Etichetă: Uniunea Europeană Moldova

În procesul de aderare la Uniunea Europeană, mulți cetățeni ai Republicii Moldova se confruntă cu o serie de temeri alimentate de dezinformare și știri false. De la pierderea identității și suveranității naționale, până la ideea că integrarea europeană ar însemna distrugerea relațiilor economice cu anumite țări sau renunțarea la valorile tradiționale, aceste narative prind rădăcini într-un teren fertil – nesiguranța.

Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singurii care se confruntă cu astfel de frici. Înainte de a adera la Uniunea Europeană, în mai 2004, și Cehia a trecut printr-un proces similar de anxietăți colective. Jaromír Plíšek, ambasadorul Republicii Cehe la Chișinău, rememorează scepticismul care plana atunci în jurul integrării:

„În cazul nostru, aveam în istorie niște relații sensibile cu nemții, cu vecinii noștri germani, și, pe atunci, circulau informații că dacă aderăm la Uniune o să ne mănânce nemții, o să cumpere toate pământurile, toate întreprinderile și o să devenim niște slugi. Ori, nu s-a întâmplat așa ceva.”

Această paralelă între Cehia de acum două decenii și Moldova de astăzi oferă un prilej de reflecție: cât de reale sunt aceste frici și cât de mult sunt ele întreținute de dezinformare?

Ambasadorul ceh subliniază că este esențial ca opinia publică să se bazeze pe fapte, nu pe zvonuri sau manipulări:

„Există un principiu – că dacă vrei să-ți faci o opinie referitor la ceva, e bine să te bazezi pe fapte. Și asta înseamnă un efort, pentru că există și tot felul de informații care, de fapt, sunt false intenționat sau neintenționat. Mai sunt și zvonuri, sau există cineva care injectează anumite poziții bazate pe informații care sunt pur și simplu mincinoase.”

În spațiul public moldovenesc circulă mai multe astfel de narative: că UE impune politici „rusofobe”, că va forța societatea să adopte valori străine, că drepturile persoanelor LGBTQ+ vor fi impuse forțat sau că tradițiile creștine vor fi înlocuite. Alte temeri invocă falimentul producătorilor locali, distrugerea relațiilor cu țările CSI și Rusia sau achiziționarea terenurilor agricole de către străini.

Ambasadorul Plíšek observă că, la începutul anilor 2000, nu exista o asemenea amploare a dezinformării în spațiul public. Însă, răspunde acestor îngrijorări prin exemplul concret al Cehiei:

„Ceea ce s-a întâmplat e că cea mai importantă fabrică de mașini, Škoda, a fost privatizată, ce-i drept, de Volkswagen, care este o societate germană. Dar s-a negociat mult, iar guvernul de atunci, care era unul înțelept, a socotit că e bine, până la urmă, pentru că aveam inginerii noștri, muncitorii noștri. Volkswagen avea mai mult capital și know-how, ca să ducă mașinile noastre pe piața mondială. Pe atunci, mașinile Škoda le foloseam noi, în Cehia, România, poate și aici, în lagărul socialist. Ce produceam înainte era de calitate mult mai scăzută.”

Prin urmare, privatizarea, adesea prezentată în discursul public drept un pericol pentru economia națională, a adus, în realitate, dezvoltare și deschidere către piețe externe. Exemplul fabricii Škoda, relatat de ambasadorul Jaromír Plíšek, demonstrează clar acest lucru:

„După privatizarea cu succes a acestei fabrici, am devenit mai bogați. N-am pierdut nimic din faima uzinei Škoda, ci dimpotrivă, am câștigat piețe noi. Până la urmă, multe dintre aceste informații care funcționează ca niște ‘sperietori’ se transformă în beneficii pentru țară.”

Diplomatul ceh face referire și la fenomenul migrației, care afectează profund Republica Moldova, dar care, deși a existat și în Cehia, nu a avut aceeași amploare. Acesta subliniază că prosperitatea unui stat nu se construiește prin dependența de un guvern salvator, ci prin investiții, mecanisme eficiente și instituții funcționale:

„E important ca această țară să aibă mai multe întreprinderi care să poată angaja oameni în condiții decente. Este important să fie de lucru aici. Bunăstarea nu vine de la un guvern sau de la un oligarh care face promisiuni, chiar dacă sunt onorate – ele sunt de scurtă durată.”

Experiența Cehiei demonstrează că, atunci când sunt abordate cu spirit critic și viziune, temerile pot fi transformate în oportunități. În loc să alimenteze neîncrederea, aceste temeri pot deveni un punct de plecare pentru reforme curajoase și pentru consolidarea parcursului european.

Pentru o înțelegere mai amplă a perspectivelor europene și a sprijinului oferit Moldovei de către Cehia, un partener-cheie din UE, vă invităm să urmăriți interviul complet din cadrul emisiunii În pas cu Europa. Într-un dialog sincer cu moderatorul Liviu Moraru, Excelența Sa Jaromír Plíšek, Ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova, vorbește despre lecțiile învățate în procesul de aderare la UE, reformele esențiale pentru Moldova, provocările actuale și oportunitățile pe care le poate oferi integrarea europeană.

Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!