Etichetă: amalgamare voluntară

La 28 octombrie, la Basarabeasca, a avut loc o consultare publică privind reforma administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Discuțiile au vizat reorganizarea administrației publice locale, statutul localităților care nu vor deveni centre administrative, păstrarea serviciilor în sate, transmiterea patrimoniului și finanțarea viitoarelor primării.

Participanții au adresat reprezentanților Cancelariei de Stat întrebări despre modul în care ar putea funcționa noul sistem și despre garanțiile care ar urma să fie oferite comunităților în urma reorganizării.

Cine va reprezenta localitățile care nu vor mai avea primării?

Una dintre principalele preocupări a fost statutul reprezentantului primarului în localitățile care nu vor mai fi centre administrative. Participanții au vrut să afle cum va fi selectată această persoană, dacă va fi organizat un concurs și dacă funcția va avea statut de funcționar public.

Potrivit explicațiilor oferite în cadrul discuțiilor, mecanismul concret de desemnare și statutul acestei funcții urmează să fie stabilite în cadrul legislativ. Conceptul reformei prevede instituirea unui reprezentant al primarului în localitățile care nu vor fi centre administrative.

Participanții au insistat ca persoana desemnată să provină din localitatea pe care o reprezintă și să-i cunoască problemele. Ei au subliniat că reprezentantul trebuie să poată comunica direct cu locuitorii și să contribuie la soluționarea problemelor cotidiene, fără ca oamenii să fie nevoiți să se deplaseze de fiecare dată la centrul administrativ.

În cadrul discuției s-a făcut și o distincție între atribuțiile unui viceprimar și rolul reprezentantului localității. În timp ce viceprimarul ar urma să fie responsabil de anumite domenii de activitate, reprezentantul ar avea, în primul rând, rolul de a asigura legătura dintre comunitate și administrația locală.

Ce servicii vor fi disponibile în sate?

O altă întrebare importantă a vizat accesul la serviciile publice după reorganizare, în special pentru persoanele în vârstă și pentru locuitorii care nu dispun de transport propriu. Potrivit conceptului prezentat de autorități, serviciile publice ar trebui să rămână cât mai aproape de cetățeni. În clădirile fostelor primării ar putea fi deschise Centre Unificate de Prestare a Serviciilor Publice (CUPS), prin intermediul cărora locuitorii să poată solicita documente și alte servicii fără să fie nevoiți să se deplaseze la centrul administrativ.

Reprezentanții autorităților au menționat, de asemenea, că prin CUPS și prin mecanismul de ghișeu unic ar urma să poată fi accesate peste 600 de servicii publice.

Totodată, s-a discutat despre dezvoltarea unor servicii suplimentare în centrele administrative, inclusiv prin intermediul structurilor Agenției Servicii Publice.

Cu toate acestea, o parte dintre participanți au solicitat mai multe detalii despre modul concret de organizare a acestor servicii, despre numărul angajaților și despre finanțarea posturilor. Ei au atras atenția că, în localitățile mici, este dificil să fie găsiți specialiști în domenii precum achizițiile publice, atragerea investițiilor, proiectarea și asistența juridică.

Șeful Oficiului Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, Ion Bunduchi, a explicat că viitoarele primării vor putea să-și stabilească organigramele în funcție de necesități, iar Cancelaria de Stat va veni cu recomandări. Potrivit explicațiilor oferite la consultare, o parte dintre costurile pentru funcțiile necesare ar putea fi acoperite din bugetul de stat, însă mecanismul exact de finanțare și unele aspecte privind organizarea administrativă urmează să fie clarificate.

Întrebări privind drumurile și patrimoniul raionului

Secretarul Consiliului Raional Basarabeasca, Gheorghe Livițchi, a solicitat explicații privind transmiterea drumurilor publice locale și a bunurilor imobile aflate în gestiunea raionului. El a întrebat care va fi procedura de transmitere a patrimoniului către viitoarele autorități locale, dacă transferurile vor fi efectuate prin decizii ale consiliilor sau în baza unor acte normative aprobate la nivel central și ce se va întâmpla în cazul în care autoritățile nu vor ajunge la un acord.

Printre bunurile menționate s-au numărat clădirea Consiliului Raional Basarabeasca și un imobil cunoscut drept cămin, situat pe strada Gării. Secretarul a afirmat că a solicitat anterior clarificări privind statutul acestui imobil, însă răspunsul primit nu a lămurit problema.

Ion Bunduchi a explicat că, potrivit conceptului reformei, bunurile și resursele ar urma să fie redistribuite în funcție de competențele și serviciile transferate către noile autorități. O parte dintre drumuri ar putea fi transmise viitoarelor primării, iar altele ar putea rămâne în gestiunea structurilor naționale responsabile de infrastructura rutieră. În cazul bunurilor imobile, modalitatea concretă de transmitere urmează să fie stabilită prin cadrul normativ al reformei.

Participanții au atras însă atenția că este nevoie de proceduri clare, inclusiv pentru situațiile în care consiliile nu vor putea adopta deciziile necesare. O altă preocupare a fost legată de întreținerea clădirilor și a instituțiilor după transmiterea lor. Participanții au cerut ca reforma să prevadă nu doar transferul proprietății, ci și responsabilitatea pentru administrarea și păstrarea patrimoniului.

Bașcalia contestă varianta de amalgamare cu Abaclia

O parte importantă a discuțiilor a fost dedicată situației satului Bașcalia, ai cărui reprezentanți și-au exprimat dezacordul față de varianta de reorganizare propusă pentru localitate. Aceștia au susținut că Bașcalia este orientată geografic, economic și social mai mult spre municipiul Comrat decât spre Abaclia. În opinia primarului satului, Ion Bordan, distanța până la viitorul centru administrativ și starea drumului ar putea îngreuna accesul locuitorilor la servicii.

Reprezentanții satului au afirmat că localitatea dispune deja de mai multe servicii și instituții, inclusiv servicii medicale, și au întrebat ce beneficii concrete ar obține comunitatea în urma amalgamării cu Abaclia. Ei s-au arătat îngrijorați și de faptul că locuitorii ar putea avea dificultăți în rezolvarea problemelor administrative, mai ales în lipsa unui transport public convenabil.

În cadrul discuției, reprezentanții Bașcaliei au mai declarat că nu s-au simțit suficient consultați în procesul de elaborare a reformei.

“Noi am aflat despre întâlnirea de la Basarabeasca în timpul unei ședințe desfășurate la Cimișlia. Cerem autoritățile să inițieze un dialog direct cu locuitorii și să țină cont nu doar de numărul populației, ci și de particularitățile geografice, economice, de infrastructură și de accesul la servicii”, a spus primarului Bașcaliei Ion Bordan.

Reprezentanții Cancelariei de Stat au explicat că scopul declarat al reformei este crearea unor primării mai puternice, capabile să atragă investiții și să ofere servicii de calitate. Potrivit conceptului prezentat, serviciile de bază ar trebui să rămână cât mai accesibile locuitorilor, inclusiv în localitățile care nu vor mai avea statut de centru administrativ.

În discuție a fost invocat și pragul demografic de 3.000 de locuitori propus în cadrul reformei pentru constituirea unei primării. Reprezentanții Bașcaliei au contestat însă aplicarea acestei abordări în cazul satului lor și au cerut să fie luate în calcul și alte criterii, precum infrastructura, distanțele, accesul la servicii și legăturile dintre comunități.

Trei regiuni în locul raioanelor actuale

În cadrul consultării au fost prezentate și principalele direcții propuse pentru reorganizarea administrativ-teritorială la nivel regional.

Potrivit șefului adjunct al Oficiului Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, Ion Mînăscurtă, conceptul aflat în consultare prevede crearea a trei regiuni – Nord, Centru și Sud – în locul celor 32 de raioane actuale:

”Conform variantei propuse de Guvern, municipiile Chișinău și Bălți și-ar păstra statutul de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar Taraclia ar urma să primească un statut similar. Statutul special al autonomiei găgăuze ar urma să fie menținut. Basarabeasca ar urma să facă parte din regiunea Sud, pentru care este propus municipiul Cahul drept centru administrativ. Structurile regionale ar urma să se ocupe în special de coordonarea unor activități ale administrațiilor locale și de sprijinirea proiectelor comune mai multor localități”.

Potrivit conceptului prezentat, serviciile administrative obișnuite ar trebui să rămână disponibile cât mai aproape de cetățeni, astfel încât oamenii să nu fie nevoiți să se deplaseze la centrul regional pentru rezolvarea problemelor curente.

Implementarea noii structuri administrativ-teritoriale este gândită în legătură cu următoarele alegeri locale generale, prevăzute pentru anul 2027. Pachetul legislativ se află însă în proces de consultare publică, iar mai multe detalii privind organizarea și funcționarea noilor structuri urmează să fie definitivate.

Reforma, între eficiență administrativă și nevoile comunităților

Consultarea de la Basarabeasca a scos în evidență mai multe întrebări la care comunitățile locale așteaptă răspunsuri: cine va reprezenta satele fără primării, ce servicii vor rămâne disponibile pe loc, cum vor fi finanțate noile funcții și cine va administra patrimoniul public.

Pentru reprezentanții Bașcaliei, una dintre principalele probleme rămâne varianta de amalgamare propusă și lipsa, în opinia lor, a unui dialog suficient cu autoritățile. Aceștia au cerut ca poziția comunității să fie examinată și ca deciziile să țină cont de condițiile reale din teritoriu.

La rândul lor, reprezentanții Cancelariei de Stat au susținut că reforma urmărește consolidarea capacității administrațiilor locale și îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni.

Discuțiile de la Basarabeasca au arătat însă că mai multe mecanisme de aplicare – de la statutul reprezentanților locali până la transferul bunurilor, finanțarea personalului și organizarea serviciilor – necesită în continuare clarificări pe măsură ce proiectele legislative sunt discutate și definitivate.

Proiectele și propunerile privind reforma administrativ-teritorială pot fi consultate pe platforma particip.gov.md, unde cetățenii pot transmite observații și recomandări.

Reportajul despre această întâlnire va fi publicat în curând.