Republica Moldova a adoptat, în 2018, un cadru legislativ dedicat avertizorilor de integritate, conceput pentru a le oferi angajaților din sectorul public și privat posibilitatea de a raporta, în siguranță, corupția, abuzurile sau alte practici care pun în pericol interesul public. Deși legea a fost îmbunătățită ulterior, prin modificările din 2023, bilanțul celor șapte ani arată că numărul dezvăluirilor este redus, iar peste jumătate din sesizările depuse au fost respinse. Specialiștii în drepturile omului și anticorupție explică această situație prin teama avertizorilor potențiali de a fi supuși represaliilor, lipsa încrederii în măsurile de protecție oferite de instituțiile statului, dar și interpretarea eronată a legii.
23 de sesizări în 7 ani. Peste jumătate din cazuri, respinse
Începând cu anul 2019, Centrul Național Anticorupție (CNA) a înregistrat 23 de cazuri de avertizări de integritate. Datele oferite de CNA arată că în urma examinării sesizărilor, 7 cazuri au fost transmise altor instituții competente pentru a fi analizate și soluționate conform atribuțiilor legale, în 15 situații nu au fost confirmate încălcări, iar un caz este în proces de examinare.
În aceeași perioadă, Oficiul Avocatului Poporului, instituția care asigură protecția avertizorilor de integritate, a fost sesizat de peste 35 de persoane care au solicitat acordarea măsurilor de protecție. O parte din solicitări au fost respinse, iar Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a explicat că motivele țin de diverse impedimente de ordin legal sau instituțional.
„De-a lungul anilor, în procesul examinării cererilor prin care se solicită acordarea protecției, au fost identificate mai multe impedimente de ordin instituțional, legal sau interpretări eronate versus mandatul Avocatului Poporului pe segmentul Legii nr.165. Aceste circumstanțe, în ansamblu, nu permit instituției să intervină în toate cazurile când se înregistrează cereri de protecție. Prin urmare, multe cereri se resping, iar persoana percepe deciziile de încetare sau de respingere ca o eventuală lipsă de reacție a instituției”, spune Ceslav Panico într-un comentariu pentru Asociația Presei Independente (API).
Potrivit expertei anticorupție de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), Lilia Ioniță, mecanismul avertizorilor de integritate este utilizat insuficient, iar numărul de sesizări rămâne mult prea mic.
„Volumul de sesizări este foarte redus pentru o perioadă de peste șase ani, cu doar câteva cazuri anual și cu un procent semnificativ de cereri respinse sau restituite. Asta arată că mecanismul avertizorilor este utilizat modest, iar raportarea încă este timidă. În plus, cifrele prezentate sunt strict numerice, seci și nu includ informații despre finalitatea examinării, despre cum au fost remediate încălcările de lege raportate sau despre cazuri concrete de succes. Lipsa unor astfel de istorii, atât privind rezolvarea încălcărilor, cât și protecția efectivă a persoanelor, descurajează raportarea și reduce credibilitatea mecanismului”, a declarat Lilia Ioniță pentru API.
„Legea nu este pe deplin înțeleasă nici de potențialii avertizori, nici de autoritățile chemate s-o aplice”
Experta atrage atenția asupra unor carențe majore în aplicarea legii privind avertizorii de integritate, subliniind atât lipsa de informare a publicului și a autorităților, cât și insuficiența măsurilor de protecție în practică.
„În primul rând, multe sesizări nu întrunesc condițiile obligatorii, ceea ce reflectă fie necunoașterea procedurii de către cei care raportează, fie o abordare prea birocratică a autorităților. Legea 165/2023 nu este pe deplin înțeleasă nici de potențialii avertizori, nici de autoritățile chemate s-o aplice. Nu au fost desfășurate campanii complexe de informare, iar multe instituții publice nu și-au revizuit politicile și procedurile interne pentru a facilita raportarea și protecția avertizorilor. În cazurile acceptate, nu se oferă suficiente informații despre rezultatul final al examinării, despre ce încălcări au fost remediate și în ce domenii se fac cele mai multe dezvăluiri, deși aceste aspecte ar permite identificarea sectoarelor vulnerabile. Nivelul de protecție asigurat de legislație, deși adecvat pe hârtie, rămâne insuficient în practică, în lipsa unor exemple clare de persoane protejate efectiv și repuse în drepturi după tentative de represalii”, susține Lilia Ioniță.
La rândul lui, Avocatul Poporului, recunoaște că instituția pe care o conduce are competențe limitate și resurse insuficiente pentru a asigura protecția efectivă a avertizorilor de integritate.
„Instituția nu este responsabilă de examinarea dezvăluirilor de încălcare a legii efectuate prin intermediul diverselor canale (externe, publice), ci doar de acordarea măsurilor de protecție dacă se întrunesc cumulativ anumite circumstanțe. Mai mult, atribuțiile Avocatului Poporului privind asigurarea protecției avertizorilor sunt expuse în art. 24 a Legii nr. 165 foarte vag, nefiind clar ce măsuri de protecție pot fi oferite sau care acțiuni pot fi interpretate ca măsuri de protecție și care nu. În cadrul Oficiul Avocatului Poporului nu a fost creată o direcție sau subdiviziune separată cu personal dedicat exclusiv examinării cererilor de protecție a avertizorilor de integritate. Motivul este că instituția nu are suficient personal pentru a reprezenta avertizorii de integritate în instanțele de judecată, precum și în alte autorități publice, în vederea apărării drepturilor lor legitime”, spune Ceslav Panico.
Ombudsmanul mai spune că statutul de avertizor poate fi retras de CNA, ceea ce face imposibilă continuarea măsurilor de protecție, și că nu toate instituțiile publice au creat mecanisme interne de protecție, iar mulți angajați nu cunosc canalele de raportare.
Cine și în ce condiții poate deveni avertizor de integritate
În Republica Moldova, orice angajat sau fost angajat (până la 12 luni după încetarea raportului de muncă), stagiar, voluntar ori colaborator poate solicita statutul de avertizor de integritate. Sesizările privind practici ilegale pot fi depuse la CNA, prin linia națională anticorupție 0 800 55555, la oficiul central sau birourile teritoriale. După completarea formularului, solicitantul primește un document care confirmă statutul, iar informațiile furnizate sunt tratate confidențial. CNA are la dispoziție 30 de zile pentru a verifica dezvăluirea, iar în lipsa probelor statutul este retras.
Cadrul legal a fost actualizat în ultimii ani, pentru a extinde categoria persoanelor eligibile și tipurile de ilegalități raportabile. Astfel, legea prevede trei modalități de raportare: internă, externă și publică. Angajatorii au obligația să instituie mecanisme interne, CNA gestionează raportările externe, iar protecția avertizorilor revine angajatorului, în caz de raportare internă, sau Avocatului Poporului, în caz de raportare externă și publică.
Cum sunt protejați avertizorii de integritate și de ce sunt importante raportările?
Protecția avertizorilor de integritate se realizează în funcție de tipul dezvăluirii. În cazul celor interne, aceasta este asigurată de angajator, iar pentru dezvăluirile externe și publice, protecția se acordă prin Oficiul Avocatului Poporului, la cererea persoanei.
Conform legii actualizate, Avocatul Poporului primește și analizează cererile de protecție, reprezintă avertizorii în instanțele de judecată și în fața altor autorități publice pentru apărarea drepturilor lor, și întreprinde alte măsuri de protecție adaptate competențelor legale.
Experta anticorupție Lilia Ioniță subliniază că raportarea neregulilor este vitală pentru integritatea instituțiilor și pentru sănătatea democratică, întrucât poate preveni și corecta probleme fundamentale.
„Avertizorii pot anticipa și evita consecințe grave în domenii esențiale precum mediul, sănătatea publică, securitatea națională, dar și în domenii sensibile precum cel financiar sau cel alimentar. Pentru a fi motivați să raporteze, angajații trebuie să aibă certitudinea că legislația, precum și cadrul instituțional le oferă protecție reală și imediată, că există reguli clare și proceduri interne actualizate, că pot apela la canale de raportare accesibile și că există campanii de informare care să le explice drepturile și procedura. La fel de important este ca autoritățile să prezinte exemple concrete de cazuri rezolvate și de persoane protejate. O istorie de succes convingătoare este, de pildă, aceea în care un angajat semnalează nereguli la o achiziție publică, instituția îi protejează confidențialitatea și îl apără de represalii, ancheta este rapidă, contractul neconform este anulat sau corectat, prejudiciul recuperat, iar avertizorul își păstrează poziția fără consecințe negative. Publicarea unor astfel de exemple, chiar cu protejarea datelor personale, ar multiplica încrederea și ar motiva mai multe persoane să apeleze la acest mecanism”, spune Lilia Ioniță.
Protecția avertizorilor de integritate de la nivel „mediu” la „înalt”
La 8 iulie 2025, Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (ACN) a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat raportul de evaluare pentru Republica Moldova, în care protecția avertizorilor de integritate este evidențiată drept cel mai mare progres: scorul a urcat de la nivel „mediu” la „înalt”, cu +16,8 puncte față de 2023. Raportul subliniază rolul activ al Oficiului Avocatului Poporului și recunoaște existența unui mecanism funcțional, chiar dacă instituția nu dispune de o unitate dedicată exclusiv protecției avertizorilor.
Victoria Borodin
Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.
