniind că acestea sunt unele dintre cele mai frecvent aplicate măsuri.

Transparența și raportarea neregulilor

Expertiza Transparency International-Moldova (TIM) reconfirmă faptul că nicio organizație nu este imună la riscurile corupției. Lilia Zaharia, directoarea executivă TIM, îndeamnă angajatorii să transforme regulile scrise în comportamente cotidiene.

„Încurajăm angajatorii să transforme regulile în practici de zi cu zi și să arate că un climat anticorupțional nu protejează doar organizația, ci și integritatea angajaților”, susține Lilia Zaharia.

Pentru momentele în care angajații ar putea avea rețineri în a raporta problemele pe canalele interne, există platforma Avertizori.transparency.md. Acest instrument oferă un mediu confidențial pentru semnalarea abuzurilor de putere, unde experții anticorupție analizează sesizările și oferă pași concreți de urmat. Prin acest efort comun, AMDM își propune să transforme integritatea într-un mecanism real de protecție atât pentru instituție, cât și pentru cetățeni.

Autor: Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Actualitate În Moldova

Părinții, avertizori de integritate: „Arma” împotriva taxelor ilegale din grădinițe

Colectările de bani în grădinițe rămân unul dintre cele mai sensibile subiecte din sistemul educațional preșcolar, motiv pentru care unele autorități locale au început să îi îndemne direct pe părinți să raporteze asemenea practici. Deși nu sunt angajați ai instituțiilor de învățământ, părinții sunt considerați, fără echivoc, avertizori de integritate. Acest statut a început să producă efecte concrete, un exemplu recent fiind sancționarea unei directoare de grădiniță pentru acte ilegale comise în instituția pe care o conducea. Totuși, specialiștii avertizează că fenomenul nu poate fi eradicat doar prin apeluri publice, ci necesită intervenții sistemice, reguli clare și garanții reale pentru cei care aleg să rupă tăcerea.

Un precedent în justiție: Condamnarea de la Ciocana

În toamna anului trecut, Dina Pavaleanu, fosta șefă a Grădiniței nr. 32 din sectorul Ciocana, municipiul Chișinău, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Ea fusese reținută anterior într-un dosar de corupție, fiind acuzată că ar fi pretins 6000 de lei de la părinții a doi copii. De asemenea, instanța i-a aplicat o amendă în valoare de 200 mii de lei și a privat-o de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani. În apărarea sa, fosta directoare a susținut în fața magistraților că nu a solicitat bani, ci a fost vorba despre o inițiativă a părinților de a contribui la crearea unor condiții pe care bugetul de stat nu le acoperea. Cazul a fost analizat și de Consiliul de Etică al Ministerului Educației și Cercetării (MEC), care a decis retragerea gradului managerial al acesteia.

Cadrul legal: Părintele ca garant al interesului public

Lilia Zaharia, directoarea executivă a Transparency International-Moldova, subliniază că legea protejează orice persoană care semnalează abuzuri de interes public, nu doar angajații instituțiilor.

„Părinții sunt considerați, fără echivoc, avertizori de integritate în sistemul educațional, deoarece ei reprezintă interesul direct al copilului”, explică experta.

Aceasta adaugă că părinții au un avantaj strategic, reușind să identifice plăți informale sau abuzuri de putere mult mai rapid decât autoritățile.

În calitatea sa de președintă a Consiliului de Etică din cadrul MEC, Lilia Zaharia, încurajează părinții să utilizeze mecanismele oficiale, precizând că sesizarea trebuie să fie formală, scrisă și susținută de dovezi clare.

„Primul pas este să se adreseze Consiliului de etică al instituției de învățământ”, explică aceasta, menționând că documentul depus la secretariat trebuie să conțină datele de contact, numele elevului, descrierea situației și dovezi precum mesaje sau martori.

Odată înregistrată, instituția are obligația legală de a examina cazul. Membrii Consiliului analizează faptele, solicită explicații și emit recomandări, de la avertisment până la sesizarea altor autorități.

„Părinți Solidari”: Protecția identității în fața sistemului

Ala Revenco, directoarea Asociației „Părinți Solidari”, completează acest tablou evidențiind o realitate dură: de multe ori, părinții se tem să raporteze direct de frica represaliilor asupra copiilor lor. Din acest motiv, asociația preia adesea rolul de interfață între familii și autorități.

„Noi am sesizat în repetate rânduri instituțiile competente în baza informațiilor primite de la părinți, tocmai pentru a le proteja identitatea, deoarece, în practică, statul nu garantează întotdeauna anonimatul și siguranța celui care reclamă”, afirmă experta.

Ea mai adaugă că, spre deosebire de anii precedenți, colectările de bani nu mai sunt complet „invizibile”, deoarece acestea lasă urme clare în grupurile de comunicare online ale părinților. Ala Revenco explică faptul că aceste mesaje și liste de contribuții reprezintă probe esențiale care pot fi utilizate de comisiile de etică în procesul de evaluare a cazurilor.

Mobilizarea la nivel local: Exemplul municipiului Hîncești

O inițiativă încurajatoare a apărut în municipiul Hîncești, unde autoritățile locale au lansat un apel public prin care îndeamnă părinții să raporteze orice solicitare de bani. Decizia a fost luată după ce mai mulți părinți s-au arătat nemulțumiți de colectarea fondurilor pentru costumele unui matineu. Potrivit administrației locale, sesizările recepționate urmează să fie analizate de o comisie specială, care va efectua verificări direct la fața locului pentru a clarifica situația.

Depășirea barierei fricii

Totuși, reticența rămâne o problemă. De la începutul anului 2024, la Consiliul de Etică a ajuns doar cazul de la Ciocana. Lilia Zaharia și Ala Revenco cad de acord asupra unui punct esențial: părinții nu trebuie să se teamă. Dacă o problemă nu este soluționată la nivelul instituției, există pârghii precum MEC, Centrul Național Anticorupție pentru cazurile de corupție sau platforma Avertizori.transparency.md pentru raportări confidențiale. Folosirea responsabilă a acestor instrumente este singura cale către un mediu educațional mai sigur și mai corect pentru copii.

Autor: Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Actualitate În Moldova

Abuzurile primarului: Cum le poate raporta un funcționar?

În ultimii ani, mai multe cazuri de abuz și corupție din administrația publică locală (APL) au fost investigate de organele judiciare și examinate de instanțele de judecată. Deși primarii sunt aleși local și nu au superiori ierarhici direcți, aceștia pot fi trași la răspundere pentru încălcarea legii. În acest context, apare o întrebare esențială: ce poate face un funcționar atunci când constată că primarul încalcă legea? Experții anticorupție recomandă utilizarea mecanismelor legale și asumarea rolului de avertizor de integritate, conform procedurilor în vigoare. Deși relația de subordonare poate genera vulnerabilități și riscul unor constrângeri, cadrul legal actual oferă instrumente de protecție specifice pentru cei care raportează ilegalitățile cu bună-credință.

Primarul nu are „șef”, dar nu este în afara legii

Faptul că primarul nu are un „șef” în sens ierarhic nu înseamnă că activitatea sa scapă controlului. Potrivit legislației privind APL, primarul este supus controlului administrativ, auditului, investigațiilor organelor de drept și controlului judecătoresc. Consiliul local exercită, la rândul său, un control politic asupra executivului local, iar actele administrative pot fi contestate atunci când încalcă legea sau afectează drepturi și interese legitime.

Funcționarea acestor mecanisme este confirmată și de cazurile ajunse în instanță în ultimii ani. Condamnările pronunțate în primă instanță împotriva unor primari din Băcioi,  Edineț  sau Cantemir  arată că sesizarea neregulilor poate duce, în timp, la investigații și sancțiuni concrete, chiar dacă drumul este unul anevoios.

Avertizarea de integritate între lege și realitatea din primării

Pentru funcționarii care observă posibile încălcări ale legii, avertizarea de integritate este principalul instrument  legal de semnalare a problemelor în interes public. În mod legal, procesul ar trebui să înceapă din interiorul instituției. Primăriile sunt obligate să dispună de un regulament intern privind avertizarea de integritate, de un registru special pentru sesizări și de o persoană desemnată să le recepționeze. În aceste condiții, funcționarul poate depune o sesizare scrisă sau verbală, solicitând înregistrarea oficială și, dacă este cazul, protejarea identității. În practică însă, aceste mecanisme sunt adesea mai degrabă formale. În opinia lui Vitalie Moisei, expert anticorupție, aplicarea legii diferă considerabil de la o primărie la alta.

„Mecanismele de raportare sigură și confidențială la nivel local sunt inegale. De multe ori ele există doar pe hârtie”, specifică expertul.

Această discrepanță explică de ce mulți funcționari evită raportarea internă, mai ales în comunitățile mici, unde relațiile personale sunt strânse, iar riscul ca identitatea avertizorului să devină cunoscută este ridicat.

Când raportarea internă nu este sigură

Legea permite funcționarilor să se adreseze direct instituțiilor externe atunci când raportarea internă nu este posibilă, nu este sigură sau nu produce rezultate. În funcție de natura faptelor semnalate, sesizările pot ajunge la instituții cu atribuții diferite, de la combaterea corupției până la controlul legalității actelor administrative sau investigarea infracțiunilor.

Unde pot fi depuse sesizările, informații utile pentru funcționari

Funcționarii publici care decid să raporteze nereguli pot apela la instituțiile statului menționate în tabelul de mai jos.

Instituția Domeniul de competență Canalul de sesizare
CNA Fapte de corupție sau abuz de serviciu Online (cna.md), Linia națională anticorupție (080055555)
Avocatul Poporului Protecția avertizorilor de integritate Platforma ombudsman.md (chestionar dedicat)
ANI Avere, conflicte de interese, incompatibilități Platforma ani.md (secțiunea petiții online)
Curtea de Conturi Gestionarea banilor și a patrimoniului public Platforma oficială ccrm.md
Cancelaria de Stat Controlul legalității actelor administrative Site-ul Guvernului (secțiunea petiții) sau oficii teritoriale
Organele de urmărire penală Suspiciuni de infracțiuni Adresare directă conform competențelor
Instanțele de judecată (contencios administrativ) Contestarea actelor administrative abuzive Acțiune în instanță

 Raportarea publică, ultima soluție

În situații excepționale, când interesul public este grav afectat și celelalte mecanisme nu funcționează, legea permite și raportarea publică. Aceasta poate însemna informarea presei, publicarea informațiilor pe platforme specializate sau sesizarea organizațiilor societății civile. Chiar dacă informațiile apar inițial în spațiul public, autoritățile au dreptul și, în multe cazuri, obligația de a se autosesiza.

Cine verifică legalitatea actelor primarului

Controlul legalității actelor emise de primari este realizat, în principal, de Cancelaria de Stat, prin Registrul de Stat al Actelor Locale. După înregistrare, poate fi inițiat controlul de legalitate, iar dacă neregulile nu sunt remediate, cazul poate ajunge în instanță. Curtea de Conturi examinează actele doar în măsura în care acestea produc efecte financiare sau patrimoniale și nu are competența de a le anula, acest rol revenind instanțelor de judecată sau altor autorități abilitate.

Protecție legală, dar riscuri persistente

Deși legea prevede măsuri de protecție pentru avertizorii de integritate, riscurile nu dispar complet, mai ales la nivel local.

„În practică, avertizorii se confruntă frecvent cu represalii subtile-izolare profesională, presiuni psihologice sau blocarea avansării în carieră”, atenționează Vitalie Moisei.

Potrivit expertului, miza reală nu este doar existența cadrului legal, ci modul în care acesta este aplicat.

„Legea există, dar eficiența ei depinde de cultura instituțională și de reacția conducerii locale. Avertizarea de integritate trebuie percepută ca un act de responsabilitate civică, nu ca o trădare”, subliniază expertul.

Un sprijin suplimentar pentru avertizori

Indiferent de instituția care analizează neregulile, angajații APL pot contribui direct la combaterea corupției. Un instrument creat special în acest scop este platforma Avertizori.transparency.md, care oferă avertizorilor de integritate un mediu sigur și confidențial pentru raportarea actelor de corupție, abuzurilor de putere sau neregulilor administrative.

Autor: Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Actualitate În Moldova

Avertizorii de integritate în Republica Moldova: între lege și realitatea din comunități

Deși legislația Republicii Moldova prevede mecanisme clare de protecție pentru avertizorii de integritate, realitatea din comunitățile locale rămâne plină de provocări. Participanți din mai multe raioane, implicați recent în ateliere dedicate integrității și eticii la nivel local, organizate de Transparency International-Moldova, spun că sesizarea neregulilor rareori este o opțiune reală din cauza fricii, a lipsei de încredere în instituții și a dimensiunii reduse a colectivelor. Oamenii recunosc importanța avertizorilor pentru o societate integră și susțin că schimbarea este posibilă dacă mecanismele de raportare vor fi aplicate corect, iar cultura integrității va fi consolidată la nivel de comunitate.

„Frica este mai puternică decât dorința de a face dreptate”

Liudmila Bagrii, consilieră raională în Ocnița, susține că, deși rolul avertizorilor de integritate este crucial pentru prevenirea abuzurilor, oamenii din comunitățile mici se tem să raporteze.

„Rolul avertizorilor de integritate este esențial pentru o comunitate sănătoasă, pentru că doar prin sesizarea neregulilor putem preveni abuzurile și corupția. Totuși, în realitate, oamenii din localitățile noastre sunt rareori dispuși să raporteze astfel de cazuri. Frica este mai puternică decât dorința de a face dreptate. Oamenii se tem de consecințe, de pierderea locului de muncă, de presiuni din partea conducerii, chiar și de blamare, pentru că în colectivele mici toată lumea cunoaște pe toată lumea. Da, legea garantează protecția avertizorilor de integritate, dar percepția publică este că aceste garanții nu funcționează pe deplin, mai ales în instituțiile cu un număr redus de angajați, unde este ușor să fie identificată persoana care a făcut sesizarea. Și eu personal simt această nesiguranță. Legislația spune că avertizorii sunt protejați, dar în practică încrederea rămâne scăzută. În instituția noastră există mecanisme de raportare, inclusiv o platformă online unde pot fi depuse plângeri. Cu toate acestea, sunt puține cazuri raportate. De obicei, oamenii înaintează petiții despre probleme generale care îi deranjează, mai rar despre acte de corupție sau ilegalități propriu-zise. În general, cred că lipsa de încredere și frica de repercusiuni sunt principalele motive care îi opresc pe oameni să devină avertizori de integritate”, a declarat Liudmila Bagrii pentru Asociația Presei Independente (API).

Și Alexandru Reul, vicepreședintele raionului Dubăsari, evidențiază teama ca un obstacol major în raportarea neregulilor.

„Dacă ne dorim cu adevărat să devenim o țară integră și apropiată de standardele europene, trebuie să încurajăm activ avertizorii de integritate și să sprijinim raportarea cazurilor de ilegalitate. Este nevoie de o schimbare de mentalitate, pentru că integritatea nu este doar un principiu abstract, ci un beneficiu real atât pentru angajați, cât și pentru viitorul comunității noastre. Totuși, într-o țară mică, unde oamenii se cunosc între ei, mai ales în mediul rural, apare teama de conflicte și tensiuni. Asta devine adesea un obstacol în calea raportării. Trebuie să învățăm treptat să depășim acest impediment și să respectăm legea, pentru că necunoașterea ei nu îl scutește pe nimeni de responsabilitate. Este esențial ca fiecare funcționar public să se informeze și să-și cunoască obligațiile. Suntem plătiți din bugetul Republicii Moldova și avem datoria să ne asumăm un comportament corect și transparent. În cadrul Consiliului există mecanisme de raportare a neregulilor, însă ele trebuie cunoscute și utilizate, altfel nu putem vorbi despre adevărata consolidare a integrității”, a spus Alexandru Reul.

Instituțiile mici, între lipsa dovezilor și anonimat fragil

Ludmila Țurcanu, secretara Consiliului Raional Cantemir, remarcă faptul că nu orice act de corupție poate fi observat sau demonstrat cu ușurință.

„Rolul avertizorilor de integritate este esențial, iar acest lucru nu ar trebui contestat. Totuși, cred că societatea noastră nu este pe deplin pregătită pentru a valorifica acest mecanism. Oamenii au nevoie de mai multe instituții accesibile și de canale sigure, prin care să poată raporta neregulile. Un alt aspect important este că un act de corupție nu întotdeauna poate fi observat ușor. Pentru a raporta, trebuie să existe probe sau indicii clare. Dacă eu, ca specialist, nu văd concret o situație suspectă, nu pot formula o sesizare doar pe baza unei intuiții. Trebuie să ne gândim și la etapa de după raportare: cazul urmează să fie anchetat, și chiar dacă avertizorului i se păstrează anonimatul, există riscul ca identitatea lui să fie dedusă, mai cu seamă în instituțiile mici. Deci, frica rămâne un factor puternic, mai ales în instituții cu 2–3 angajați, unde este ușor de ghicit cine a făcut o sesizare, indiferent de măsurile de protecție. În instituția în care activez avem mecanisme de raportare. Sunt registre interne, e-mail oficial, proceduri clare, însă cazuri de corupție raportate aproape că nu există. În schimb, sunt sesizate mai des situații legate de conflicte de interese, pentru care se emit acte administrative și se aplică soluții”, a spus Ludmila Țurcanu.

Iar Dumitru Muranevici, vicepreședintele raionului Cantemir, subliniază că legea funcționează mult mai eficient în instituțiile mari, unde numărul angajaților oferă un grad real de protecție. El susține necesitatea adoptării unor mecanisme alternative pentru instituțiile cu puțini angajați.

„Legea avertizorilor de integritate este binevenită în principiu, însă realitatea din administrația publică locală arată că impactul ei este limitat în instituțiile cu doar 3–5 angajați. În astfel de colective mici, unde oamenii sunt colegi apropiați și lucrează zilnic împreună, este aproape imposibil să menții anonimatul unui avertizor. Din acest motiv, cred că legea funcționează mult mai eficient în instituțiile mari, unde numărul angajaților oferă un grad real de protecție. Pentru APL-urile de nivelul I, este posibil să fie nevoie de mecanisme alternative de raportare, adaptate contextului lor specific. Nu doar frica îi oprește pe oameni să sesizeze nereguli, ci și dezamăgirea profundă față de sistem. Mulți nu mai cred în eficiența instituțiilor. Și eu, în mandatul meu de consilier, am transmis numeroase sesizări, iar răspunsurile primite, inclusiv de la CNA,  au fost, de multe ori, superficiale și lipsite de un conținut care să inspire încredere. În aceste condiții, oamenii ajung să creadă că raportarea nu aduce nicio schimbare. La asta se adaugă și fenomenul de cumătrism, încă prezent în unele structuri, care frânează procesul de reformă și descurajează alerta civică. În opinia mea, sesizările ar trebui să fie soluționate cu seriozitate la nivelul instituției, iar abia ulterior, dacă problema persistă, să fie transmise mai departe, către organele specializate precum CNA. Chiar și așa, este un fapt cunoscut că, în timp, identitatea avertizorului ajunge să fie ghicită, ceea ce îi face pe mulți să renunțe înainte de a începe”, afirmă Dumitru Muranevici.

„Pe măsură ce instituțiile vor demonstra transparență, seriozitate și confidențialitate în gestionarea acestor semnalări, gradul de încredere va crește”

În ciuda dificultăților, există și voci optimiste. Cătălin Sandu, specialist principal în cadrul Secției Juridice și Resurse Umane a Consiliului Raional Sîngerei, crede că mecanismul avertizorilor rămâne esențial pentru sănătatea unei comunități.

„Din punctul meu de vedere, mecanismul avertizorilor de integritate este esențial pentru buna funcționare și sănătatea unei comunități. Acest instrument permite identificarea și semnalarea neregulilor care, în mod obișnuit, ar putea trece neobservate, contribuind astfel la consolidarea unui climat corect și responsabil. În localitățile noastre, cred că oamenii ar fi dispuși să raporteze nereguli, însă sunt adesea descurajați de frica de consecințe sau de percepția că sesizările lor nu vor avea efect. Totodată, lipsa unei informări clare privind protecția juridică a avertizorilor reprezintă un obstacol important. Pe măsură ce instituțiile vor demonstra transparență, seriozitate și confidențialitate în gestionarea acestor semnalări, gradul de încredere va crește, iar oamenii vor fi mai dispuși să utilizeze acest mecanism în beneficiul comunității”, a declarat Cătălin Sandu.

În perioada septembrie-noiembrie 2025, Transparency International Moldova a organizat 11 ateliere în 11 raioane, adresate aleșilor locali, atât la nivel municipal, cât și raional. Scopul acestor întâlniri a fost de a explica importanța avertizorilor de integritate într-o societate democratică, unde transparența și corectitudinea sunt fundamentale. Astfel de ateliere au fost necesare deoarece, în practică, mulți funcționari locali nu cunosc pe deplin mecanismele de protecție a avertizorilor și beneficiile implicării acestora în prevenirea corupției. Acest lucru poate conduce la ignorarea sau chiar hărțuirea avertizorilor, ceea ce afectează buna guvernare și încrederea cetățenilor în instituțiile publice.

Pentru anul 2026, TI Moldova își propune să extindă aceste activități în alte 15 raioane, astfel încât toți funcționarii de la nivel local să înțeleagă pe deplin rolul avertizorului de integritate și să poată contribui activ la crearea unui mediu administrativ transparent și responsabil. Această continuare este esențială pentru consolidarea culturii integrității la nivel local și pentru prevenirea fenomenelor de corupție și abuz de putere.

Autor: Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼