Colectările de bani în grădinițe rămân unul dintre cele mai sensibile subiecte din sistemul educațional preșcolar, motiv pentru care unele autorități locale au început să îi îndemne direct pe părinți să raporteze asemenea practici. Deși nu sunt angajați ai instituțiilor de învățământ, părinții sunt considerați, fără echivoc, avertizori de integritate. Acest statut a început să producă efecte concrete, un exemplu recent fiind sancționarea unei directoare de grădiniță pentru acte ilegale comise în instituția pe care o conducea. Totuși, specialiștii avertizează că fenomenul nu poate fi eradicat doar prin apeluri publice, ci necesită intervenții sistemice, reguli clare și garanții reale pentru cei care aleg să rupă tăcerea.
Un precedent în justiție: Condamnarea de la Ciocana
În toamna anului trecut, Dina Pavaleanu, fosta șefă a Grădiniței nr. 32 din sectorul Ciocana, municipiul Chișinău, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Ea fusese reținută anterior într-un dosar de corupție, fiind acuzată că ar fi pretins 6000 de lei de la părinții a doi copii. De asemenea, instanța i-a aplicat o amendă în valoare de 200 mii de lei și a privat-o de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani. În apărarea sa, fosta directoare a susținut în fața magistraților că nu a solicitat bani, ci a fost vorba despre o inițiativă a părinților de a contribui la crearea unor condiții pe care bugetul de stat nu le acoperea. Cazul a fost analizat și de Consiliul de Etică al Ministerului Educației și Cercetării (MEC), care a decis retragerea gradului managerial al acesteia.
Cadrul legal: Părintele ca garant al interesului public
Lilia Zaharia, directoarea executivă a Transparency International-Moldova, subliniază că legea protejează orice persoană care semnalează abuzuri de interes public, nu doar angajații instituțiilor.
„Părinții sunt considerați, fără echivoc, avertizori de integritate în sistemul educațional, deoarece ei reprezintă interesul direct al copilului”, explică experta.
Aceasta adaugă că părinții au un avantaj strategic, reușind să identifice plăți informale sau abuzuri de putere mult mai rapid decât autoritățile.
În calitatea sa de președintă a Consiliului de Etică din cadrul MEC, Lilia Zaharia, încurajează părinții să utilizeze mecanismele oficiale, precizând că sesizarea trebuie să fie formală, scrisă și susținută de dovezi clare.
„Primul pas este să se adreseze Consiliului de etică al instituției de învățământ”, explică aceasta, menționând că documentul depus la secretariat trebuie să conțină datele de contact, numele elevului, descrierea situației și dovezi precum mesaje sau martori.
Odată înregistrată, instituția are obligația legală de a examina cazul. Membrii Consiliului analizează faptele, solicită explicații și emit recomandări, de la avertisment până la sesizarea altor autorități.
„Părinți Solidari”: Protecția identității în fața sistemului
Ala Revenco, directoarea Asociației „Părinți Solidari”, completează acest tablou evidențiind o realitate dură: de multe ori, părinții se tem să raporteze direct de frica represaliilor asupra copiilor lor. Din acest motiv, asociația preia adesea rolul de interfață între familii și autorități.
„Noi am sesizat în repetate rânduri instituțiile competente în baza informațiilor primite de la părinți, tocmai pentru a le proteja identitatea, deoarece, în practică, statul nu garantează întotdeauna anonimatul și siguranța celui care reclamă”, afirmă experta.
Ea mai adaugă că, spre deosebire de anii precedenți, colectările de bani nu mai sunt complet „invizibile”, deoarece acestea lasă urme clare în grupurile de comunicare online ale părinților. Ala Revenco explică faptul că aceste mesaje și liste de contribuții reprezintă probe esențiale care pot fi utilizate de comisiile de etică în procesul de evaluare a cazurilor.
Mobilizarea la nivel local: Exemplul municipiului Hîncești
O inițiativă încurajatoare a apărut în municipiul Hîncești, unde autoritățile locale au lansat un apel public prin care îndeamnă părinții să raporteze orice solicitare de bani. Decizia a fost luată după ce mai mulți părinți s-au arătat nemulțumiți de colectarea fondurilor pentru costumele unui matineu. Potrivit administrației locale, sesizările recepționate urmează să fie analizate de o comisie specială, care va efectua verificări direct la fața locului pentru a clarifica situația.
Depășirea barierei fricii
Totuși, reticența rămâne o problemă. De la începutul anului 2024, la Consiliul de Etică a ajuns doar cazul de la Ciocana. Lilia Zaharia și Ala Revenco cad de acord asupra unui punct esențial: părinții nu trebuie să se teamă. Dacă o problemă nu este soluționată la nivelul instituției, există pârghii precum MEC, Centrul Național Anticorupție pentru cazurile de corupție sau platforma Avertizori.transparency.md pentru raportări confidențiale. Folosirea responsabilă a acestor instrumente este singura cale către un mediu educațional mai sigur și mai corect pentru copii.
Autor: Victoria Borodin
Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!
