În noul episod al emisiunii noastre «În pas cu Europa» — un interviu special, dedicat parcursului european al Republicii Moldova. Jurnalistul nostru, Liviu Moraru, a discutat cu Excelența Sa, doamna Dominique Waag, Ambasadoarea Franței în Republica Moldova.
Într-o conversație sinceră, am abordat subiecte esențiale, care îi preocupă pe toți cetățenii:
Sprijin pentru integrarea europeană: Ce sprijin concret oferă Franța Moldovei pe drumul aderării la UE?
Securitate și stabilitate: Cum contribuie Franța la consolidarea securității și rezilienței țării noastre în contextul războiului din Ucraina?
Economie și investiții: Ce perspective economice se deschid pentru Moldova și în ce sectoare se poate aștepta un aflux de investiții franceze?
Lupta împotriva dezinformării: Care este experiența Franței în combaterea amenințărilor informaționale și cum poate fi aceasta utilă pentru Moldova?
În plus, doamna ambasador și-a împărtășit impresiile personale despre mandatul său în țara noastră și a transmis un mesaj important cetățenilor Republicii Moldova.
Urmăriți interviul integral chiar acum pe paginile noastre! Interviul este disponibil și cu subtitrare în limba rusă.
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Mass-media locală din Basarabeasca pentru valorile europene”, implementat de redacția BAStv cu sprijinul financiar al Ambasadei Republicii Cehe în Republica Moldova.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Republica Moldova se află printre țările cu cele mai mici salarii minime din Europa, fiind depășită doar de Ucraina, potrivit unui clasament realizat de Euronews. În timp ce Luxemburgul ocupă primul loc, cu un salariu minim de 2.704 euro pe lună, Moldova figurează aproape de coada listei, cu 285 de euro lunar. Cel mai mic salariu minim european se înregistrează în Ucraina – puțin peste 160 de euro.
În 2025, doar cinci țări europene depășesc pragul de 2.000 de euro la salariul minim: Luxemburg (2.704 €), Irlanda (2.282 €), Olanda (2.246 €), Germania (2.161 €) și Belgia (2.112 €).
Țările cu salarii minime între 1.000 și 1.500 de euro includ Grecia, Polonia și Spania, iar România se încadrează în grupa de 600–999 de euro, cu 797 €.
Sub pragul de 600 de euro se regăsesc state precum Macedonia de Nord (584 €), Turcia (558 €), Bulgaria (551 €), Albania (408 €), Moldova (285 €) și Ucraina (164 €).
Sursa: Euronews
În Republica Moldova, salariul minim garantat a fost majorat de la 5.000 la 5.500 lei pe lună începând cu 1 ianuarie 2025, în urma unei decizii aprobate de Guvern pe 4 decembrie 2024.
Prin comparație, în anul 2010, salariul minim pe economie a fost de 1.100 de lei lunar, iar în 2015 a ajuns la 1.900 de lei lunar. În următorii cinci ani, acesta aproape că s-a dublat. Astfel, în 2020, salariul minim pe economie a fost de 2.775 de lei lunar.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Republica Moldova va putea accesa direct granturi europene pentru combaterea șomajului, îmbunătățirea calității locurilor de muncă și sprijinirea persoanelor cu dizabilități, după ce Guvernul a aprobat Regulamentul privind participarea țării la componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” (EaSI) din cadrul Fondului Social European Plus.
Acest document stabilește clar condițiile de participare la apelurile de proiecte lansate de Comisia Europeană, domeniile eligibile pentru finanțare și formele de sprijin disponibile.
După aprobarea regulamentului, autoritățile publice, organizațiile societății civile și alte instituții din Republica Moldova vor putea aplica pentru granturi în aceleași condiții ca și entitățile din statele membre ale Uniunii Europene.
„Este un proiect care ne ajută să creștem grija pentru categoriile vulnerabile din societate”, a declarat prim-ministrul Dorin Recean.
Componenta EaSI are un buget total de 762 de milioane de euro pentru perioada 2021–2027.
„Guvernul Republicii Moldova, autoritățile locale și organizațiile societății civile vor putea propune proiecte care să sprijine ocuparea forței de muncă, investițiile în competențe și calificări, susținerea persoanelor cu dizabilități și protecția copilului. Este un pas important prin care integrarea europeană aduce beneficii concrete celor mai vulnerabili”, a subliniat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.
Potrivit Guvernului, participarea la program va oferi granturi nerambursabile, sprijin pentru dezvoltarea serviciilor sociale și oportunități de cooperare transnațională.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Șoferii din Republica Moldova care călătoresc frecvent în România vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar începând cu 1 august. Rovinieta anuală pentru autoturisme se va dubla, ajungând la 50 de euro, potrivit noilor măsuri fiscale pregătite de Guvernul de la București.
Această scumpire îi va afecta direct pe moldovenii care lucrează, studiază sau fac naveta regulat peste Prut, dar și pe cei care aleg să-și petreacă vacanțele în România. Noua taxă rutieră vine într-un context economic dificil, în care autoritățile române încearcă să reducă un deficit bugetar estimat la 30 de miliarde de lei.
Dublarea rovinietei este doar una dintre modificările incluse în pachetul fiscal elaborat de echipa premierului Ilie Bolojan, care promite o reformă profundă a sistemului fiscal din România. Setul de măsuri care va intra în vigoare de la începutul lunii august mai prevede:
Eliminarea TVA redus pentru o serie de produse și servicii;
Creșterea accizelor pentru carburanți, alcool și tutun;
Impozite mai mari pentru pensiile mari și profiturile bancare;
Scumpiri la energia termică, locuințe și servicii hoteliere.
Într-o declarație recentă, premierul Bolojan a justificat aceste măsuri prin necesitatea urgentă de a stabiliza bugetul țării:
„Suntem în fața unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât își poate permite, chiar și pentru salarii și pensii, riscăm ca în viitor să nu le mai putem plăti deloc”.
Pentru șoferii moldoveni, în special cei care traversează frecvent granița pentru muncă sau studii, dublarea rovinietei va reprezenta o cheltuială suplimentară semnificativă, într-un context în care costurile de trai sunt deja în creștere pe ambele maluri ale Prutului.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat prețurile maxime de referință pentru produsele petroliere standard valabile pentru ziua de mâine, 24 iunie.
Astfel, prețul unui litru de benzină A95 nu va depăși 23,50 lei, iar motorina va putea fi comercializată la un preț maxim de 20,00 lei pe litru.
Comparativ cu ziua precedentă, noile tarife înseamnă o majorare de 13 bani pentru benzină și de 26 de bani pentru motorină.
ANRE a menționat anterior că scumpirile sunt influențate de tensiunile geopolitice tot mai pronunțate în Orientul Mijlociu, în special de conflictul dintre Israel și Iran, care continuă să afecteze piața petrolieră internațională. Republica Moldova resimte direct aceste fluctuații, având în vedere că întreaga cantitate de produse petroliere este importată din surse externe.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Republica Moldova urmează să beneficieze, în perioada imediat următoare, de o prefinanțare în valoare de 300 de milioane de euro, parte a Pactului de Creștere în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, acordat de Uniunea Europeană. Informația a fost făcută publică de către europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociator-șef privind asistența pentru Republica Moldova, printr-o postare pe pagina sa oficială.
Anunțul survine în contextul participării prim-ministrului Dorin Recean la reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, desfășurată la Bruxelles.
Potrivit declarațiilor lui Siegfried Mureșan, fondurile vor fi direcționate către investiții în infrastructură și servicii publice esențiale, contribuind la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
„Sunt convins că premierul Dorin Recean va ști să administreze bine acești bani. Se va asigura că fondurile vor ajunge rapid la persoanele care au nevoie, fiind alocate în proiecte ce vizează infrastructura, drumurile, unitățile de învățământ, spitalele și grădinițele”, a declarat Mureșan.
Acesta a menționat că subiectul a constituit principala temă a discuției purtate cu șeful Guvernului Republicii Moldova în cadrul întrevederii de la Bruxelles.
Vom fi alături de Republica Moldova, la fel cum și ei au fost alături de noi. Vom apăra împreună parcursul european al Republicii Moldova și parcursul european al României”, a scris Mureșan.
Pactul de Creștere este un program complex de asistență financiară, aprobat de Uniunea Europeană cu scopul de a susține Republica Moldova în procesul de reformă, dezvoltare economică și apropiere de standardele europene. Cu o valoare totală de 1,9 miliarde de euro, acesta reprezintă cel mai amplu pachet de sprijin oferit vreodată Republicii Moldova. Sprijinul va fi acordat sub forma unor granturi, împrumuturi preferențiale și investiții directe.
În cadrul unei dezbateri publice organizate la Bruxelles, prim-ministrul Dorin Recean a evidențiat reformele deja implementate și prioritățile Guvernului în procesul de modernizare a țării. El a subliniat că sprijinul financiar oferit de Uniunea Europeană reflectă încrederea partenerilor europeni în angajamentul autorităților de la Chișinău față de parcursul european.
Acest pachet de asistență confirmă în mod clar susținerea europeană pentru procesul de transformare a Republicii Moldova. Resursele oferite prin Pactul de Creștere vor fi utilizate pentru a accelera modernizarea infrastructurii, îmbunătățirea serviciilor publice și consolidarea instituțiilor statului.
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Mass-media locală din Basarabeasca pentru valorile europene”, implementat de redacția BAStv cu sprijinul financiar al Ambasadei Republicii Cehe în Republica Moldova.
Republica Moldova ar putea fi decuplată de Ucraina în procesul de aderare la Uniunea Europeană în cadrul Summitului Consiliului European din 26–27 iunie, pe fondul diferențelor tot mai evidente dintre cele două state în ceea ce privește ritmul reformelor și contextul politic intern.
Potrivit acestuia, înalți oficiali europeni discută din ce în ce mai des posibilitatea ca Republica Moldova să înceapă negocierile de aderare fără a mai fi condiționată de evoluțiile din Ucraina. În timp ce Ucraina se confruntă cu provocări majore generate de războiul prelungit și blocaje politice interne, Republica Moldova beneficiază de stabilitate instituțională, un guvern proeuropean și un sprijin popular considerabil pentru integrarea europeană.
„Fiindcă Ucraina se împotmolește și nu se vede o mare îmbunătățire, nici militară, nici politică, anul acesta… menținerea ‘la pachet’ nu se mai justifică,” a explicat jurnalistul și analistul politic Dan Alexe , adăugând că decuplarea Moldovei ar permite un avans clar în negocieri.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a confirmat recent deschiderea UE pentru un astfel de scenariu, menționând că Republica Moldova ar putea continua procesul de integrare pe o traiectorie separată. Reacția viceprim-ministrei ucrainene pentru Integrare Europeană, Olha Stefanișina, nu a întârziat să apară. Ea a reiterat că Ucraina și Republica Moldova trebuie să avanseze împreună și că Kievul poartă în continuare negocieri cu Ungaria pentru a debloca procesul.
În același timp, tot mai multe capitale europene susțin decuplarea Moldovei de Ucraina, mai ales în contextul în care lideri precum Viktor Orbán continuă să amenințe cu veto deschiderea negocierilor cu Ucraina. Oficialii europeni consideră că sprijinul financiar, oricât de generos, nu este suficient pentru a garanta o ancorare politică solidă în UE, fiind necesare decizii clare privind parcursul de aderare.
În paralel, Uniunea Europeană își intensifică eforturile de consolidare a unei identități strategice în domeniul apărării, în contextul războiului din Ucraina și al incertitudinilor geopolitice globale. Tratatul UE prevede obligația statelor membre de a-și garanta reciproc securitatea, aspect care ar putea deveni esențial pentru Republica Moldova în procesul de aderare.
Deși în iunie 2024 Comisia Europeană a anunțat că atât Moldova, cât și Ucraina au îndeplinit condițiile pentru negocierile de aderare la UE, contextul regional și evoluțiile politice interne sugerează tot mai clar un scenariu în care Republica Moldova va putea avansa pe cont propriu.
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Mass-media locală din Basarabeasca pentru valorile europene”, implementat de redacția BAStv cu sprijinul financiar al Ambasadei Republicii Cehe în Republica Moldova.
Parlamentul Republicii Moldova urmează să aprobe o serie de modificări legate de noile cărți de identitate pentru cetățeni, dar și de cărțile de rezidență pentru cetățenii străini, apatrizi și beneficiarii de protecție umanitară. Proiectul a fost deja discutat în Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică.
Modificările propuse au scopul de a aduce legislația națională mai aproape de standardele Uniunii Europene și vizează simplificarea modului în care sunt eliberate și folosite cărțile de identitate.
În noile cărți de identitate nu vor mai fi tipărite:
adresa de domiciliu sau reședința temporară,
patronimicul (numele tatălui).
Aceste date vor putea fi găsite doar online, în Registrul de stat al populației, prin platforma digitală MConnect. Astfel, persoanele nu vor mai fi nevoite să-și schimbe cartea de identitate ori de câte ori își schimbă adresa.
Copiii sub 14 ani care nu au acte de identitate nu vor mai plăti taxa pentru înregistrarea domiciliului. De asemenea, vor fi scutiți de taxe copiii străini sau apatrizi care au intrat în Moldova neînsoțiți sau care au fost lăsați aici fără acte legale.
Persoanele care fac parte din minorități naționale vor putea avea numele scris în limba lor maternă. În plus, numele străinilor nu vor mai fi traduse sau schimbate, ci vor fi scrise exact așa cum apar în pașaportul lor doar că în alfabet latin.
Noile cărți de identitate vor conține o semnătură electronică, valabilă timp de 5 ani care va permite accesarea datelor în format electronic, fără deplasări la ghișee.
Până acum, circa 50.000 de persoane au solicitat noile cărți de identitate. În total, un milion de cetățeni vor primi gratuit aceste documente moderne, costurile fiind acoperite din bugetul Agenției Servicii Publice.
Proiectul urmează să fie votat în plenul Parlamentului.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de alte opt organizații neguvernamentale de media, a publicat Memoriul privind Libertatea Presei în Republica Moldova, o radiografie detaliată a domeniului mediatic în perioada 3 mai 2024 – 3 mai 2025. Documentul, lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, proclamată de Adunarea Generală a ONU acum 32 de ani, atestă că mass-media continuă să se confrunte cu probleme grave.
Memoriul scoate în evidență faptul că, în pofida unor inițiative legislative recente, condițiile de activitate din redacții au rămas neschimbate față de anul precedent. Problemele-cheie identificate se referă la intensificarea atacurilor și hărțuirii online a jurnaliștilor, în special în timpul campaniilor electorale, dar și la alte forme de presiune asupra reporterilor, exercitate în special în Găgăuzia și în stânga Nistrului. Documentul mai subliniază unele deficiențe în aplicarea legislației media, mai ales privind transparența proprietății mediatice, combaterea dezinformării, dar și accesul la informații de interes public. Multiplele probleme care subminează sustenabilitatea economică a presei independente, precum piața publicitară dominată de marile platformele digitale sau insuficiența banilor obținuți în urma implementării modelelor de diversificare a resurselor financiare, nu au soluționate.
Și în acest an au fost exprimate îngrijorări în legătură cu faptul că spațiul informațional a rămas vulnerabil în fața narațiunilor ostile intereselor țării.
Organizațiile semnatare salută inițiativele autorităților de a elabora politici pentru protejarea jurnaliștilor, dar subliniază că măsurile concrete și eficiente întârzie să apară, în timp ce fenomenele de intimidare și lipsa reacțiilor ferme din partea instituțiilor statului persistă.
Memoriul include un set de recomandări adresate Guvernului și Parlamentului, axate pe consolidarea cadrului juridic de reglementare a mass-mediei, crearea unor mecanisme eficiente de protecție a jurnaliștilor, întărirea securității informaționale în context mediatic, precum și pe sprijinirea sustenabilității economice și a calității jurnalismului
În procesul de aderare la Uniunea Europeană, mulți cetățeni ai Republicii Moldova se confruntă cu o serie de temeri alimentate de dezinformare și știri false. De la pierderea identității și suveranității naționale, până la ideea că integrarea europeană ar însemna distrugerea relațiilor economice cu anumite țări sau renunțarea la valorile tradiționale, aceste narative prind rădăcini într-un teren fertil – nesiguranța.
Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singurii care se confruntă cu astfel de frici. Înainte de a adera la Uniunea Europeană, în mai 2004, și Cehia a trecut printr-un proces similar de anxietăți colective. Jaromír Plíšek, ambasadorul Republicii Cehe la Chișinău, rememorează scepticismul care plana atunci în jurul integrării:
„În cazul nostru, aveam în istorie niște relații sensibile cu nemții, cu vecinii noștri germani, și, pe atunci, circulau informații că dacă aderăm la Uniune o să ne mănânce nemții, o să cumpere toate pământurile, toate întreprinderile și o să devenim niște slugi. Ori, nu s-a întâmplat așa ceva.”
Această paralelă între Cehia de acum două decenii și Moldova de astăzi oferă un prilej de reflecție: cât de reale sunt aceste frici și cât de mult sunt ele întreținute de dezinformare?
Ambasadorul ceh subliniază că este esențial ca opinia publică să se bazeze pe fapte, nu pe zvonuri sau manipulări:
„Există un principiu – că dacă vrei să-ți faci o opinie referitor la ceva, e bine să te bazezi pe fapte. Și asta înseamnă un efort, pentru că există și tot felul de informații care, de fapt, sunt false intenționat sau neintenționat. Mai sunt și zvonuri, sau există cineva care injectează anumite poziții bazate pe informații care sunt pur și simplu mincinoase.”
În spațiul public moldovenesc circulă mai multe astfel de narative: că UE impune politici „rusofobe”, că va forța societatea să adopte valori străine, că drepturile persoanelor LGBTQ+ vor fi impuse forțat sau că tradițiile creștine vor fi înlocuite. Alte temeri invocă falimentul producătorilor locali, distrugerea relațiilor cu țările CSI și Rusia sau achiziționarea terenurilor agricole de către străini.
Ambasadorul Plíšek observă că, la începutul anilor 2000, nu exista o asemenea amploare a dezinformării în spațiul public. Însă, răspunde acestor îngrijorări prin exemplul concret al Cehiei:
„Ceea ce s-a întâmplat e că cea mai importantă fabrică de mașini, Škoda, a fost privatizată, ce-i drept, de Volkswagen, care este o societate germană. Dar s-a negociat mult, iar guvernul de atunci, care era unul înțelept, a socotit că e bine, până la urmă, pentru că aveam inginerii noștri, muncitorii noștri. Volkswagen avea mai mult capital și know-how, ca să ducă mașinile noastre pe piața mondială. Pe atunci, mașinile Škoda le foloseam noi, în Cehia, România, poate și aici, în lagărul socialist. Ce produceam înainte era de calitate mult mai scăzută.”
Prin urmare, privatizarea, adesea prezentată în discursul public drept un pericol pentru economia națională, a adus, în realitate, dezvoltare și deschidere către piețe externe. Exemplul fabricii Škoda, relatat de ambasadorul Jaromír Plíšek, demonstrează clar acest lucru:
„După privatizarea cu succes a acestei fabrici, am devenit mai bogați. N-am pierdut nimic din faima uzinei Škoda, ci dimpotrivă, am câștigat piețe noi. Până la urmă, multe dintre aceste informații care funcționează ca niște ‘sperietori’ se transformă în beneficii pentru țară.”
Diplomatul ceh face referire și la fenomenul migrației, care afectează profund Republica Moldova, dar care, deși a existat și în Cehia, nu a avut aceeași amploare. Acesta subliniază că prosperitatea unui stat nu se construiește prin dependența de un guvern salvator, ci prin investiții, mecanisme eficiente și instituții funcționale:
„E important ca această țară să aibă mai multe întreprinderi care să poată angaja oameni în condiții decente. Este important să fie de lucru aici. Bunăstarea nu vine de la un guvern sau de la un oligarh care face promisiuni, chiar dacă sunt onorate – ele sunt de scurtă durată.”
Experiența Cehiei demonstrează că, atunci când sunt abordate cu spirit critic și viziune, temerile pot fi transformate în oportunități. În loc să alimenteze neîncrederea, aceste temeri pot deveni un punct de plecare pentru reforme curajoase și pentru consolidarea parcursului european.
Pentru o înțelegere mai amplă a perspectivelor europene și a sprijinului oferit Moldovei de către Cehia, un partener-cheie din UE, vă invităm să urmăriți interviul complet din cadrul emisiunii În pas cu Europa. Într-un dialog sincer cu moderatorul Liviu Moraru, Excelența Sa Jaromír Plíšek, Ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova, vorbește despre lecțiile învățate în procesul de aderare la UE, reformele esențiale pentru Moldova, provocările actuale și oportunitățile pe care le poate oferi integrarea europeană.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
