Bașcalia a încheiat etapa de consultare în cadrul procesului de amalgamare normativă. Potrivit scrisorii Cancelariei de Stat, localitatea ar urma să fie inclusă într-o nouă unitate administrativ-teritorială alături de Abaclia și Iordanovca, cu Abaclia propusă drept viitor centru administrativ. Administrația publică locală și locuitorii care au participat la consultările publice contestă această formulă și solicită menținerea Bașcaliei ca unitate administrativ-teritorială distinctă. În același timp, Guvernul susține că reorganizarea este necesară pentru consolidarea capacității administrative și îmbunătățirea serviciilor publice locale.
Consultări publice la Bașcalia privind amalgamarea normativă
Pe 23 august 2026, locuitorii satului Bașcalia s-au întrunit la Casa de Cultură pentru a dezbate situația localității în contextul reformei administrației publice locale.
Adunarea generală a locuitorilor a fost convocată prin dispoziția primarului nr. 37 din 20 august 2026 și a avut un singur punct pe ordinea de zi: consultarea cetățenilor în procesul de amalgamare normativă și examinarea Planului de Acțiuni transmis de Cancelaria de Stat.
La reuniune a participat și Mariana Plaxivîi, șefă adjunctă a Oficiului Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat. Reprezentanta Cancelariei de Stat a explicat că Bașcalia nu a inițiat procedura de amalgamare voluntară în termenele stabilite și, din acest motiv, localitatea a fost inclusă în etapa următoare – analiza propunerii de amalgamare înaintate de Guvern în cadrul procesului de amalgamare normativă.
La adunare au participat 610 locuitori ai satului Bașcalia. La finalul consultărilor, propunerea de respingere a amalgamării normative a fost supusă votului. Potrivit procesului-verbal, s-a votat în unanimitate pentru respingerea amalgamării.
Discuțiile au avut loc după ce Primăria Bașcalia a primit, la 20 august 2026, scrisoarea Cancelariei de Stat nr. 29-78-10591 din 19 august 2026. Prin acest document, autoritățile locale au fost informate că Bașcalia intră în etapa de amalgamare normativă și că Guvernul propune formarea unui cluster din UAT Abaclia, UAT Bașcalia și UAT Iordanovca, cu Abaclia drept viitor centru administrativ.
Ce propune reforma administrativ-teritorială
Reforma administrației publice locale este prezentată de Guvern drept o măsură destinată reducerii fragmentării administrative și consolidării capacității primăriilor.
Potrivit datelor prezentate de autorități, în Republica Moldova peste 87% dintre primării, adică 776, au mai puțin de 3.000 de locuitori. Alte 63 de primării au între 3.000 și 5.000 de locuitori, iar 53 au peste 5.000 de locuitori.
Guvernul susține că, în cazul administrațiilor foarte mici, resursele disponibile sunt utilizate într-o proporție semnificativă pentru cheltuieli administrative, în detrimentul investițiilor și dezvoltării locale. În viziunea autorităților centrale, primăriile mai mari ar urma să dispună de resurse financiare și umane mai consistente, ceea ce ar permite atragerea mai eficientă a investițiilor și prestarea unor servicii publice de calitate.
Procesul a fost împărțit în mai multe etape. Prima a vizat amalgamarea voluntară, reglementată prin Legea nr. 225/2023 privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale. Pentru localitățile care nu au inițiat sau finalizat procedurile de amalgamare voluntară în termenele stabilite, autoritățile au trecut la etapa amalgamării normative.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat într-o conferință de presă din 31 iulie 2026 că obiectivul autorităților este ca, după alegerile locale generale din 2027, primăriile din Republica Moldova să nu mai aibă o populație mai mică de 3.000 de locuitori.
Reforma administrativ-teritorială a fost deja analizată de BAStv într-un material dedicat schimbărilor propuse de autorități și impactului acestora asupra administrației publice locale din raionul Basarabeasca. Citește materialul aici.
Populația – unul dintre criteriile importante în reorganizarea localităților
Potrivit rezultatelor Recensământului populației și locuințelor din 2024, Bașcalia are 1.311 locuitori, Abaclia – 2.856, iar Iordanovca – 434.
Separat, datele privind populația cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2024, utilizate în materialele referitoare la procesul de amalgamare, indică 1.313 locuitori pentru Bașcalia, 2.900 pentru Abaclia și 435 pentru Iordanovca.
Abaclia și Iordanovca au inițiat deja procesul de amalgamare voluntară, adoptând decizii privind constituirea unei unități administrativ-teritoriale comune.
De cealaltă parte, Primăria Bașcalia susține că numărul persoanelor pe care le deservește efectiv este considerabil mai mare.
„Conform caracteristicilor economice și al capacității administrative, satul Bașcalia cedează satului Abaclia doar la capitolul populație. (…)
Ca administrație publică locală, noi deservim aproximativ 3300 de persoane, inclusiv membrii diasporei, care la noi sunt foarte activi. În special în perioada verii și cu ocazia sărbătorilor, mulți dintre ei revin în localitate, participă la viața comunității, la manifestări culturale și la implementarea diferitelor proiecte, ei participă, sunt activi”, afirmă Larisa Haruța, secretara Consiliului sătesc Bașcalia.
În procesul-verbal al consultărilor, administrația locală indică aproximativ 3.300 de persoane înregistrate cu domiciliul în Bașcalia, dintre care 2.826 sunt înscrise în listele electorale. Aceste date reprezintă informații prezentate de autoritățile locale și nu trebuie confundate cu rezultatele oficiale ale recensământului.
Autoritățile de la Bașcalia explică faptul că aplicarea criteriului demografic ridică mai multe semne de întrebare, principalele preocupări ținând de poziționarea geografică, accesul la servicii, modul de împărțire a resurselor și măsura în care necesitățile populației vor fi luate în calcul.
„Nu putem aplica același șablon tuturor localităților”: criteriul geografic și accesul la servicii
Cancelaria de Stat afirmă că, la elaborarea propunerii de cluster, au fost luate în calcul populația localităților, continuitatea teritorială, existența drumurilor și a legăturilor dintre localități, precum și barierele naturale și de infrastructură.
Autoritățile de la Bașcalia contestă însă modul în care aceste criterii au fost aplicate și susțin că legătura dintre Bașcalia și Abaclia nu este una directă și nici funcțională.
Potrivit administrației locale și procesului-verbal al consultărilor, pentru deplasarea din Bașcalia spre Abaclia este necesară traversarea satului Cioc-Maidan din UTA Găgăuzia și a orașului Basarabeasca. Distanța depășește 35 de kilometri, iar starea drumului este descrisă de autoritățile locale drept nesatisfăcătoare.
De asemenea, în procesul-verbal este consemnat faptul că între Bașcalia și Abaclia nu există transport public direct și regulat.
„Motivul este unul geografic: amplasarea localității nu ne permite să ne amalgamăm cu o altă unitate administrativ-teritorială din regiune, deoarece suntem înconjurați de satele din UTA Găgăuzia. Ni s-a propus amalgamarea voluntară cu satul Abaclia. Consiliul sătesc a dat refuz, din motiv că, din punct de vedere teritorial, pentru a ajunge la Abaclia, ar trebui să traversăm două unități administrativ-teritoriale – satul Cioc-Maidan și orașul Basarabeasca”, explică Larisa Haruța.
Primarul satului Bașcalia, Ion Bordan, consideră că forma de organizare administrativ-teritorială trebuie analizată individual, pentru fiecare localitate în parte, ținând cont de amplasarea geografică:
„Nu putem aplica același șablon tuturor localităților. Sunt sate și primării pentru care amalgamarea ar putea fi o soluție firească. Sunt localități între care distanța este foarte mică, uneori doar un drum le desparte, iar dacă nu ar exista indicatoarele, nici nu ți-ai da seama unde se termină o localitate și unde începe alta. În astfel de cazuri, este posibil ca amalgamarea să funcționeze, tocmai pentru că totul este foarte aproape și există o legătură firească între comunități”, concluzionează Bordan.
Localnicii care au luat cuvântul la consultări și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea că accesul la unele servicii ar putea deveni mai dificil și că ar putea fi nevoiți să se deplaseze la Abaclia pentru soluționarea unor probleme administrative.
„Se vor uni mai multe primării, însă noi, din păcate, nu ne dorim acest lucru. Vrem să rămânem aparte. Principala noastră îngrijorare este legată de oamenii în vârstă. În sat au rămas mulți bătrâni, iar pentru ei este mult mai dificil să se deplaseze dintr-o localitate în alta. Cred că aceasta este cea mai mare problemă”, spune o locuitoare a satului Bașcalia.
Un alt locuitor este de părere că, indiferent de forma finală a reorganizării, unele servicii ar trebui să rămână disponibile în sat:
„Consider că ar fi bine să rămână măcar unele servicii în localitate, astfel încât oamenii în vârstă să nu fie nevoiți să meargă în alt sat pentru orice document sau problemă”, subliniază acesta.
Temerile exprimate de locuitorii Bașcaliei în cadrul discuțiilor despre reformă au fost prezentate anterior de BAStv într-un material dedicat poziției comunității față de eventuala amalgamare.
Guvernul susține că reorganizarea nu ar trebui să presupună dispariția serviciilor publice din localitățile care nu vor mai găzdui centrul administrativ. Conceptul reformei prevede mecanisme prin care cetățenii să poată accesa servicii și în localitățile componente, inclusiv prin reprezentanți ai noii administrații și prin digitalizarea serviciilor.
În cadrul consultărilor publice de la Bașcalia, Mariana Plaxivîi a menționat, potrivit procesului-verbal, că serviciile publice ar urma să continue să fie prestate în localitate și că locuitorii nu ar trebui să fie obligați să se deplaseze pentru fiecare serviciu.
Eficiența acestor mecanisme va depinde însă de modul în care reforma va fi reglementată și implementată în practică.
Investiții și priorități după amalgamare
Un alt subiect ridicat de administrația publică locală este modul în care vor fi stabilite prioritățile și investițiile după reorganizare.
Pentru reprezentanții Bașcaliei, una dintre întrebări este dacă investițiile efectuate deja în localitate vor fi luate în calcul atunci când vor fi stabilite prioritățile unității administrativ-teritoriale nou-formate:
„În ceea ce privește infrastructura, noi avem realizate aproximativ 70–80% dintre lucrurile necesare unei localități. De aceea, în cazul unei eventuale amalgamări, ne dorim ca finanțările să fie direcționate în primul rând către domeniile în care există cele mai mari necesități.
Principalele probleme sunt acolo unde infrastructura încă lipsește, în special în ceea ce privește apeductul și canalizarea. Nouă ni se va spune: „Voi aveți deja această infrastructură, puteți să mai așteptați; aici însă nu există apă, nu există canalizare și este nevoie urgentă de investiții””, opinează Bordan.
Autoritățile de la Bașcalia susțin că, în prezent, între Bașcalia și Abaclia nu există suficiente servicii publice comune, infrastructură comună sau proiecte comune care să demonstreze că administrarea acestora în cadrul unei singure unități administrativ-teritoriale ar fi mai eficientă.
În procesul-verbal sunt menționate mai multe dificultăți care, în opinia administrației locale, ar putea apărea în organizarea și gestionarea unor servicii comune, precum colectarea și gestionarea deșeurilor, întreținerea și modernizarea drumurilor, dezvoltarea infrastructurii publice, organizarea serviciilor comunale și dezvoltarea serviciilor publice integrate.
Teama că necesitățile bașcalienilor ar putea trece pe plan secund este împărtășită și de unii localnici, care se tem că, odată ce centrul administrativ ar fi stabilit la Abaclia, problemele lor de zi cu zi nu ar mai fi soluționate cu aceeași promptitudine.
„Pentru orice act, orice problemă, va trebui să te duci tocmai unde. Iar acel primar nu va veni să vadă dacă se formează o groapă în drum sau mi se stropește gardul. Eu mai degrabă chem primarul nostru, el vede problema și intervine, rezolvă problema. Acel primar va veni la mine? Nu va veni!”, spune o locuitoare a satului Bașcalia.
Un alt sătean afirmă că actualul model de administrare și-a demonstrat, în opinia sa, eficiența, iar noua formulă ar putea aduce nesiguranță acolo unde lucrurile funcționează deja:
„E ca și cum v-aș întreba: v-ar plăcea ca eu să vin să vă conduc gospodăria sau să-mi conduceți dumneavoastră gospodăria? Nu putem ști ce ne rezervă viitorul, însă eu cred că, așa cum suntem acum, este bine. Până în prezent am trăit bine și fără amalgamare, iar satul s-a dezvoltat. Avem și GAL-uri, vedem că satul merge înainte. Dar după amalgamare cine știe cum va fi? Mai ales că noi ne ducem la Abaclia, nu Abaclia vine la noi.”
De cealaltă parte, Guvernul afirmă că unul dintre avantajele amalgamării ar fi capacitatea unei unități administrative mai mari de a concentra resursele și de a realiza proiecte de amploare.
În urma implementării reformei, autoritățile centrale estimează că primăriile mai mari ar putea dispune de capacități și resurse mai consistente pentru a accesa fonduri externe și a implementa proiecte care să răspundă necesităților populației. Administrația satului Bașcalia respinge însă ideea că doar o unitate administrativ-teritorială amalgamată ar avea capacitatea de a atrage și gestiona astfel de fonduri.
Potrivit datelor prezentate de administrația locală în cadrul consultărilor, în anul 2025 în Bașcalia au fost implementate proiecte în valoare totală de 9.143.682 de lei, dintre care 8.767.016 lei au reprezentat granturi nerambursabile.
Primăria afirmă că dispune de specialiști în elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și raportarea proiectelor și consideră că această experiență demonstrează capacitatea administrativă și investițională a localității.
Potrivit informațiilor prezentate în procesul-verbal, Bașcalia dispune de sistem de alimentare cu apă și canalizare, turnuri de apă și panouri fotovoltaice la sondele arteziene, iluminat public modern, serviciu propriu de salubrizare, autospecială pentru colectarea deșeurilor, serviciu voluntar de pompieri, Centru de Sănătate cu laborator, Gimnaziul „Marcu Tarlev”, Grădinița „Izvoraș”, Casă de Cultură, muzeu, biblioteci, parc central, terenuri sportive și terenuri de joacă.
Comunitatea cere excluderea din procesul de amalgamare normativă
În urma consultărilor publice din 23 august 2026, a dezbaterilor și a votului desfășurat în cadrul Adunării generale a locuitorilor, participanții au apreciat că includerea Bașcaliei în clusterul administrativ propus nu este justificată de realitățile geografice, teritoriale, infrastructurale și funcționale invocate de comunitate.
Potrivit procesului-verbal, locuitorii prezenți au solicitat excluderea UAT Bașcalia din clusterul administrativ propus și păstrarea localității ca unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu titlu de excepție.
De asemenea, participanții au cerut reanalizarea criteriilor în baza cărora Bașcalia a fost inclusă în cluster, verificarea în teritoriu a continuității teritoriale și a accesibilității reale dintre Bașcalia și Abaclia, precum și luarea în considerare a distanței, a infrastructurii rutiere, a lipsei transportului public direct și a capacității administrative, investiționale și infrastructurale a localității.
Procesul-verbal consemnează că rezultatul votului a fost unanim: 610 voturi pentru respingerea amalgamării normative, zero voturi împotrivă și zero abțineri.
Poziția exprimată la adunare este susținută și de primarul localității, Ion Bordan. Acesta consideră că o eventuală decizie privind amalgamarea ar trebui să fie precedată de o analiză individuală a fiecărei localități și de consultarea cetățenilor:
„Fiecare situație trebuie analizată separat. Trebuie discutat cu cetățenii, trebuie aflată opinia lor și trebuie văzută situația reală din fiecare localitate: ce este bine, ce este rău, ce rezultate ar putea avea amalgamarea.
Consider că implementarea ar putea fi făcută, de exemplu, ca proiect-pilot, pentru a vedea în practică dacă această formă de organizare funcționează, dacă merge înspre bine sau înspre rău și, dacă nu, să ne putem întoarce în orice moment la situația inițială. Pentru că, dacă lucrurile nu merg bine, ce vom face în acest caz? Care este soluția? Care este ieșirea din situație?”, se întreabă primarul.
Planul transmis de Cancelaria de Stat stabilea cinci etape principale pentru perioada 20–28 august 2026: analiza propunerii, consultarea cetățenilor, documentarea procesului de consultare, formularea răspunsurilor motivate și publicarea procesului-verbal sau a tabelului de sinteză.
După finalizarea acestor procese, Cancelaria de Stat urmează să elaboreze proiectul de lege privind noua organizare administrativ-teritorială. Documentul va fi publicat pentru consultări, iar cetățenii vor putea transmite sugestii și comentarii.
Ulterior, proiectul urmează să fie examinat și aprobat de Guvern și, după aprobare, transmis Parlamentului.
Potrivit scrisorii Cancelariei de Stat, noua organizare administrativ-teritorială urmează să intre în vigoare la următoarele alegeri locale generale din toamna anului 2027.
Pentru Bașcalia, rămâne deschisă întrebarea dacă argumentele invocate de comunitate – particularitățile geografice, infrastructura, accesibilitatea și capacitatea administrativă – vor determina revizuirea formulei propuse de autoritățile centrale.
Autor: Virineia Carapirea
