Tendere cu pereți de sticlă și interese tenebre în Moldova, Ucraina și Georgia

Georgia a instituit metoda „pereților de sticlă” la desfășurarea tenderelor încă în 2010, când a s-a realizat reformarea sistemului de achiziții publice, calificat anterior drept corupt și ineficient. Ucraina a demarat trecerea la sistemul ProZorro (care se descifrează ca „toți văd totul”), după Maidanul din 2014 și a devenit un model de succes pentru țările din estul Europei la acest capitol. Republia Moldova ar putea trece treptat la un sistem electronic și transparent de achiziții publice abia în 2018, în prezent însă tenderele aici sunt un spațiu obscur.


Actualmente, cea mai bine poziționată în clasamentul transparenței achizițiilor publice a țărilor parteneriatului Estic este Ucraiana, cu un scor de 55,22 de puncte din 64 posibile. Este urmată cu o diferență nesemnificativă de către Georgia, care înresigrează 55,13 puncte în 2016. Republica Moldova ocupă a treia poziție, cu o transparență evaluată la 47,53 de puncte în clasament.

Clasamentul transparenței achizițiilor publice a țărilor din Parteneriatul Estic. Sursa inforgrafic: budgetstories.md



Achiziții în care ”toți văd totul”

Până la demararea implementării în 2015 a sistmeului ProZorro , autoritățile din Ucraina cheltuiau circa 10 miliarde de euro pentru achiziții de stat, iar diferiți indicatori arătau că aproape 20% din această sumă se pierdea din cauza corupției și a gestionării ineficiente a banilor. La o anumită etapă, Serviciul de Securitate al Ucrainei enunța bănuiala că tocmai 40% din resursele financiare destinate „cumpărăturilor” erau pierdute.

Unul dintre cele mai sonore cazuri care ilustrează problemele existente la capitolul tenderelor este cel supranumit „turnurile lui Boiko”, în care a fost implicat fostul ministru ucrainean al Energeticii, Iurii Boiko. În 2011, ministerul condus de Boiko a cumpărat turnuri de extragere a combustibilului cu majorarea prețului cu circa 150 milioane de dolari pentru fiecare instalație.

Jurnaliștii au demascat schema prin care au fost majorate artificial costurile, dar după cinci ani de achetă, Procuratura Generală a Ucrainei a declarat că nu a stabilit fapte infracționale în activitatea ministrului, deoarece semnătura sa nu se găsește pe vreun document care ar avea tangență cu acest caz. Astăzi, Iurii Boiko este deputat în Rada Supremă a Ucrainei.

Iurii Boiko

În media au apărut și scandaluri mai mici, dar nu mai puțin interesante, când era cumpărată zmeură pentru deputați cu 100 USD pentru un kilogram sau când pentru simple bănci de lemn pentru o stație de metrou din Kiev se plătea 80 de mii USD.

 

Practic, în fiecare zi se vorbea despte acte de corupție în procesul de achiziții de stat pe cele mai diverse dimensiuni: energetică, achiziția cărbunelui sau combustibilului, căile ferate sau construcția drumurilor. În 2014 s-a ajuns la concluzia că este necesar un sistem transparent de achizițiții, care ar oferi pârghii de evaluare atât societății civile cât și reprezentanților lumii de afaceri.

La acea etapă, în Ucraina funcționa un portal unde se regăseau informații despre anunțurile privind concursurile publice și caracteristicile tehnice ale obiectului, concurenții și căștigătorul licitației. Aceste date însă nu erau suficiente pentru asigurarea transparenței.

Implementarea sistemului „ProZorro” a pornit de la ideea „toți văd totul” și că la etapa achizițiilor publice nu va fi ascunsă nicio informație față de societate, începând de la plan și caiet de sarcini, terminând cu semnarea contractelor.

Victor Nestulia, expert în achiziții publice la Tansparency International Ucraina

Victor Nestulia , expert în achiziții publice la Tansparency International Ucraina și unul dintre implementatorii sistemului electornic de achiziții „ProZorro”, spune că astăzi la etapa anunțurilor de licitații, pot fi descărcate de pe site toate documentele ce țin de aspectul tehnic, un model de contract care ar urma să fie semnat, ce autoritate desfășoară concursul, care este suma propusă. La etapa deschiderii ofertelor, poate fi văzut ce agent economic s-a înscris în concurs și ce sumă a propus. Poate fi descărcată oferta fiecărui pretendent în parte, pentru a studia ce documente a prezentat și ce scrie în ele.

Ulterior, după desemnarea celei mai bune oferte de achiziție, este publicat contractul care a fost semnat între cele două părți. Paralel, au fost dezvoltate instrumente de analiză care ajută la agregarea informațiilor și prezentarea ei într-o formă cât mai simplă.

Altfel spus, este suficient să faci câteva click-uri pentru a vedea câte contracte cu statul a semnat un anumit furnizor, ce valoare au aceste contracte, cu ce autorități colaborează preponderent cu un agent economic. În acest mod poate fi identificat profilul fiecărui utilizator al sistemului, pot fi monitorizate orice bănuieli de înțelegeri de cartel sau favorizare a anumitor agenți economici, pot fi identificate conflictele de interese.
Este un pas important pentru asigurarea transparenței banilor publici, dar nu înseamnă că problema a fost rezolvată.


Transparența nu înseamnă lipsa corupției

„Această transparență nu schimbă modul de gândire și acționare a autorității contractante. De cealaltă parte a monitorului, în pofida digitalizării complete, există factorul uman. Respectiv, dacă nu funcționează sistemul de drept în stat, atunci oamenii înțeleg că nu vor fi pedepsiți pentru depășirea atribuțiilor, de aceea continuă să efectueze achiziții în detrimentul statului.

Sistemul ProZorro a adus transparență, iar toate tentativele de corupție și depășire a atribuțiilor sunt foarte ușor de analizat, mai ales că există multe organizații nonguvernamentale, mulți juriști se ocupă de analizarea tenderelor, care identifică ilegalitățile și formulează demersuri către organele de drept. Dar ce se întâmplă după ce a fost identificată o infracțiune? Cu părere de rău, în foarte puține cazuri noi obținem deschiderea anchetelor penale. De cele mai multe ori, demersurile rămân fără nicio atenție”, explică Victor Nestulia.

De șapte ani, portalul online „Nashi groshi” (Banii noștri, n.r.) analizează cât și cum se cheltuie banii din bugetul public pentru cumpărăturile statului. Iurii Nikolov, redactorul-șef al publicației spune că odată cu apariția sistemului ProZorro, ucrainenii au început să fie interesați unde ajung banii statului și au înțeles că trebuie să urmărească permanent tenderele, deoarece răufăcătorii profită mereu din acest proces.

Iurii Nikolov

„Un succes important al tuturor celor care monitorizează tenderele a fost acum doi ani, când a fost deconsipartă o schemă prin care erau delapidate 64 de mii de euro pentru achiziționarea transformatoarelor pentru stat. Atunci a trebuit să implicăm și consulii unor țări străine, pentru ca aceștia să fie prezenți personal la tender și să urmărească corectitudinea procesului. Drept rezultat, în prezent escrocheriile de asemenea dimensiuni sunt tot mai puține. Dacă prin scema „turnurile lui Boiko” se preconiza cumpărarea instalațiilor de extragere

a petrolului la preț dublu, adică 400 de mii USD, acum se fac scheme prin care se fură câte 20%, pentru a nu fi atât de vizibil. Important este că oamenii au început să vorbească despre aceste lucruri”, susține Iurii Nikolov , care vorbește și despre înțelegerile de cartel drept soluție pentru a majora artifical prețurile. Un exemplu evident este înțelegerea între actorii care importă combustibili pentru automobile din Federația Rusă. Pactul businessmanilor de pe această piață a generat ridicarea prețurilor.


Monopolul oligarhic – provocarea

Mai sunt și domenii, cum ar fi producerea oțelului, caracteristice prin monopolul unui singur agent economic. „Toate uzinele sunt ale lui Rinat Ahmetov. Ce să faci? Șine pentru calea ferată produce doar un singur om, Ahmetov, după prețurile pe care el le dictează. Producătorii europeni nu pot participa la tenderele organizate de căile ferate ale Ucrainei pentru că cerințele față de ofertanți sunt foarte mari, ei trebuie să se confrunte cu o birocrație excesivă”, precizează redactorul-șef al portalului „Banii noștri”. Acesta spune că domenii în care circulă cei mai mulți bani ai statului sunt împărțite în sfere de influență de către oligarhii din Ucraina.

Rinat Ahmetov

Iurie Nikolov susține că sectorul energetic și cel metalurgic sunt controlate de oligarhul Rinat Ahmetov, cel mai important nume pe piața livrării de gaze pentru populație este Dmitrii Firtash, pe când Iurii Kolomoiskii continuă să dețină monopol la extragerea petrolului din resurse naționle, iar compania de stat a Ucrainei, „Ukrnafta”, continuă să se afle sub controlul intermediarilor săi.

Dmitrii Firtash

Totodată, susține jurnalistul de la Nashi Groshi, președintele Petro Poroshenko, al cărui prieten apropiat este prim-ministrul Vladimir Groisman , controlează resursele administrative în toate ramurile industriei existente în Ucraina.

Petro Poroshenko, Vladimir Groisman

Unul dintre cele mai sonore scandaluri în Ucraina la capitolul frauarea banilor publici este „Rotterdam+”. Acesta este numele atribuit schemei de calcul a prețului la energia electrică, al cărei autor este Dmitri Vovk, președintele Comisiei naționale de Reglementare Energetică a Ucrainei. Vovk a argumentat că Ucraina trebuie să diminueze dependența de minele de cărbune din teritoriile ocupate și să caute noi surse de materie primă. Deși cărbunele continua să fie extras din aceleași teritorii din estul Ucrainei, fără a fi importat din străinătate, Vovk a majorat tariful la energia electrică, noul preț fiind echivalent cu suma care ar fi plătită pentru energie dacă cărbunele ar fi fost adus din Rotterdam.

Dmitri Vovk

„La prețul la care poate fi cumpărat cărbunele în portul orașului Rotterdam, Vovk a adăugat cheltuielile pentru transportare (livrarea la o distanță de 6,5 mii de kilometri pe mare, inclusiv transferurile portuare și feroviare) și reieșind din acestă cifră abstractă, a fost majorat tariful la energia electrică”, explica în august curent fostul ministru al gospodăriei locativ-comunale, Alexei Kuciurenko, care adăuga că schema „Rotterdam+” a devenit o sursă de îmbogățire (кормушка) pentru anumite grupuri și o împovărare adăugătoare pentru populație, pe care o evaluaează la aprope 481 de milioane de euro anual.

Alexei Kuciurenko

Implementarea metodologiei „Roterdam+” denotă legătura evidentă dintre prima persoană în stat, Petro Poroshenko și cel mai bogat ucrainean, oligarhul Rinat Ahmetov, susține Iurii Nikolov.

„Nu știu pentru ce plătim, pentru că în prezent nu suntem independenți la capitolul energiei electrice pe bază de cărbune, pe care o primim de la statul agresor, nu avem servicii mai bune, noi pur și simplu plătim mai scump. Este decizia președinției în favoarea oligarhilor. Ei sunt mai bogați, noi – mai săraci”, explică Iurii Nikolov, care constată că până în prezent nu există o finalitate a investigației inițiate de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei.

Un caz relevant care arată că sistemul de drept nu funcționează pentru a pedepsi infracțiunile de corupție și delapidarea banilor publici, este cel legat de Ministerul Afacerilor Interne. Ministrul Arsen Avacov a cumpărat mașini hibride de model Mitsubishi în valoare de un miliard de grivne sau 40 de milioane USD, fără a exista alternative de oferte, respectiv concurență pentru firma desemnată câștigătoare.

Arsen Avacov

 

„Activiștii civici au reacționat imediat, avertizând că prețurile au fost mărite cu circa 10 milioane USD, procedura nu corespunde legii, au fost admise multe încălcări și, respectiv, tenderul este ilegal. Experții Transparency International Ucraina s-au adresat către toate instituțiile de rigoare, inclusiv, la organele de drept. Autoritatea competentă să reacționeze în acest caz este Serviciul de Audit de Stat. Peste două luni, instituția a trimis un răspuns în care s-a recunoscut că au existat încălcări și că este ilegal contractul, de aceea trebuie reziliat. Doar că la șapte ore după ce Transparency International a publicat acest răspuns, Serviciul de Audit a transmis o altă scrisoare în care a invocat că a primit o informație nouă de la Ministerul Afacerilor Interne care denotă că contractul este legal”, precizează expertul.

După declanșarea scandalului, ministrul a ieșit în fața presei și a declarat că a reușit să obțină o reducere în valoare de cinci mil. USD pentru contractul respectiv, de aceea nu pot fi motive de nemulțumire. Victor Nestulia însă susține că prețul continuă să rămână unul mărit,

iar pedepsit pentru acest lucru nu este nimeni până la acest moment.
Unica speranță a societății civile este Biroul Național Anticorupție, care recent a pornit o anchetă, solicitând acces la discuțiile telefonice de serviciu ale angajaților ministerului.

„Problema este că în Ucraina, în anumite instituții muncesc oameni care fac parte din sistemul vechi, refuzând să accepte reformele. Unicul lucru care s-a schimbat este faptul că aceste scheme se fac deja transparent. Dacă oamenii de afaceri vor vedea și nu vor fi de acord cu aceste condiții, ei pot depune plângeri la Consiliul Antimonopol, care poate impune autoritatea să efectueze schimbări în caietul de sarcini ale achiziției”, explică Victor Nestulia.

În prezent, în Ucraina sunt mai mult de 20 de organizații nonguvernamentale care monitorizează achizițiile și semnalează public încălcările.
Instituția care monitorizează legalitatea tenderelor este Serviciul de Audit de Stat, aceasta însă nu a primit atribuțiile necesare pentru controlul asupra tenderelor, deoarece proiectul de lege care ajutează legislația în acest sens se află de mai bine de jumătate de an în Rada Supremă a Ucrainei, dar încă nu a fost aprobat.

„Probabil că deputații nu sunt interesați ca monitorizarea achizițiilor de stat să activeze eficient. Respectiv, atunci când organele de drept se adresează la Serviciul de Audit de Stat pentru consultanță în dosare care vizează legalitatea cumpărăturilor efectuate

de subdiviziunile statului, instituția respectivă invocă faptul că nu are niciun fel de atribuții, deaorece proiectul de lege încă nu a fost votat. Este o lacună admisă intenționat”, afirmă Victor Nestulia.



Transparență la etapă de proiect-pilot

Un sistem transparent e-achiziții, similar celui din Ucraina, ar putea să funcționeze în R. Moldova deja începând cu anul 2018, în prezent fiind implementat la nivel de proiect-pilot. Până atunci, singurele informații disponibile pentru publicul larg sunt anunțurile cu privire la licitații, condițiile de participare, numele agenților economici care au semnat contracte cu instituțiile publice și suma contractului. În acest mod, societatea civilă este limitată în instrumentele de monitorizare a procurărilor din bani publici.

Mai mult, în registrul online de Achiziții Publice, etender.gov.md, nu este obligatoriu publicarea datelor privind contractele de valoare mică semnate de instituțiile publice (contractele care nu depășesc suma de 3,8 mii de euro pentru bunuri și servicii și 4,7 mii de euro pentru lucrări).

Odată cu semnarea în 2014 a Acordului de Asociere cu UE, în R. Moldova a demarat procesul de reformare a sistemului de achiziții publice. În pofida reformelor enunțate de autorități, Moldova continuă să rămână una dintre țările din regiune cu cele mai multe restanțe la capitolul ajustării legislației la bunele practici europene, iar lacunele din sistem continuă să favorizeze înțelegeri de cartel și scheme de majorare prețurilor, cauzând astfel utilizarea ineficientă a resurselor financiare ale statului.

Ilustrativ pentru situația din Moldova poate servi exemplul următor. Parcările cu plată în capitala R. Moldova urmau să fie amenajate în cadrul unui proiect finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), demarat în anul 2013. După doi ani de tergiversare, concursul public a fost câștigat de o firmă din Austria, formată doar cu o lună înainte de a avea loc licitația, iar contractul a fost semnat de viceprimarul orașului fără a fi aprobat de consilierii locali.

În acest caz a fost deschis un dosar penal care a generat suspendarea din funcție și punerea sub învinuire a primarului de Chișinău. De asemenea, sub învinuire au fost puși viceprimarul capitalei, șeful Direcției Transport Public și Căi de Comunicație, businessmanul milionar a cărui firmă a câștigat licitația, dar și alți trei administratori de firme care au contribuit la trucarea licitației.
S-a stabilit că în caietul de sarcini au fost majorate nejustificat cerințele față de ofertanți, astfel încât din 16 pretendenți să fie favorizată firma afiliată milionarului moldovean.

La doi ani de la semnarea contractului privind amenajarea parcărilor cu plată în Chișinău, proiectul nici măcar nu a demarat, fiind pus pe brânci din start de interesele celor care ar fi trebuit să-l implementeze

Pentru a aranja licitația, șeful Direcției Transport Public, Igor Gamrețki, ar fi cerut două milioane de euro sau 26% din capitalul social al firmei care urma să fie desemnată câștigătoare, spun procurorii. Prin intermediul unui nepot de-al său din Germania, funcționarul ar fi fondat o companie în Cipru care a fost introdusă în lista acționarilor la firma care a câștigat proiectul finanțat din banii europeni. Igor Gamrețki a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare după ce și-a recunoscut în totalitate vina. Pe numele celorlate persoane vizate în dosar încă nu există sentințe. Igor Gamrețki a declarat oamenilor legii că cele 26% urma să le împărțească cu primarul capitalei, care este fostul său coleg de clasă.

Igor Gamrețki

Multă netransparență există și în gestionarea fondurilor Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, susține expertul economic Roman Chirca. „Părerea mea este că cea mai mare netransparență se trage din zona achizițiilor și din sistemul de supraveghere a performanței instituțiilor. Chiar dacă noua Lege a achizițiilor publice este conformă principiilor internaționale la nivel de implementare încă este făcută ca în Moldova. De exemplu, multe state recurg la sistemul electronic anonim de participare la achizițiile publice, iar sarcina este mult mai complexă. La noi totul se concentrează pe cel mai mic preț, dar acest lucru nu înseamnă asigurarea unui minim de calitate, care nici măcar nu este descris exact. Studiile făcute de noi pe segmentul importului de medicamente au confirmat că există un suprapreț de 100 sau 150 de procente.

Roman Chirca

 

Am stabilit acest lucru când am comparat prețurile afișate de uzina care produce medicamentul și prețul la care medicamentul este înregistrat la Agenția Medicamentului din Moldova. Ceea ce se întâmplă de la intrarea în țară noi știm, însă segmentul din afară, unde intervin numeroase firme-căpușă, nu este reglementat. Delapidările au loc și în afara Moldovei”, este de părere Roman Chirca.

Sectorul achizițiilor publice a fost și rămâne unul dintre cele mai atractive și facile surse de bani pentru companii. În 2016 volumul total al achizițiilor publice din Moldova, fără contractele de mică valoare, a constituit peste 358 de milioane de euro sau 5,6% din Produsul Intern Brut. Cei mai mulți bani s-au cheltuit pentru construcții, lucrări de reparație, medicamente și produse petroliere.

În contexul problemelor existente, situația din domeniu a devenit și mai dramatică, atunci când mai bine de un an, din mai 2016 și până în septembrie 2017, a fost tergiversată crearea Autorității Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), unica variantă pentru agenții economici nemulțumiți de tendere fiind să apeleze la instanțele de judecată. La șefia instituției nou-formate a fost numită o persoană devotată sistemului, Viorel Moşneaga,

fostul şef al Agenţiei pentru Achiziţii Publice (AAP).
Moşneaga a demisionat de la AAP la scurt timp după ce în ianuarie 2016, Centrul de Investigații Jurnalistice și ZdG au publicat o investigaţie care a scos la iveală că firma familiei acestuia, Aldos Grup SRL, câştigase în decursul a doi ani licitaţii gestionate de instituţia de stat, în valoare de aproape 1,6 milioane de euro.

Viorel Moșneaga este șeful Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Ziarul de Gardă a scris că în timpul când acesta era șef la Agenția Achiziții Publice, firma familiei sale a câștigat licitații în valoare de 1,7 milioane de euro

Cele mai bănoase tendere adjudecate de această firmă au fost contestate de către concurenţi, însă, în majoritatea cazurilor, reprezentanţii Agenţiei au respins pretenţiile agenţilor economici. Ca urmare a publicării investigaţiei, Centrul Naţional Anticorupţie s-a autosesizat şi a demarat mai multe verificări în privinţa lui Viorel Moşneaga. Urmărirea penală nu a fost însă demarată pe motiv că ofiţerii de urmărire penală nu ar fi reuşit să demonstreze că Viorel Moşneaga ar fi influenţat în vreun fel semnarea contractelor între firma surorii sale şi autoritățile contractante. CV-ul șefului instituției nou-create ridică suspiciuni privind independența și corectitudinea activității sale.

Economistul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” din Chișinău, Iurie Morcotîlo, a subliniat în repetare rânduri că eforturile de a spori transparența și eficiența sistemului de achiziții nu sunt eficiente fără o autoritate de contestare funcțională și independentă. Expertul susține că în lipsa unui mecanism veritabil de contestare, succesele înregistrate în ajustarea cadrului legal la prevederile europene, precum și mărirea transparenței datorită noului sistem de e-achiziții devin foarte fragile.

Iurie Morcotîlo

Ministerul finanțelor dă asigurări că din 2018, programul-pilot de achiziții electornice, MTender, va fi aplicat pe întreg spectrul de achiziții publice, respectiv, treptat, se va exclude hârtia din tot procesul de desfășurare a tenderelor . Experiența internațională arată că trecerea la un sistem complet electornic economisește 10-15% din bugetul anual. Până în prezent, în zece luni de pilotare a sistemului MTender au avut loc 117 proceduri anunțate și au fost economisiți peste 16,2 mii de euro.



Agenții economici sunt pasivi și nu participă la licitații

 

Reforma sistemului de achiziții publice în Georgia, desfășurată în ultimii ani, a fost evaluată pozitiv de către multe organizații internaționale. Datorită schimbărilor împlementate, sistemul din acestă țară este considerat unul dintre cele mai transparente din lume.

Până în 2010, corupția și utilizarea ineficientă a banilor din bugetul de stat constituiau elemente caracteristice tenderelor organizate în Georgia și problemă acută a sistemului .
La sfârșitul lui 2010, după demararea unui pachet de reforme, a fost modernizat și acest domeniu prin trecerea la un sistem exclusiv electronic. Au fost minimalizate riscurile de corupție.

Statisticile arată că Georgia cheltuie destul de mulți bani pentru a face cumpărături, circa 10% din Produsul Intern Brut. În același timp, doar 18% din numărul total al companiilor înregistrate în Georgia participă la licitații, alte 38% nu au participat niciodată la tendere. Destul de problematice continuă a fi tenderele din domenii ca servicii de inginerie, construcție, transport, logistică, livrarea mobilei,

furnizarea produselor alimentare și băuturilor. În aceste concursuri numărul ofertanților este foarte scăzut. Rapoartele instituțiilor internaționale arată că o asemenea pasivitate a businessului este generată, inclusiv, de insuficiența resurselor umane și lipsa informațiilor despre desfășurarea tenderelor.

Nino Bakradze, jurnalistă de investigație la publicația online „iFact” din Tbilisi, susține că în pofida existenței unui sistem în exclusivitate electronic, a întâlnit în practică cazuri care denotă că există suficiente metode de trucare a licitațiilor. „Guvernarea are posibilitate, prin diferite metode, cum ar fi achiziții directe, să participe la tranzacții corupte cu prieteni, rude apropiate sau parteneri de business. Nu sunt puține exemplele când tenderele au fost câștigate de persoanele care au făcut donații pentru partidul de la guvernare, sau de prieteni”, explică jurnalista.

Nino Bakradze, jurnalistă de investigație la publicația online „iFact” din Tbilisi

Nino Bakradze mai vorbește și despre cazuri când au fost fondate firme cu câteva zile înainte de anunțarea licitației, anume pentru a câștiga contracte cu statul. O altă schemă, destul de cunoscută, atât în R. Moldova, cât și în Ucraina, este cea de ajustare a condițiilor de participare în conformitate cu un anumit agent economic.

Se întâmplă ca organele de drept să inițieze anchete după ce în presă sunt deconspirate legături tenebre, dar, subliniază jurnalista, de cele mai multe ori dosarele sunt pornite de actuala guvernare pe numele foștilor oameni din sistem, care au făcut parte din regimul lui Mihail Saakașvili. Asemeni situației din celelalte două țări, demnitarii de rang înalt din Georgia, fideli partidului de la guvernare, „Visul Georgian”, condus de oligarhul Bidzina Ivanishvili, nu sunt vizați în investigațiile oamenilor legii.

Bidzina Ivanishvili

Unul dintre ultimele cele mai „haioase” dosare care ilustrează cum în pofida transparenței, tenderele continuă a fi fraudate, iar vinovații scapă de pedepse din cauza justiției defecte, este cel care se referă la ministrul Educației, Alexandre Jejelava. Natia Koberidze, jurnalistă, reprezentantă a comitetului național „International Press Institute” din Georgia, spune că firma soției lui Alexandre Jejelava a câștigat un tender, fără concurs, în valoare de 300 de mii de dolari cu ministerul.

Alexandre Jejelava

„Evident că pe Jejelava nimeni nu o să-l condamne la închisoare și nu o să-l pedepsească, pentru că o mână spală pe alta. Funcționarii de rang înalt au de la Bidzina Ivanishvili carte albă pentru a fura din buget”, menționează Natia Koberidze.

Natia Koberidze, jurnalistă freelancer, reprezentantă a comitetului național „International Press Institute” din Georgia

Presa independentă, cum ar fi „Monitor Studio”, care realizează investigații pe teme de corupție, justiție și bani publici, a scos la iveală nenumărate scheme și ilegalități ale actualei guvernări, doar că, la fel ca în Moldova, nu există nicio reacție din partea autorităților

responsabile. Mai mult, chiar dacă există suspiciuni și bănuieli rezonabile precum că un anumit demnitar ar gestiona din umbră o afacere, oamenii legii refuză să investigheze relațiile respective, invocând că oficial pe numele persoanei nu figurează nicio firmă.

Nana Biganishvili, redactoră-șefă „Monitor Studio”, afirmă că compania deputatului din majoritatea parlamentară, Ioseb Makrakhidze a câștigat un tender de 6,2 milioane de euro.

Nana Biganishvili

„Am făcut o emisiune despre asta, dar și el ne-a spus despre asta când am luat un interviu: „Îmi permit!”. Legea noastră este așa”, punctează Nana Baganishvili, precizând că lucrurile nu vor evolua până când instituția care monitorizarea tenderele nu va fi independnetă și eficientă.

 


Cu un grad mai sporit sau mai redus de transparență la efectuarea procurărilor din banii publici, cele trei țări continuă să piardă resurse și credibilitate din cauza tranzacțiilor dubioase, a relațiilor tenebre și a corupției. Aceste ilegalități sunt comise în multe cazuri cu acordul guvernărilor, care blochează activitatea instituțiilor de control sau care influențează politic organele de drept în cazul anchetelor penale.

Marina CIOBANU, Viorica TATARU

„Să scoți la iveală și să mediatizezi asemenea fapte are rost, pentru că uneori informația poate ajunge la timpul și locul potrivit sau la omul care poate să schimbe ceva. Ar fi greșit să spun că după asemenea articole care denotă delapidarea banilor publici se schimbă ceva radical. Este un proces de lungă durată”, concluzionează jurnalista Nino Bakradze.

Comentarii
Loading...