Categorii
Actualitate În Moldova

Tăcerea care costă vieți: De ce nu sunt raportate suficient neregulile în spitalele din țară

Două cazuri recente din spitalele din Hîncești și Nisporeni au scos la iveală nu doar probleme grave din sistemul medical, ci și o realitate îngrijorătoare: neregulile sunt adesea cunoscute, dar rareori raportate. În timp ce autoritățile promit investigații și sancțiuni, specialiștii atrag atenția că fără protejarea și încurajarea avertizorilor de integritate, astfel de situații riscă să se repete.

Tragedia care putea fi evitată prin raportare promptă

La mijlocul lunii martie curent, directorul Spitalului Raional Hîncești, Petru Ciubotaru, și-a depus demisia pe fundalul controversei legate de decesul Ludmilei Vartic. Potrivit Ministerului Sănătății, cazul femeii, internată în noiembrie 2025 după o presupusă tentativă de suicid, nu a fost raportat la Poliție de către cadrele medicale, deși astfel de situații ar fi trebuit sesizate autorităților competente. Ministerul a instituit o comisie care urmează să analizeze traseul pacientei și respectarea procedurilor medicale, în timp ce ancheta continuă pentru a clarifica toate circumstanțele tragediei.

Când vocea părinților înlocuiește controalele ineficiente

Un alt caz a fost semnalat la Spitalul Raional Nisporeni, unde, în luna februarie curent, mama unui copil internat a publicat imagini cu condiții mizerabile în secția de pediatrie: baie nefuncțională, lenjerie murdară și gândaci. În urma controalelor, autoritățile au confirmat încălcările normelor sanitaro-igienice. Ministerul Sănătății (MS) a anunțat sistarea activității secției, iar directoarea spitalului a demisionat. Acest caz demonstrează că și persoanele din afara sistemului pot juca un rol esențial în elucidarea neregulilor. Astfel, abuzurile pot fi combătute nu doar prin controale ale autorităților, care nu întotdeauna sunt eficiente,  dar  și prin implicarea oamenilor care aleg să nu tacă.

Haina medicală și datoria legală: Raportarea nu este opțională

Mariana Kalughin, expertă juridică la Transparency International-Moldova, susține că instituțiile medicale sunt obligate prin lege să protejeze avertizorii.

„Personalul medical se încadrează în categoria agenților publici și are obligația să raporteze încălcările legii. Tăinuirea unui act de corupție este sancționată în funcție de statutul făptuitorului”, explică experta.

Ea adaugă că instituția avertizării de integritate este încă insuficient valorificată în medicină.

Canalele oficiale: Cum poți sesiza abuzurile fără a te expune

Angajații medicali au la dispoziție canale oficiale pentru a raporta nereguli: e-mail, petiții fizice sau linii telefonice dedicate (linia verde și linia anticorupție). În ultimii ani, MS a recepționat multiple plângeri privind condițiile precare, disfuncționalitățile administrative sau nereguli în relațiile de muncă, acestea fiind examinate pentru elucidarea circumstanțelor. Reprezentanții MS au menționat pentru API că sesizările pot fi și anonime pentru a reduce riscul represaliilor, precizând că avertizorii beneficiază de confidențialitate și protecție legală. Totuși, mulți angajați ezită să raporteze neregulile existente în sistemul medical de frica pierderii locului de muncă.

Mariana Kalughin conchide:

„Asigurarea inevitabilității pedepsei este esențială pentru a încuraja potențialii avertizori și pentru a preveni viitoare infracțiuni”.

Autor: Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Actualitate În Moldova

Cine îndrăznește să denunțe corupția din educație?

În ultimele luni, anchetele organelor de drept au readus în prim-plan problema corupției în sistemul educațional și a posibilelor fraude financiare și abuzuri din instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău. De la colectarea ilegală a banilor până la favorizarea unor elevi la examene, cazurile recente au generat întrebări esențiale: cine vede, cine are curajul să vorbească și ce mecanisme reale există pentru a semnala neregulile?

La nivel oficial, există un sistem menit să protejeze elevii, părinții și profesorii care decid să raporteze încălcări, conferindu-le statutul de avertizori de integritate. Totuși, cât de funcțional este acest sistem în realitate? Experții din domeniu avertizează asupra unui deficit pronunțat de mecanisme sigure de raportare, subliniind că persoanele care sesizează ilegalitățile nu beneficiază de o protecție reală, în timp ce reacțiile instituționale rămân, de cele mai multe ori, formale.

Ce mecanisme de raportare declară instituțiile de învățământ?

Conform informațiilor oferite de către Direcția Generală Educație,Tineret și Sport (DGETS) Chișinău, toate instituțiile de învățământ general sunt obligate să dețină regulamente privind avertizorii de integritate, un registru intern al sesizărilor, dar și personal desemnat pentru examinarea acestora. Andrei Pavaloi, șef adjunct al DGETS Chișinău, a menționat că, la 21 noiembrie 2025, a fost instituit oficial Registrul dezvăluirilor privind încălcările Legii avertizorilor de integritate. Responsabil de gestionarea acestuia și de soluționarea sesizărilor interne a fost desemnat Serviciul asistență juridică din cadrul DGETS. De asemenea, la 19 noiembrie 2025, Direcția a solicitat Centrului Național Anticorupție (CNA) instruiri pentru angajații din educație privind aplicarea legislației în vigoare.

În scopul combaterii corupției în sistem, încă pe 25 octombrie 2024 a fost emis un ordin de interzicere a colectărilor ilicite de bani.

„De la intrarea în vigoare a ordinului, au fost aplicate sancțiuni disciplinare unor directori pentru nerespectarea acestuia. Atunci când controalele DGETS Chișinău au indicat bănuieli rezonabile de corupție, au fost înaintate sesizări către CNA”, a precizat A. Pavaloi, fără a oferi însă detalii despre finalitatea acestor demersuri.

Realitatea raportărilor vs. intervenția procurorilor

Natalia Strajesco, șefa DETS Sectorul Centru, ne-a comunicat că grupul de monitorizare a fost instituit, însă nu a primit nicio sesizare care să vizeze fapte de corupție în ultima perioadă. La rândul lor, reprezentanți ai DETS Sectorul Buiucani au precizat că instituțiile subordonate aplică legea și dispun de canale diverse (cutii poștale anonime, e-mail, anticameră). Totuși, în perioada 2023-2025, numărul sesizărilor a fost limitat și a vizat doar aspecte administrative minore.

În contrast cu cele menționate de direcțiile de educație, Procuratura Anticorupție a comunicat public, la începutul lunii noiembrie 2025, despre declanșarea unei cauze penale de amploare. În urma unor percheziții, anchetatorii investighează nouă persoane pentru corupere pasivă și abuz de serviciu în sistemul educațional din Chișinău. Printre cei vizați se numără un șef de direcție din cadrul DGETS, doi directori de instituții gimnaziale și liceale, un șef de grădiniță și mai mulți agenți economici. 

Paradoxul de la Liceul „Gheorghe Asachi”

Cazul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” este unul simptomatic. În comunicatul remis de conducerea acestei instituții se afirmă că liceul dispune de toate instrumentele legale, inclusiv de regulament și un registru de petiții, dar deocamdată nu au existat sesizări de corupție. Însă lipsa sesizărilor nu înseamnă lipsa corupției. La sfârșitul lunii octombrie, CNA a anunțat despre reținerea directoarei instituției de învățământ și a unui agent economic într-un dosar de delapidare, corupție și trafic de influență. Aceștia sunt bănuiți că ar fi orchestrat angajări fictive și ar fi perceput „comisioane” de aproximativ 10% din valoarea contractelor de achiziții. Mai mult, există suspiciuni că s-ar fi colectat bani de la părinți sub diverse pretexte ilegale. În prezent, directoarea se află în arest la domiciliu.

„Sesizările ajung tot la cei vizați”

Ala Revenco, directoarea Asociației „Părinți Solidari”, critică ineficiența sistemului actual de semnalare a cazurilor de corupție.

„Principalul instrument rămâne petiția scrisă, dar, în practică, aceste sesizări sunt adesea redirecționate chiar către instituțiile implicate în abuzuri. Acest lucru compromite total obiectivitatea procesului”, explică ea.

Lipsa anonimatului și solicitarea unor probe concrete îi descurajează pe părinți, care se tem de represalii asupra copiilor.

„CNA redirecționează sesizările către Direcțiile de Educație sau Minister, generând un cerc închis. Chiar și cu dovezi clare, răspunsurile oficiale susțin adesea că faptele nu se confirmă”, adaugă Revenco.

Avocatul Poporului: Frica de represalii blochează sistemul

Ceslav Panico, Avocatul Poporului, confirmă că reticența avertizorilor este cea mai mare vulnerabilitate.

„Oamenii se tem de marginalizare, presiuni psihologice sau chiar concediere. Deși legea interzice răzbunarea împotriva avertizorilor, percepția lipsei de protecție rămâne puternică”, explică Ombudsmanul.

El atrage atenția că o cultură a tăcerii predomină în instituții, unde problemele sunt „rezolvate în interior”, iar cei care vorbesc sunt stigmatizați:

„Fără garanții reale, încălcările rămân ascunse, favorizând o cultură a impunității. Instituțiile care nu protejează avertizorii își pierd credibilitatea, fiind percepute ca opace sau chiar complice la fraudă.”

Legea privind avertizorii de integritate obligă instituțiile publice să garanteze confidențialitatea. Totuși, datele CNA arată o utilizare scăzută a acestui instrument: din 2019 până în prezent, au fost înregistrate doar 23 de avertizări de integritate la nivel național, dar majoritatea nu au dus la confirmarea unor încălcări sau sunt încă în examinare.

Autor: Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Diverse Istorii

(VIDEO) Toleranța zero față de corupție # Învățământ

Acest video este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională (GIZ). Partener al proiectului este Asociația Presei Independente care implementează proiectul „Sensibilizarea publicului și dezvoltarea de soluții digitale pentru consolidarea statului de drept și combaterea corupției”.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Diverse Istorii

(VIDEO) Toleranța zero față de corupție #AsistențaSocială

Acest video este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională (GIZ). Partener al proiectului este Asociația Presei Independente care implementează proiectul „Sensibilizarea publicului și dezvoltarea de soluții digitale pentru consolidarea statului de drept și combaterea corupției”.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Diverse Istorii

(VIDEO) Toleranța zero față de corupție #Agricultura

Acest video este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională (GIZ). Partener al proiectului este Asociația Presei Independente care implementează proiectul „Sensibilizarea publicului și dezvoltarea de soluții digitale pentru consolidarea statului de drept și combaterea corupției”.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Diverse Istorii

(VIDEO) Toleranța zero față de corupție # Grădinița

Acest video este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională (GIZ). Partener al proiectului este Asociația Presei Independente care implementează proiectul „Sensibilizarea publicului și dezvoltarea de soluții digitale pentru consolidarea statului de drept și combaterea corupției”.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼