Localitățile Abaclia și Iordanovca din raionul Basarabeasca au aprobat deciziile privind amalgamarea voluntară, urmând să formeze o nouă unitate administrativ-teritorială cu o primărie comună.
Pentru susținerea procesului de reorganizare și dezvoltarea localităților, noua entitate administrativă va beneficia de stimulente financiare în valoare de 13,29 milioane de lei oferite de Guvernul Republicii Moldova.
Potrivit informațiilor prezentate de reprezentanții Cancelariei de Stat, grupul comun de lucru al localităților a stabilit primele direcții de acțiune pentru apropierea serviciilor publice de cetățeni. Printre acestea se numără instituirea unui CUPS (Centru Unificat de Prestare a Serviciilor) în Iordanovca și elaborarea proiectelor tehnice pentru investițiile planificate în Abaclia.
Amalgamarea voluntară are drept scop crearea unei administrații locale mai eficiente, atragerea investițiilor și îmbunătățirea accesului locuitorilor la servicii publice.
Procesul de amalgamare voluntară în Republica Moldova continuă, iar autoritățile centrale susțin localitățile care aleg această cale de dezvoltare.
În raionul Basarabeasca, un posibil pas similar este analizat și de localitățile Carabetovca și Sadaclia, care urmează să decidă dacă vor iniția procesul de amalgamare voluntară.
Bașcalia este una dintre puținele localități din raionul Basarabeasca unde, în prezent, au loc cele mai multe discuții privind reforma administrativ-teritorială. Potrivit autorităților locale, poziția geografică a satului, infrastructura existentă și distanța față de centrul raional fac ca varianta propusă de reorganizare să fie una sensibilă pentru locuitori.
În cadrul unei întâlniri organizate în proiectul BAStv „Dialogul generațiilor”, primarul satului Bașcalia, Ion Bordan, a explicat de ce administrația locală are rezerve față de varianta propusă de amalgamare și care sunt principalele îngrijorări ale comunității.
Bașcalia și Abaclia: disputa privind posibila amalgamare a localităților
În cadrul reformei administrative este propusă amalgamarea (unirea voluntară) a unităților administrativ-teritoriale Bașcalia și Abaclia, ceea ce ar presupune desființarea primăriei din Bașcalia, deoarece localitatea are un număr mai mic de locuitori.
Conform legislației, Bașcalia poate fi amalgamată doar cu Abaclia, deoarece cele două localități au o mică porțiune de hotar comună. Celelalte sate din apropiere fac parte din UTA Găgăuzia.
Primarul Ion Bordan consideră însă că, atunci când sunt comparate două localități, nu trebuie luat în calcul doar numărul populației, ci și infrastructura existentă, prezența specialiștilor, calitatea serviciilor publice și posibilitățile de dezvoltare.
Potrivit datelor oficiale, în Bașcalia locuiesc 1 313 persoane, iar în Abaclia – 2 900 de persoane. În același timp, Abaclia a inițiat deja procesul de unire voluntară cu satul Iordanovca.
„Numărul populației din sat a fost subestimat la calcularea criteriilor, iar numărul real al locuitorilor este mai mare decât cel indicat în datele oficiale. Dacă comparăm doar după numărul de persoane, obținem o imagine incompletă. Trebuie luate în considerare și alte criterii – infrastructura, specialiștii, instituțiile și proiectele realizate în localitate”, a declarat Ion Bordan.
Primarul a menționat că în Bașcalia activează un centru de sănătate, există o primărie cu specialiștii necesari și mai multe obiective de infrastructură. În opinia sa, după amalgamare, accesul locuitorilor la unele servicii publice ar putea deveni mai dificil.
„Între Bașcalia și Abaclia sunt aproximativ 30 de kilometri, iar o parte din drum se află într-o stare nesatisfăcătoare. Astăzi omul știe unde să vină pentru un certificat sau pentru ajutor. Dacă serviciile vor fi transferate într-o altă localitate, apare întrebarea: cum vor ajunge acolo persoanele în vârstă?”, a spus primarul.
Temeri privind patrimoniul și resursele locale
O altă problemă care îi preocupă pe reprezentanții administrației locale este modul în care va fi gestionat patrimoniul primăriilor după amalgamarea localităților.
Potrivit primarului, stimulentele financiare oferite de stat pentru localitățile care se unesc ar putea să nu fie suficiente în raport cu resursele și bunurile care vor fi transmise noii unități administrative.
Menționăm că, potrivit deciziilor Guvernului, unitatea administrativ-teritorială creată în urma unirii voluntare poate beneficia de un transfer investițional de 3 000 de lei pentru fiecare locuitor, până la 1 milion de lei pentru pregătirea procesului de amalgamare, precum și de sprijin suplimentar pentru bugetul local timp de trei ani.
Aceste mijloace financiare nu sunt oferite direct cetățenilor, ci sunt transferate în bugetul noii unități administrative pentru proiecte de dezvoltare și modernizarea infrastructurii.
„Dacă astăzi satul are patrimoniu, terenuri și infrastructură, este important să înțelegem cum vor fi gestionate aceste bunuri după amalgamare”, a menționat șeful administrației locale.
Servicii publice la nivel local: va rămâne primăria accesibilă?
Una dintre principalele preocupări ale locuitorilor este păstrarea accesului la serviciile publice. Ion Bordan spune că oamenii vin la primărie nu doar pentru acte sau certificate:
„Oamenii vin pentru consultații, pentru ajutor în rezolvarea problemelor cotidiene și pentru situații urgente. Primăria nu înseamnă doar eliberarea unor documente. În cazul nostru, este locul unde oamenii vin cu problema lor și caută o soluție”.
Totodată, conceptul reformei administrative prevede digitalizarea serviciilor și posibilitatea obținerii online a unor documente. Însă, potrivit primarului, nu toți locuitorii din Bașcalia, în special persoanele în vârstă, vor putea utiliza aceste servicii fără sprijin suplimentar.
Pentru a reduce aceste dificultăți, conceptul reformei prevede existența unui reprezentant al primarului în localitățile care nu vor avea propria primărie. Acesta ar urma să mențină legătura dintre cetățeni și noua administrație, să ajute oamenii să depună cereri și să beneficieze de serviciile necesare.
Locuitorii satelor Abaclia și Iordanovca sunt invitați să participe la consultările publice privind proiectul de amalgamare voluntară a celor două unități administrativ-teritoriale (UAT). Inițiativa face parte din reforma administrației publice locale și urmărește consolidarea capacității administrative, atragerea investițiilor și îmbunătățirea serviciilor publice.
Documentele elaborate de grupul comun de lucru vor putea fi analizate de cetățeni, iar opiniile și recomandările acestora vor fi luate în considerare înainte ca proiectul să fie supus aprobării consiliilor locale.
Potrivit documentelor de fundamentare, noua structură administrativă ar urma să aibă centrul administrativ în satul Abaclia, localitate desemnată în baza criteriilor prevăzute de legislația națională privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale.
O comunitate cu peste 3.300 de locuitori
Datele prezentate în cadrul analizei arată că cele două localități însumează o populație de 3.335 de locuitori, aproximativ 2.168 de gospodării, o suprafață totală de 87,84 km² și o rețea de drumuri de circa 65 de kilometri.
Evaluarea serviciilor publice existente evidențiază atât punctele forte, cât și domeniile în care sunt necesare investiții.
În satul Abaclia, rețeaua de apă potabilă, grădinița, transportul public și terenurile de sport sunt apreciate la un nivel înalt, însă lipsa sistemului public de canalizare rămâne una dintre cele mai importante probleme ale localității.
În Iordanovca, infrastructura de alimentare cu apă, iluminatul stradal și serviciile de salubrizare sunt bine dezvoltate, însă există deficiențe privind drumurile asfaltate și transportul public.
Cinci priorități comune pentru dezvoltare
Grupul de lucru a identificat cinci direcții strategice considerate prioritare pentru viitoarea administrație comună:
digitalizarea serviciilor administrative și dezvoltarea serviciilor electronice pentru cetățeni;
extinderea sistemelor de canalizare și îmbunătățirea serviciilor de sanitație publică;
atragerea investițiilor și accesarea fondurilor europene și naționale;
modernizarea infrastructurii rutiere;
dezvoltarea economiei locale și crearea de noi locuri de muncă.
Pentru realizarea acestor obiective sunt estimate investiții de peste 20,4 milioane de lei, la care s-ar putea adăuga finanțări externe prin Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, programele Uniunii Europene și Fondul pentru Amalgamare Voluntară.
Separat, documentele prevăd un stimulent financiar destinat investițiilor capitale în valoare estimată la 10,39 milioane de lei, în cazul finalizării procesului de amalgamare.
Investiții planificate pentru fiecare localitate
Pe lângă obiectivele comune, fiecare localitate și-a stabilit propriile priorități.
În Abaclia, accentul este pus pe construirea sistemului de canalizare și continuarea reabilitării drumurilor.
În Iordanovca, autoritățile propun modernizarea infrastructurii rutiere, precum și proiectarea și construcția unui nou turn de apă pentru îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă.
Totodată, în documentele strategice sunt incluse măsuri pentru dezvoltarea transportului public, inclusiv posibilitatea introducerii sau extinderii unei rute de microbuz, creșterea frecvenței curselor și amenajarea unor stații moderne pentru pasageri.
Ce presupune amalgamarea voluntară
Amalgamarea voluntară reprezintă procesul prin care două sau mai multe unități administrativ-teritoriale decid, prin acord comun și cu respectarea procedurilor legale, să formeze o singură administrație locală. Potrivit autorităților, scopul acestei reforme este consolidarea capacității administrative, utilizarea mai eficientă a resurselor financiare și facilitarea accesului la proiecte de investiții de amploare.
Conform notei de fundamentare, proiectul nu generează cheltuieli bugetare imediate, iar eventualele implicații financiare și administrative vor fi analizate în etapele ulterioare, după constituirea legală a noii unități administrativ-teritoriale.
Cetățenii sunt invitați să participe la consultări
Autoritățile locale subliniază că procesul de consultare publică reprezintă o etapă obligatorie înainte de adoptarea deciziei finale. Locuitorii, reprezentanții societății civile și mediului de afaceri pot transmite recomandări și opinii până la 15 iulie 2026, fie prin poștă electronică, fie direct la sediul Primăriei Iordanovca.
După încheierea consultărilor și aprobarea proiectelor de către consiliile locale, dosarul de amalgamare va fi transmis Cancelariei de Stat, instituție care coordonează etapele finale ale procedurii prevăzute de legislația Republicii Moldova.
În Republica Moldova continuă discuțiile privind reforma administrativ-teritorială, care ar putea influența structura raioanelor, activitatea autorităților publice locale și modul de organizare a serviciilor publice pentru populație. Unii consideră că reforma ar putea crește eficiența guvernării și calitatea serviciilor, în timp ce alții se tem de reducerea accesului la instituțiile publice și diminuarea rolului localităților mici.
Redacția BAStv îi invită pe cititori să participe la sondaj și să își exprime opinia. Ne interesează să aflăm cât de bine sunt informați cetățenii despre posibilele schimbări, ce așteptări au de la această reformă și care sunt principalele preocupări.
O delegație a Primăriei Cimișlia a luat parte, în perioada 17–18 iunie 2026, la cea de-a doua reuniune transnațională a rețelei europene CITI4UD, organizată în orașul Alghero, Italia. Evenimentul a reunit reprezentanți ai administrațiilor publice locale din mai multe țări europene, implicați în promovarea unei guvernări participative și a cooperării dintre autorități și comunități.
Pe durata reuniunii, participanții au analizat exemple de bune practici implementate de orașele membre ale rețelei, au discutat despre provocările cu care se confruntă comunitățile locale și au identificat soluții pentru creșterea implicării cetățenilor în procesele de luare a deciziilor.
Reprezentanții orașului Cimișlia au prezentat experiența locală în domeniul participării civice, evidențiind acțiunile întreprinse pentru consolidarea dialogului dintre administrația publică locală, societatea civilă și cetățeni. Totodată, aceștia au avut posibilitatea să facă schimb de experiență cu partenerii europeni și să afle noi metode de dezvoltare a unor comunități mai active, incluzive și responsabile.
Un punct important al programului l-au constituit vizitele de studiu organizate în diferite zone ale orașului Alghero. În cadrul acestora, participanții au cunoscut inițiative locale dezvoltate cu implicarea directă a cetățenilor și au observat modul în care colaborarea dintre autorități și comunitate contribuie la îmbunătățirea serviciilor publice și a calității vieții locuitorilor.
Potrivit organizatorilor, astfel de întâlniri permit schimbul de experiență între orașele partenere și facilitează identificarea unor soluții eficiente pentru consolidarea proceselor participative la nivel local.
Participarea delegației din Cimișlia la reuniunea CITI4UD oferă administrației locale oportunitatea de a prelua și adapta practici europene de succes, care pot fi aplicate ulterior în relația cu cetățenii și în dezvoltarea unor mecanisme moderne de consultare și colaborare comunitară.
Rețeaua CITI4UD este implementată în cadrul programului european URBACT și are drept obiectiv sprijinirea orașelor în dezvoltarea unor modele de guvernanță participativă, bazate pe implicarea activă a cetățenilor și cooperarea dintre autorități, organizații și comunități locale.
Primăria orașului Cimișlia a fost declarată câștigătoare în cadrul Programului național „Diaspora Acasă Reușește (DAR 1+3)”, ediția 2026, o inițiativă menită să sprijine dezvoltarea locală prin parteneriatul dintre Guvernul Republicii Moldova, autoritățile publice locale, diaspora și partenerii de dezvoltare.
Proiectul depus de autoritățile locale, intitulat „Creșterea capacității serviciilor comunale prin achiziția de echipamente pentru mini-autospecială”, a fost selectat pentru finanțare în cadrul programului.
Implementarea acestuia va contribui la modernizarea serviciilor comunale din orașul Cimișlia, precum și la creșterea eficienței intervențiilor în teren, în beneficiul direct al locuitorilor.
După obținerea finanțării, autoritățile locale urmează să parcurgă etapele de implementare prevăzute de program, inclusiv asigurarea contribuției din partea bugetului local.
Primăria Cimișlia își propune ca, prin acest proiect, să îmbunătățească infrastructura tehnică a serviciilor comunale și să ofere intervenții mai rapide și mai eficiente în situații operative.
Programul „DAR 1+3” promovează implicarea diasporei în dezvoltarea localităților din Republica Moldova, prin cofinanțare și colaborare între mai mulți parteneri instituționali.
Autoritățile din Cimișlia susțin că acest proiect reprezintă un pas important spre modernizarea orașului și îmbunătățirea calității serviciilor publice.
„Împreună dezvoltăm un oraș mai modern, mai eficient și mai aproape de oameni” – este mesajul transmis de autoritățile locale.
Primarul satului Iordanovca din raionul Basarabeasca Viorica Scobioală a declarat veniturile și bunurile pentru anul 2025. Am analizat raportul publicat pe site-ul Autorității Naționale de Integritate. Declarația reflectă veniturile, bunurile imobile, mijloacele de transport și obligațiile financiare ale primarului pentru perioada de raportare.
Venituri
Viorica Scobioală ocupă funcția de primar al satului Iordanovca din 15 noiembrie 2023. În declarația pentru anul 2025 sunt indicate următoarele venituri:
salariul în cadrul Primăriei Iordanovca – 247 481,12 lei;
venit al unui membru al familiei din activitatea în cadrul întreprinderii de stat „Moldsilva” – 37 316,50 lei;
venit al unui membru al familiei din activitatea gospodăriei țărănești „G.T. V. Scobioala” – 58 472 lei.
Alte surse de venit nu sunt indicate în declarație.
Bunuri imobile
În proprietatea familiei se află patru terenuri agricole cu o suprafață totală de peste 7,2 hectare.
De asemenea, în declarație sunt indicate:
o casă de locuit, achiziționată în anul 2001;
un alt bun imobil cu suprafața de 139,5 mp, achiziționat în anul 2008.
Mijloace de transport
În declarație sunt reflectate următoarele mijloace de transport:
Ford Mondeo, fabricat în 2015, dreptul de folosință fiind obținut în 2022;
Mitsubishi L200, fabricat în 2006, achiziționat în 2023;
VAZ 2121, fabricat în 2004, achiziționat în 2019;
motocicletă sau scuter ALPHA, fabricat în 2021, achiziționat în 2023;
tractor T-40, fabricat în 1990, aflat în proprietate din 2015.
Obligații financiare
În declarație nu sunt indicate economii bancare care depășesc pragul de declarare.
De asemenea, nu sunt declarate:
credite;
datorii;
alte obligații financiare.
________________________
Publicarea declarațiilor este obligatorie pentru persoanele care dețin funcții publice și permite informarea despre veniturile, bunurile și obligațiile financiare ale acestora pentru perioada de raportare.
Primarul satului Carabetovca din raionul Basarabeasca Sergiu Răcilă a declarat veniturile și bunurile pentru anul 2025. Am analizat raportul publicat pe site-ul Autorității Naționale de Integritate. Declarația reflectă veniturile, bunurile imobile, mijloacele de transport și obligațiile financiare ale primarului pentru perioada de raportare.
Venituri
Sergiu Răcilă ocupă funcția de primar al satului Carabetovca din 1 noiembrie 2019. În declarația pentru anul 2025 sunt indicate următoarele venituri:
salariul în cadrul Primăriei Carabetovca — 255 587 lei;
venit al unui membru al familiei din activitatea gospodăriei țărănești GT „Racila Natalia Gheorghe” — 357 990 lei;
venit al unui membru al familiei din activitatea întreprinderii individuale II „Racila Natalia” — 91 941 lei;
plată unică de la CNAS — 2 000 lei.
Bunuri imobile
În proprietatea familiei se află șapte terenuri:
cinci terenuri agricole, dobândite în perioada 2006–2022;
un teren agricol primit în anul 2024 în baza unui act de transmitere;
un teren aferent gospodăriei primit în anul 2024 în baza unui act de transmitere.
De asemenea, în declarație sunt indicate:
o casă individuală de locuit cu suprafața de 80,4 mp, primită prin donație în anul 2011;
un alt bun imobil cu suprafața de 532,3 mp, pentru care dreptul de proprietate a fost dobândit în anul 2024.
Mijloace de transport
În declarație sunt reflectate următoarele mijloace de transport:
Hyundai Santa Fe, fabricat în 2018, achiziționat în 2024;
autocamion SAZ 3507, fabricat în 1991, achiziționat în 2025;
remorcă AL-KO, fabricată în 2008, achiziționată în 2023;
Opel Astra, fabricat în 2002, aflat în proprietate din 2017.
Obligații financiare
În declarație nu sunt indicate economii bancare care depășesc pragul de declarare.
De asemenea, nu sunt declarate:
credite;
datorii;
alte obligații financiare.
_____________
Publicarea declarațiilor este obligatorie pentru persoanele care dețin funcții publice și permite informarea despre veniturile, bunurile și obligațiile financiare ale acestora pentru perioada de raportare.
Primarul satului Abaclia din raionul Basarabeasca Victor Niculiță a declarat veniturile și bunurile pentru anul 2025. Am analizat raportul publicat pe site-ul Autorității Naționale de Integritate. Declarația reflectă veniturile, bunurile imobile, mijloacele de transport și obligațiile financiare ale primarului pentru perioada de raportare.
Veniturile familiei
Primarul satului Abaclia Victor Niculiță ocupă această funcție din 15 noiembrie 2023. În 2025, veniturile declarate includ:
salariul lui Victor Niculiță în cadrul primăriei — 274 979,85 lei;
salariul unui membru al familiei în cadrul companiei SRL „Lunicris & CO” — 84 000 lei.
Alte surse de venit, inclusiv pensii, prestații sociale, venituri din vânzarea bunurilor sau donații, nu sunt indicate în document.
Bunuri imobile
Familia deține șase terenuri cu o suprafață totală de peste 2 hectare:
trei terenuri aferente gospodăriei;
două terenuri agricole;
un teren din altă categorie.
În lista bunurilor imobile sunt indicate și:
două spații comerciale sau de producție cu suprafețele de 483,8 mp și 63,6 mp;
un apartament cu suprafața de 71,5 mp, achiziționat în 2016.
Mijloace de transport
În declarație sunt reflectate patru automobile și tehnică agricolă:
Suzuki Vitara, fabricat în 2023;
KIA, fabricat în 2019;
Dacia Logan, fabricat în 2006;
Peugeot 206, fabricat în 2002;
tractor T-40, fabricat în 1986;
remorcă 2PTS, fabricată în 1989.
Afaceri și obligații financiare
În declarație este indicată deținerea a 100 la sută din cotele companiei SRL „Lunicris & CO”, care activează în domeniul alimentației publice în satul Abaclia.
Nu sunt indicate credite, datorii sau economii bancare care depășesc pragul de declarare.
_________________
Publicarea declarațiilor este obligatorie pentru persoanele care dețin funcții publice și permite informarea despre veniturile, bunurile și obligațiile financiare ale acestora pentru perioada de raportare.
În perioada 16–17 mai și 30–31 mai 2026, la Chișinău, va avea loc o nouă ediție a Adunării Cetățenești, un exercițiu de participare democratică organizat de Parlamentul Republicii Moldova, Parteneriatul European pentru Democrație (EPD) și Centrul de Politici și Reforme (CPR).
Tema acestei ediții este reformarea administrației publice locale (APL), un subiect care influențează direct modul în care funcționează comunitățile locale, serviciile publice și reprezentarea cetățenilor la nivel local. Toate informațiile despre temă și ce este o Adunare Cetățenească pot fi găsite pe: adunareacetateneasca.md.
Timp de două weekenduri, 50 de cetățeni și cetățene vor participa la un proces structurat de informare, deliberare și formulare de recomandări pentru Parlament. Participanții vor discuta între ei, dar și direct cu experți, reprezentanți ai administrației publice locale, autorități și facilitatori independenți, iar la final vor prezenta recomandări care vor fi transmise către Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova, inclusiv Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională, Comisiei pentru integrare europeană, Biroului permanent și fracțiunilor parlamentare.
„Reforma administrației publice locale este un subiect care trebuie discutat împreună cu oamenii. Prin această Adunare Cetățenească ne dorim să oferim o platformă de dialog, în care cetățenii să analizeze perspective diferite și să contribuie la discuțiile despre viitorul comunităților locale”, declară președintele Parlamentului Igor Grosu.
Adunările cetățenești sunt utilizate în multe state democratice ca instrumente de participare publică în procese complexe de interes major. Acestea reunesc cetățeni selectați aleatoriu astfel încât grupul să reflecte diversitatea societății: din diferite regiuni, categorii sociale, grupe de vârstă și comunități lingvistice. Participanții au acces la informații, perspective și expertiză diferită înainte de a ajunge la propriile concluzii și recomandări. Prima adunare cetățenească în Republica Moldova a fost organizată anul trecut.
Organizatorii subliniază că Adunarea Cetățenească este un instrument apolitic și un spațiu neutru și sigur în care participanții pot discuta liber la subiect.
„Rolul nostru este să asigurăm un proces independent și echilibrat, în care cetățenii să asculte diverse opinii, să pună întrebări și să ajungă la propriile concluzii. Însă pentru ca Adunarea Cetățenească să aibă impact, este important ca autoritățile publice să ia în serios recomandările și argumentele cetățenilor și să răspundă la acestea”, spune Andrei Lutenco, director executiv al Centrului de Politici și Reforme.
„În contextul parcursului de integrare europeană al Republicii Moldova este esențial să fie create spații în care cetățenii să poată discuta în mod informat, incluziv și constructiv reformele care le influențează viața de zi cu zi și modul în care sunt elaborate politicile publice. Astfel de procese contribuie la consolidarea încrederii democratice și la o mai mare apropiere între cetățeni și deciziile publice”, a menționat Natalia Hadei, consilieră principală a Parteneriatului European pentru Democrație (EPD).
Agenda Adunării include sesiuni plenare, discuții facilitate în grupuri, paneluri cu experți naționali și internaționali și sesiuni de formulare a recomandărilor. Participanții vor discuta despre provocările actuale ale administrației publice locale, reprezentarea cetățenilor, impactul financiar al diferitelor modele administrative, exemple internaționale de reformă și mecanismele de gestionare a serviciilor publice la nivel local.
Prima parte a procesului, desfășurată în perioada 16-17 mai, va fi dedicată înțelegerii problemelor, discuțiilor cu experți și explorării diferitelor perspective asupra reformei. În cadrul celui de-al doilea weekend, 30–31 mai, participanții vor lucra la formularea, testarea și prioritizarea recomandărilor finale. Procesul se va încheia cu o sesiune publică de prezentare și votare a recomandărilor.
De asemenea, persoanele interesate pot lua parte la desfășurarea Adunării Cetățenești în calitate de observatori/oare. În acest rol, aceștia vor putea participa la sesiunile plenare și prezentările experților, urmărind direct cum evoluează discuțiile și cum se conturează consensul între participanți. Înscrierea pentru observatori este disponibilă pe adunareacetateneasca.md
Evenimentul este organizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin proiectul INSPIRĂ Moldova și cel al Guvernului Suediei, prin Inițiativa SPACE. Opiniile exprimate nu reflectă neapărat pozițiile oficiale ale donatorilor.
