Categorii
Actualitate În Moldova

Abuzurile primarului: Cum le poate raporta un funcționar?

În ultimii ani, mai multe cazuri de abuz și corupție din administrația publică locală (APL) au fost investigate de organele judiciare și examinate de instanțele de judecată. Deși primarii sunt aleși local și nu au superiori ierarhici direcți, aceștia pot fi trași la răspundere pentru încălcarea legii. În acest context, apare o întrebare esențială: ce poate face un funcționar atunci când constată că primarul încalcă legea? Experții anticorupție recomandă utilizarea mecanismelor legale și asumarea rolului de avertizor de integritate, conform procedurilor în vigoare. Deși relația de subordonare poate genera vulnerabilități și riscul unor constrângeri, cadrul legal actual oferă instrumente de protecție specifice pentru cei care raportează ilegalitățile cu bună-credință.

Primarul nu are „șef”, dar nu este în afara legii

Faptul că primarul nu are un „șef” în sens ierarhic nu înseamnă că activitatea sa scapă controlului. Potrivit legislației privind APL, primarul este supus controlului administrativ, auditului, investigațiilor organelor de drept și controlului judecătoresc. Consiliul local exercită, la rândul său, un control politic asupra executivului local, iar actele administrative pot fi contestate atunci când încalcă legea sau afectează drepturi și interese legitime.

Funcționarea acestor mecanisme este confirmată și de cazurile ajunse în instanță în ultimii ani. Condamnările pronunțate în primă instanță împotriva unor primari din Băcioi,  Edineț  sau Cantemir  arată că sesizarea neregulilor poate duce, în timp, la investigații și sancțiuni concrete, chiar dacă drumul este unul anevoios.

Avertizarea de integritate între lege și realitatea din primării

Pentru funcționarii care observă posibile încălcări ale legii, avertizarea de integritate este principalul instrument  legal de semnalare a problemelor în interes public. În mod legal, procesul ar trebui să înceapă din interiorul instituției. Primăriile sunt obligate să dispună de un regulament intern privind avertizarea de integritate, de un registru special pentru sesizări și de o persoană desemnată să le recepționeze. În aceste condiții, funcționarul poate depune o sesizare scrisă sau verbală, solicitând înregistrarea oficială și, dacă este cazul, protejarea identității. În practică însă, aceste mecanisme sunt adesea mai degrabă formale. În opinia lui Vitalie Moisei, expert anticorupție, aplicarea legii diferă considerabil de la o primărie la alta.

„Mecanismele de raportare sigură și confidențială la nivel local sunt inegale. De multe ori ele există doar pe hârtie”, specifică expertul.

Această discrepanță explică de ce mulți funcționari evită raportarea internă, mai ales în comunitățile mici, unde relațiile personale sunt strânse, iar riscul ca identitatea avertizorului să devină cunoscută este ridicat.

Când raportarea internă nu este sigură

Legea permite funcționarilor să se adreseze direct instituțiilor externe atunci când raportarea internă nu este posibilă, nu este sigură sau nu produce rezultate. În funcție de natura faptelor semnalate, sesizările pot ajunge la instituții cu atribuții diferite, de la combaterea corupției până la controlul legalității actelor administrative sau investigarea infracțiunilor.

Unde pot fi depuse sesizările, informații utile pentru funcționari

Funcționarii publici care decid să raporteze nereguli pot apela la instituțiile statului menționate în tabelul de mai jos.

Instituția Domeniul de competență Canalul de sesizare
CNA Fapte de corupție sau abuz de serviciu Online (cna.md), Linia națională anticorupție (080055555)
Avocatul Poporului Protecția avertizorilor de integritate Platforma ombudsman.md (chestionar dedicat)
ANI Avere, conflicte de interese, incompatibilități Platforma ani.md (secțiunea petiții online)
Curtea de Conturi Gestionarea banilor și a patrimoniului public Platforma oficială ccrm.md
Cancelaria de Stat Controlul legalității actelor administrative Site-ul Guvernului (secțiunea petiții) sau oficii teritoriale
Organele de urmărire penală Suspiciuni de infracțiuni Adresare directă conform competențelor
Instanțele de judecată (contencios administrativ) Contestarea actelor administrative abuzive Acțiune în instanță

 Raportarea publică, ultima soluție

În situații excepționale, când interesul public este grav afectat și celelalte mecanisme nu funcționează, legea permite și raportarea publică. Aceasta poate însemna informarea presei, publicarea informațiilor pe platforme specializate sau sesizarea organizațiilor societății civile. Chiar dacă informațiile apar inițial în spațiul public, autoritățile au dreptul și, în multe cazuri, obligația de a se autosesiza.

Cine verifică legalitatea actelor primarului

Controlul legalității actelor emise de primari este realizat, în principal, de Cancelaria de Stat, prin Registrul de Stat al Actelor Locale. După înregistrare, poate fi inițiat controlul de legalitate, iar dacă neregulile nu sunt remediate, cazul poate ajunge în instanță. Curtea de Conturi examinează actele doar în măsura în care acestea produc efecte financiare sau patrimoniale și nu are competența de a le anula, acest rol revenind instanțelor de judecată sau altor autorități abilitate.

Protecție legală, dar riscuri persistente

Deși legea prevede măsuri de protecție pentru avertizorii de integritate, riscurile nu dispar complet, mai ales la nivel local.

„În practică, avertizorii se confruntă frecvent cu represalii subtile-izolare profesională, presiuni psihologice sau blocarea avansării în carieră”, atenționează Vitalie Moisei.

Potrivit expertului, miza reală nu este doar existența cadrului legal, ci modul în care acesta este aplicat.

„Legea există, dar eficiența ei depinde de cultura instituțională și de reacția conducerii locale. Avertizarea de integritate trebuie percepută ca un act de responsabilitate civică, nu ca o trădare”, subliniază expertul.

Un sprijin suplimentar pentru avertizori

Indiferent de instituția care analizează neregulile, angajații APL pot contribui direct la combaterea corupției. Un instrument creat special în acest scop este platforma Avertizori.transparency.md, care oferă avertizorilor de integritate un mediu sigur și confidențial pentru raportarea actelor de corupție, abuzurilor de putere sau neregulilor administrative.

Autor: Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Actualitate În Moldova

Cine îndrăznește să denunțe corupția din educație?

În ultimele luni, anchetele organelor de drept au readus în prim-plan problema corupției în sistemul educațional și a posibilelor fraude financiare și abuzuri din instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău. De la colectarea ilegală a banilor până la favorizarea unor elevi la examene, cazurile recente au generat întrebări esențiale: cine vede, cine are curajul să vorbească și ce mecanisme reale există pentru a semnala neregulile?

La nivel oficial, există un sistem menit să protejeze elevii, părinții și profesorii care decid să raporteze încălcări, conferindu-le statutul de avertizori de integritate. Totuși, cât de funcțional este acest sistem în realitate? Experții din domeniu avertizează asupra unui deficit pronunțat de mecanisme sigure de raportare, subliniind că persoanele care sesizează ilegalitățile nu beneficiază de o protecție reală, în timp ce reacțiile instituționale rămân, de cele mai multe ori, formale.

Ce mecanisme de raportare declară instituțiile de învățământ?

Conform informațiilor oferite de către Direcția Generală Educație,Tineret și Sport (DGETS) Chișinău, toate instituțiile de învățământ general sunt obligate să dețină regulamente privind avertizorii de integritate, un registru intern al sesizărilor, dar și personal desemnat pentru examinarea acestora. Andrei Pavaloi, șef adjunct al DGETS Chișinău, a menționat că, la 21 noiembrie 2025, a fost instituit oficial Registrul dezvăluirilor privind încălcările Legii avertizorilor de integritate. Responsabil de gestionarea acestuia și de soluționarea sesizărilor interne a fost desemnat Serviciul asistență juridică din cadrul DGETS. De asemenea, la 19 noiembrie 2025, Direcția a solicitat Centrului Național Anticorupție (CNA) instruiri pentru angajații din educație privind aplicarea legislației în vigoare.

În scopul combaterii corupției în sistem, încă pe 25 octombrie 2024 a fost emis un ordin de interzicere a colectărilor ilicite de bani.

„De la intrarea în vigoare a ordinului, au fost aplicate sancțiuni disciplinare unor directori pentru nerespectarea acestuia. Atunci când controalele DGETS Chișinău au indicat bănuieli rezonabile de corupție, au fost înaintate sesizări către CNA”, a precizat A. Pavaloi, fără a oferi însă detalii despre finalitatea acestor demersuri.

Realitatea raportărilor vs. intervenția procurorilor

Natalia Strajesco, șefa DETS Sectorul Centru, ne-a comunicat că grupul de monitorizare a fost instituit, însă nu a primit nicio sesizare care să vizeze fapte de corupție în ultima perioadă. La rândul lor, reprezentanți ai DETS Sectorul Buiucani au precizat că instituțiile subordonate aplică legea și dispun de canale diverse (cutii poștale anonime, e-mail, anticameră). Totuși, în perioada 2023-2025, numărul sesizărilor a fost limitat și a vizat doar aspecte administrative minore.

În contrast cu cele menționate de direcțiile de educație, Procuratura Anticorupție a comunicat public, la începutul lunii noiembrie 2025, despre declanșarea unei cauze penale de amploare. În urma unor percheziții, anchetatorii investighează nouă persoane pentru corupere pasivă și abuz de serviciu în sistemul educațional din Chișinău. Printre cei vizați se numără un șef de direcție din cadrul DGETS, doi directori de instituții gimnaziale și liceale, un șef de grădiniță și mai mulți agenți economici. 

Paradoxul de la Liceul „Gheorghe Asachi”

Cazul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” este unul simptomatic. În comunicatul remis de conducerea acestei instituții se afirmă că liceul dispune de toate instrumentele legale, inclusiv de regulament și un registru de petiții, dar deocamdată nu au existat sesizări de corupție. Însă lipsa sesizărilor nu înseamnă lipsa corupției. La sfârșitul lunii octombrie, CNA a anunțat despre reținerea directoarei instituției de învățământ și a unui agent economic într-un dosar de delapidare, corupție și trafic de influență. Aceștia sunt bănuiți că ar fi orchestrat angajări fictive și ar fi perceput „comisioane” de aproximativ 10% din valoarea contractelor de achiziții. Mai mult, există suspiciuni că s-ar fi colectat bani de la părinți sub diverse pretexte ilegale. În prezent, directoarea se află în arest la domiciliu.

„Sesizările ajung tot la cei vizați”

Ala Revenco, directoarea Asociației „Părinți Solidari”, critică ineficiența sistemului actual de semnalare a cazurilor de corupție.

„Principalul instrument rămâne petiția scrisă, dar, în practică, aceste sesizări sunt adesea redirecționate chiar către instituțiile implicate în abuzuri. Acest lucru compromite total obiectivitatea procesului”, explică ea.

Lipsa anonimatului și solicitarea unor probe concrete îi descurajează pe părinți, care se tem de represalii asupra copiilor.

„CNA redirecționează sesizările către Direcțiile de Educație sau Minister, generând un cerc închis. Chiar și cu dovezi clare, răspunsurile oficiale susțin adesea că faptele nu se confirmă”, adaugă Revenco.

Avocatul Poporului: Frica de represalii blochează sistemul

Ceslav Panico, Avocatul Poporului, confirmă că reticența avertizorilor este cea mai mare vulnerabilitate.

„Oamenii se tem de marginalizare, presiuni psihologice sau chiar concediere. Deși legea interzice răzbunarea împotriva avertizorilor, percepția lipsei de protecție rămâne puternică”, explică Ombudsmanul.

El atrage atenția că o cultură a tăcerii predomină în instituții, unde problemele sunt „rezolvate în interior”, iar cei care vorbesc sunt stigmatizați:

„Fără garanții reale, încălcările rămân ascunse, favorizând o cultură a impunității. Instituțiile care nu protejează avertizorii își pierd credibilitatea, fiind percepute ca opace sau chiar complice la fraudă.”

Legea privind avertizorii de integritate obligă instituțiile publice să garanteze confidențialitatea. Totuși, datele CNA arată o utilizare scăzută a acestui instrument: din 2019 până în prezent, au fost înregistrate doar 23 de avertizări de integritate la nivel național, dar majoritatea nu au dus la confirmarea unor încălcări sau sunt încă în examinare.

Autor: Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Actualitate În Moldova

(VIDEO) Percheziții la Cimișlia și Comrat în dosare de corupere electorală și finanțare ilegală a partidelor politice

În această dimineață, Centrul Național Anticorupție și procurorii din mun. Cahul au efectuat percheziții la Cimișlia și Comrat, în cadrul a două cauze penale privind coruperea electorală și finanțarea ilegală a partidelor politice. Conform CNA, au fost percheziționate domiciliile și automobilele a șase persoane fizice, afiliate unei formațiuni de corupere a alegătorilor.

În cadrul urmăririi penale, a fost documentat procesul de corupere a alegătorilor la referundum și alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024. Persoanele vizate ar fi elaborat liste ale cetățenilor dispuși să-și ofere votul contra unor recompense bănești ilicite, iar datele personale ale acestora ar fi fost centralizate și transmise unor entități din afara Republicii Moldova. În urma perchezițiilor, au fost ridicate de la fața locului telefoane mobile, bani și înscrisuri de ciornă, care ar putea conține informații relevante.

Cele 6 persoane vizate au fost recunoscute în calitate de bănuiți și se prezumă a fi nevinovate până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile a instanței.

Conform legislației în vigoare, persoanele implicate în acte de corupție electorală pot fi sancționate cu închisoare de la un an până la 5 ani și amenzi ce depășesc 50 000 de lei. În cazul finanțării ilegale a partidelor politice, pedepsele sunt de până la 6 ani de închisoare și amenzi ce depășesc 67 000 de lei.

Este important de menționat că, în vederea recuperării prejudiciului, instituțiile de drept pot pune sub sechestru bunurile persoanelor implicate în aceste activități ilegale. Totodată, cetățenii care denunță aceste practici și cooperează cu organul de urmărire penală pot beneficia de liberarea de răspundere penală sau contravențională. De aceeași facilitate pot beneficia și persoanele care predau lucrurile transferate care le-au fost transferate într-un mod ilegal.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼