Pe 15 ianuarie, Republica Moldova și România sărbătoresc Ziua Culturii Naționale, o zi dedicată celebrării valorilor culturale și spirituale ale neamului. Anul acesta are o semnificație aparte, marcând 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, supranumit „Luceafărul poeziei românești”.
Poetul Mihai Eminescu rămâne o figură emblematică a literaturii române, iar opera continuă să inspire generații întregi prin profunzimea gândirii și frumusețea limbajului. Poeziile, proza și articolele sale jurnalistice au contribuit esențial la conturarea identității culturale românești.
Mihai Eminescu s-a născut în satul Ipotești, județul Botoșani, fiind al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici și ai Ralucăi Eminovici. A urmat școala primară la Cernăuți, unde s-a remarcat prin inteligența și talentul său literar. În această perioadă, a intrat în contact cu operele marilor clasici, care aveau să-i influențeze profund creația.
În adolescență, a fost angajat ca sufleor și copist la Teatrul Național din Iași, ceea ce i-a permis să cunoască oameni de cultură și să devină parte a vieții intelectuale a vremii. În 1869, Eminescu a plecat la Viena, unde a studiat filozofia, dreptul și literatura, frecventând cursuri la Universitatea din Viena. Tot aici s-a împrietenit cu Ioan Slavici și alți intelectuali români, participând activ la cercurile studențești și culturale.
Eminescu a debutat literar în 1866, cu poezia „De-aș avea”, publicată în revista Familia de Iosif Vulcan, cel care i-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu. Opera sa a cunoscut o ascensiune rapidă, iar în 1870 a început colaborarea cu revista Convorbiri Literare, devenind poetul de referință al „Junimii”, un grup literar de elită din Iași.
Eminescu a scris poezii, proză, articole politice și filozofice. Cele mai cunoscute opere ale sale includ: „Luceafărul” (1883) – o capodoperă a literaturii universale, care îmbină mitologia, filosofia și iubirea. „Scrisorile” – o serie de poeme care reflectă teme filozofice, istorice și sociale. „Floare albastră”, „Sara pe deal”, „O, rămâi” – poezii de o sensibilitate lirică profundă. Proza sa, precum „Sărmanul Dionis”, explorează teme fantastice și filozofice, anticipând literatura modernă.
Începând cu anul 1877, Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul Timpul din București. Articolele sale se concentrau pe probleme politice, sociale și culturale, având un spirit critic remarcabil și o profundă preocupare pentru soarta națiunii române. În 1883, Eminescu a început să sufere de o boală mentală, agravată de tratamente nepotrivite. Ultimii ani ai vieții sale au fost marcați de suferință și izolare. Poetul a încetat din viață pe 15 iunie 1889, la București, și a fost înmormântat în cimitirul Bellu.
Mihai Eminescu rămâne un simbol național și universal al poeziei și culturii românești. Ziua de 15 ianuarie, data nașterii sale, a fost declarată Ziua Culturii Naționale, începând cu 2011. Cu prilejul aniversării a 175-ea a poetului Mihai Eminescu, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au lansat inițiativa de a declara anul 2025 „Anul Eminescu” pe ambele maluri ale Prutului.
Decizia a fost luată de conducerea ambelor academii, în cadrul unei ședințe comune, transmite IPN.
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!