Autor: Redactor

Pe 15 ianuarie, Republica Moldova și România sărbătoresc Ziua Culturii Naționale, o zi dedicată celebrării valorilor culturale și spirituale ale neamului. Anul acesta are o semnificație aparte, marcând 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, supranumit „Luceafărul poeziei românești”.

Poetul Mihai Eminescu rămâne o figură emblematică a literaturii române, iar opera continuă să inspire generații întregi prin profunzimea gândirii și frumusețea limbajului. Poeziile, proza și articolele sale jurnalistice au contribuit esențial la conturarea identității culturale românești.

Mihai Eminescu s-a născut în satul Ipotești, județul Botoșani, fiind al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici și ai Ralucăi Eminovici. A urmat școala primară la Cernăuți, unde s-a remarcat prin inteligența și talentul său literar. În această perioadă, a intrat în contact cu operele marilor clasici, care aveau să-i influențeze profund creația.

În adolescență, a fost angajat ca sufleor și copist la Teatrul Național din Iași, ceea ce i-a permis să cunoască oameni de cultură și să devină parte a vieții intelectuale a vremii. În 1869, Eminescu a plecat la Viena, unde a studiat filozofia, dreptul și literatura, frecventând cursuri la Universitatea din Viena. Tot aici s-a împrietenit cu Ioan Slavici și alți intelectuali români, participând activ la cercurile studențești și culturale.

Eminescu a debutat literar în 1866, cu poezia „De-aș avea”, publicată în revista Familia de Iosif Vulcan, cel care i-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu. Opera sa a cunoscut o ascensiune rapidă, iar în 1870 a început colaborarea cu revista Convorbiri Literare, devenind poetul de referință al „Junimii”, un grup literar de elită din Iași.

Eminescu a scris poezii, proză, articole politice și filozofice. Cele mai cunoscute opere ale sale includ: „Luceafărul” (1883) – o capodoperă a literaturii universale, care îmbină mitologia, filosofia și iubirea. „Scrisorile” – o serie de poeme care reflectă teme filozofice, istorice și sociale. „Floare albastră”, „Sara pe deal”, „O, rămâi” – poezii de o sensibilitate lirică profundă. Proza sa, precum „Sărmanul Dionis”, explorează teme fantastice și filozofice, anticipând literatura modernă.

Începând cu anul 1877, Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul Timpul din București. Articolele sale se concentrau pe probleme politice, sociale și culturale, având un spirit critic remarcabil și o profundă preocupare pentru soarta națiunii române. În 1883, Eminescu a început să sufere de o boală mentală,  agravată de tratamente nepotrivite. Ultimii ani ai vieții sale au fost marcați de suferință și izolare. Poetul a încetat din viață pe 15 iunie 1889, la București, și a fost înmormântat în cimitirul Bellu.

Mihai Eminescu rămâne un simbol național și universal al poeziei și culturii românești.  Ziua de 15 ianuarie, data nașterii sale, a fost declarată Ziua Culturii Naționale, începând cu 2011.  Cu prilejul aniversării a 175-ea a poetului Mihai Eminescu, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au lansat inițiativa de a declara anul 2025 „Anul Eminescu” pe ambele maluri ale Prutului.

Decizia a fost luată de conducerea ambelor academii, în cadrul unei ședințe comune, transmite IPN.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Prin Decizia nr. 01-02 din 10 ianuarie 2025, Consiliul Sătesc Carabetovca a adoptat o măsură de sprijin menită să ajute categoriile vulnerabile din localitate pe durata sezonului rece. Persoanele cu dificultăți locomotorii și pensionarii vor putea beneficia de masa lemnoasă gratuită alocată, în limita stocului disponibil.

Decizia, intrată în vigoare la data publicării, prevede alocarea cu titlu gratuit a unui volum de 32 de metri steri de lemn pentru sprijinirea a 10 persoane imobilizate la pat din localitate, care au nevoie de acest combustibil pentru încălzirea locuințelor. Totodată, persoanele aflate la pensie sunt eligibile de a depune cereri pentru a beneficia de masa lemnoasă gratuită, depozitată în regiunea Hîrtop, în limita stocului disponibil.

Solicitările urmează a fi depuse la secretarul Consiliului Sătesc Carabetovca din cadrul Primăriei Carabetovca. La examinarea cererilor se va ține cont de situațiile în care mai mulți membri ai aceleiași familii sunt eligibili, caz în care sprijinul va fi acordat unei singure persoane. Distribuirea lemnelor se va realiza în volumul unei remorci la doi pensionari, iar ridicarea acestora se va face din adiacența terenului cu numărul cadastral 1212111596, situat în regiunea Hîrtop. Procesul de ridicare va fi realizat exclusiv în prezența unei comisii desemnate, formată din membrii Ivan Catană, Victor Spînu și Viorica Solonari sau, în cazul lipsei acestora, în prezența primarului satului Carabetovca, Sergiu Răcilă.

Beneficiarii sunt atenționați că ridicarea masei lemnoase fără acordul prealabil al primăriei este strict interzisă. Orice astfel de acțiune va fi considerată furt și va fi pedepsită conform legislației în vigoare.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!