Categorii
În Moldova Social

În două luni au fost reparate 50 de stații din Chișinău. Câți bani s-au cheltuit?

În ultimele două luni, în Chișinău, au fost reparate 50 de stații de așteptare a transportului public, inclusiv cu instalarea pavilioanelor și amenajarea platformelor de așteptare. Lucrările de reparație au început în luna decembrie 2021 și au costat circa 4 milioane de lei, bani alocați în anul trecut din bugetul municipal, informează Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație.

Conform contractului de executare a lucrărilor, agentul economic desemnat câștigător al licitației publice desfășurate a amenajat 50 de pavilioane în locurile unde acestea erau deteriorate complet sau lipseau. În unele stații, unde fuxul de călători este mai mare, au fost instalate pavilioane duble.

Totodată, au fost realizate lucrări de amenajare a platformelor, prin pavaj sau asfalt, la nivelul trotuarului, pentru a asigura accesul în stație persoanelor cu dificultăți de deplasare, inclusiv cu sau în cărucioare.

Pentru anul curent este preconizată reparația și amenajarea altor 50 de stații de așteptare, în acest scop din bugetul municipal fiind alocate alte 4 milioane de lei. Licitația de achiziție a lucrărilor urmează a fi anunțată în scurt timp.

Conform verificărilor recente, în 295 de stații din gestiunea municipalității (raza urbană și suburbii) lipsesc pavilioanele de așteptare. Stațiile care necesită intervenții în mod prioritar sunt selectate reieșind din fluxul de pasageri care solicită serviciile acestora.

În total, pe teritoriul municipiului Chișinău sunt 952 de stații de așteptare a transportului public: 619 se află în raza urbană, iar 333 stații – în suburbii. Dintre acestea, 300 de stații de așteptare se află în gestiunea unui agent economic privat.

Sursa: newsmaker.md

Categorii
În Moldova Social

Cum se calculează indemnizația pentru concediul anual de odihnă

Concediul de odihnă este, probabil, cel mai cunoscut drept al salariaților, însă mulți nu cunosc subtilitățile calculării sale. Așadar, în acest articol vei găsi, în sfârșit, răspuns la întrebările pe care le ai despre calcularea concediului anual de odihnă.

Conform legislației, concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul este scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită.

Ce prevede Codul Muncii?

Art. 5 și, respectiv, 112 din Codul Muncii al RM garantează dreptul la concediu anual de odihnă tuturor salariaților. Acest drept nu poate fi obiect a vreunei înstrăinări, renunțări sau limitări și orice înțelegere prin care salariatul este pus în situația de a renunța la acest drept este nulă.

Fii atent când semnezi contractul individual de muncă: acesta trebuie să conțină reglementarea dreptului tău la asigurarea concediului anual de odihnă și trebuie neapărat să prevadă durata concediului de odihnă anual, condițiile de acordare a acestuia, durata pauzelor zilnicea zilelor de repaus, etc.

Statul îți garantează un concediu anual cu o durată de minim 28 zile calendaristice, care nu includ zilele de sărbătoare nelucrătoare.

Unor categorii de salariați care activează în medicină, învățământ, serviciu public li se poate stabili o altă durată a concediului anual, pe lângă cele 28 de zile calendaristice de concediu anual garantat. Un medic anesteziolog-reanimatolog, de exemplu, va beneficia de încă 11 zile calendaristice, pe lângă cele 28 de zile garantate de Codul Muncii. Pentru aceste categorii de salariați zilele de concediu anual sunt prevăzute de legi organice.

Modul de calculare a „concedialelor”

Pentru perioada concediului de odihnă anual salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care, potrivit legislației în vigoare, nu poate fi mai mică decât valoarea salariului mediu lunar pentru perioada respectivă.

Modul de calcul al indemnizației de concediu a fost stabilită de Guvern în Hotărârea privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu, aprobată în 2004.

Pentru calcularea salariului mediu de care depinde plata „concedialelor”, sunt stabilite următoarele perioade de decontare:

  • Ultimele 12 luni calendaristice care precedă concediul (de la data de 1 pînă la data de 1) pentru: lucrătorii din unităţile agricole, lucrătorii al căror timp de lucru nu se supune evidenţei (lucrătorii la domiciliu), lucrătorii în domeniul recepționării de producţie agricolă, de materii prime secundare şi de alt gen, vânzătorii comerţului ambulant, agenţii întreprinderilor foto și alte activități similare, pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, pentru angajaţii salarizaţi o singură dată la momentul finalizării lucrărilor pentru toată perioada de executare a lor, precum şi pentru personalul medical şi farmaceutic care pe parcursul anului au funcţionat în regimul zilei sau săptămânii de muncă incomplete cu o durată diferită.

Angajaţilor care au lucrat mai puţin de un an la un loc de muncă, salariul mediu li se calculează pentru lunile calendaristice efectiv lucrate. În lipsa datelor operative pentru ultima lună, la determinarea sumei plăţilor se va lua în calcul salariul mediu pe ultimele 12 luni fără ultima lună, care se înlocuieşte cu luna premergătoare perioadei de 12 luni menționate mai sus;

  • Durata sezonului (până la 6 luni) se folosește la calcularea indemnizaţiei pentru zilele de concediu nefolosite pentru salariaţii angajaţi la lucrări sezoniere;
  • Termenul contractului se folosește ca perioadă de decontare pentru salariaţii cu contract individual de muncă pe un termen de până la 2 luni;

În celelalte cazuri, la determinarea salariului mediu se iau în calcul 3 luni calendaristice de lucru care precedă concediul propriu-zis. Salariul mediu pentru indemnizaţia de concediu se calculează pentru o zi calendaristică, cu aplicarea perioadei de decontare de 3 luni.

Ce înseamnă aceasta? 

Asta înseamnă că la calcularea indemnizației de concediu se ia în considerație, de fapt, salariul pe care l-ai obținut în ultimele trei luni.

Salariul mediu pentru o zi calendaristică se calculează prin înmulţirea salariului mediu pe o zi lucrătoare cu coeficientul egal cu raportul dintre numărul de zile lucrătoare din perioada de decontare şi numărul de zile calendaristice din aceeași perioadă.

La rândul său, salariul mediu pentru o zi lucrătoare se obține prin împărțirea salariului pe trei luni la numărul zilelor efectiv lucrate în această perioadă.

Pare complicat?

Uite un exemplu care te va ajuta să-ți calculezi „concedialele” singur:

Luna Salariu lunar Zile lucrătoare Zile calendaristice
Ianuarie 10.000 18 31
Februarie 10.000 20 28
Martie 11.000 22 31
Total 31.000 60 90

 

Calcul:

  1. 60/90=0.66
  2. 31.000/60=516.66
  3. 0.66×516.66=344.44
  4. 344.44×28 (zile calendaristice de concediu anual) = 9644.44 lei

 Explicație:

  1. Pentru început aflăm coeficientul, care va fi aplicat la stabilirea salariului pentru o zi calendaristică. Vom împărți numărul de zile lucrate la cele calendaristice = 0,66
  2. Aflăm salariul pe 1 zi muncă: împărțim salariul total la numărul de zile lucrate = 516.66 lei
  3. Calculăm salariul pentru o zi calendaristică (înmulțim coeficientul x cu salariul pentru o zi de muncă) = 344.44
  4. În final, aflăm indemnizaţia de concediu pentru 28 zile, înmulțind ultima cifră obținută cu cele 28 zile în care vrem să ne odihnim = 9644.44 lei

Important: Indemnizaţia de concediu se plăteşte de către angajator cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu.

Odihnă de vis să aveți!

Sursa: delucru.md

Categorii
În Moldova Social

FOTO „Eroii” din Strășeni! Au tăiat mai mulți arbori de salcâm și au fugit! Cu ce amenzi s-au ales ulterior

Inspecția pentru Protecția Mediului Strășeni a efectuat control în fondul forestier și a vegetației din afara fondului forestier. Astfel, în rezultatul autosesizării, în trupul de pădure de la balanța primăriei satului Lozova regiunea «Dealul Săracului», a fost depistat un caz de taiere ilegală a 62 arbori de salcâm alb cu V= 7,0 m.c. sau 9,8 m.st.

Acțiunile ilegale au fost comise de către doi bărbați în privința cărora au fost pornite două cauze contravenționale în baza art. 122 alin. 1 din Codul Contravențional al Republicii Moldova.

„Urmare a materialelor examinate, persoanele făptașe au fost recunoscute vinovate de contravenția imputată și sancționați cu amendă a câte 1500 lei, iar ulterior a fost înaintată recuperarea prejudiciului cauzat în suma totală de 1863 lei, care a fost achitat benevol. Potrivit actului de inspectare, masa lemnoasa (6,0 m.st) rămasă la locul contravenției a fost ridicată de către Administrația Publică Locală Lozova, iar pentru celelalte 4,0 m.st primăria urmează să încaseze contravaloarea masei lemnoase”.

Totodată, în rezultatul raziei efectuate pentru prevenirea și combaterea tăierilor ilicite, a fost depistat un caz de tăiere ilegală a 72 arbori de salcâm din trupul de pădure de la balanța primăriei Pănășești, regiunea stației de epurare.

„În urma examinărilor la fața locului, a fost depistată masa lemnoasă în V= 2 m.st care a fost tăiată de contravenienți și care au fugit de la locul contravenției. Ulterior, masa lemnoasă în baza actului de inspectare a Inspectoratului pentru Protecția Mediului, a fost ridicată de primărie”.

Urmare a ercetărilor imediate efectuate în comun cu APL Pănășești, s-a constatat că acțiunile ilegale au fost comise de către doi cetățeni băștinași ai satului Pănășești.

Pentru acțiunile ilegale, în privința celor două persoane au fost încheiate două procese contravenționale în baza art. 122 alin. 1 Cod Contravențional, în temeiul cărora au fost recunoscuți ca vinovați și sancționați cu amendă în mărime de 30 u.c. fiecare.

Totodată, contravenienților li s-a înaintat prejudiciul cauzat mediului în suma totală de 2952 lei, iar amenda și prejudiciul au fost achitate.

sursa: realitatea.md

Categorii
În Moldova Social

(Foto) Inspectoratul de poliție patrulează străzile: cu ce scop?

Inspectoratul de poliție Basarabeasca anunță că patrulează străzile , parcurile din localitățile r-lui, verifică forticarea unităților comerciale, stațiile PECO, oficii poștale și alte instituții ale statului. Aceste măsuri se efectuiază în scopul prevenirii și combaterii fenomenului infracțional pe teritoriul r-lui Basarabeasca, având scopul pregătirii anti-infracționale a populației, descurajarea comportamentului infracțional, prevenirea infracțiunilor patrimoniale și a huliganismelor comise în stradă. Aceste măsuri vor crește gradul de siguranță a cetățenilor și patrimoniului acestora.

 

Categorii
În Moldova Social

Alertă de călătorie în Republica Moldova pentru cetățenii SUA. Aceștia sunt îndemnați să evite regiunea transnistreană.

O alertă de călătorie în Republica Moldova a fost emisă de Departamentul american de Stat din cauza tensiunilor tot mai mari dintre Rusia şi Ucraina.

Astfel, cetăţenii Statelor Unite sunt îndemnaţi să evite să traverseze, mai ales, regiunea transnistreană, care, potrivit comunicatului Departamentul american de Stat, nu este controlată de autorităţile constituţionale de la Chişinău.

În acelaşi comunicat se mai spune că cetăţenii SUA ar trebui totuşi să evite orice tip de călătorie pe întreg teritoriul Moldovei şi din cauza riscului de îmbolnăviri de COVID-19.

sursa: publika.md

Categorii
În Moldova Social

Ofițer de poliție, prins cu mită: Ar fi cerut 200 de euro ca să mușamalizeze un dosar de violență domestică

Un ofițer de sector al Inspectoratului de Poliție Ciocana a fost reținut, astăzi, de ofițerii CNA și procurorii anticorupție într-un dosar de corupere pasivă. Acesta ar fi estorcat 200 de euro de la un bărbat din Bubuieci pentru a nu-i porni dosar penal pentru violență domestică.

Potrivit materialelor cauzei, ofițerul de sector ar fi avut în gestiunea sa materiale, în cadrul cărora era examinată pretinsa violență în familie, comisă de către un bărbat din Bubuieci. Examinând faptele la fața locului, polițistul ar fi negociat cu bănuitul mușamalizarea cazului. În denunțul său, bărbatul a invocat pretinderea de mită, în sumă de 200 de euro, de către polițist în schimbul neînceperii urmăririi penale.

În baza informațiilor recepționate, CNA și procurorii anticorupție au inițiat o cauză penală pentru corupere pasivă. Săptămâna trecută, sub controlul CNA, denunțătorul a transmis jumătate din suma pretinsă, iar astăzi, angajatul Poliției a fost reținut pentru 72 de ore și plasat în izolatorul CNA.

Acțiunile polițistului sunt examinate în conformitate cu prevederile art. 324 Cod penal – coruperea pasivă. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă, în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani.

Amintim că, orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunţarea unei decizii definitive şi irevocabile a instanței de judecată.

Potrivit Raportului CNA pentru anul 2021, 61 de polițiști au fost cercetați penal pentru fapte de corupție și conexe. În anul curent, acesta este al treilea polițist, reținut de CNA și procurori.

Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală.

sursa: echipa.md

Categorii
În Moldova Social

Peste 170 mii de persoane au trecut pe la vamă săptămîna trecută

În perioada 07 – 13 februarie 2022, la ”frontiera verde” și în punctele de trecere polițiștii de frontieră au notificat 309 evenimente cu documentarea a 318 persoane, care au încălcat legislaţia frontalieră şi migraţională a Republicii Moldova, după cum urmează:

– 70 de încălcări ale regimului zonei de frontieră și cel al punctelor de trecere;

– 15 cetățeni străini au încălcat regimul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova;

– 217 contravenții privind privind încălcarea regimului de sănătate, circulației rutieră, de transporturi; – șapte cazuri de trafic ilicit de bunuri;

Au fost declanșate 181 de consemne, dintre care șase consemne pe Interpol și 175 conform informațiilor parvenite din partea autorităților de ocrotire a normelor de drept naționale.
În decursul săptămînii precedente 157 de cetăţeni străini, dar și 68 de mijloace de transport, au primit refuz de intrare în Republica Moldova.

În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 170 894 traversări, dintre care un număr mai mare s-a înregistrat pe sensul de ieșire din țară – 88 732 treceri. Valorile traficului de mijloace de transport a prezentat un număr de 56 217 traversări. Cea mai ”activă” frontieră a fost cea cu România, 56% din totalul de traversări s-au semnalat în punctele de trecere situate la granița moldo-română.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei au fost:

PTF Leușeni – 39 034 traversări persoane;

PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 30 098 traversări persoane;

PTF Sculeni – 24 710 traversări persoane;

PTF Giurgiulești-Galați – 12 465 traversări persoane;

PTF comun Criva – 9 806 traversări persoane;

PTF Costești – 9 069 traversări persoane.

Ofițerii de la Linia Verde a Poliției de Frontieră (022 259 717), pe parcursul săptămînii trecute au înregistrat 1 367 de apeluri de la cetățeni, unde s-au oferit consultații vizavi de situația de la frontiera de stat, condițiile de traversare și riscurile în contextul măsurilor aplicate privind diminuarea răspîndirii COVID-19.

La trecerea frontierei de stat, pe sensul de intrare în Moldova, au fost completate 2 921 de fișe epidemiologice individuale. La controlul trecerii frontierei nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip Covid-19 (febră, rinoree, tuse seacă).

Poliția de Frontieră îndemnă participanții la traficul transfrontalier să manifeste o atitudine preventivă în raport cu virusul de tip COVID-19!

Să aveți grijă de sănătatea Dumneavoastră și a celor din jur! #fiți_responsabili #călătorițiÎnSiguranță #Covid19_nu_a_dispărut!
sursa: noi.md

 

Categorii
În Moldova Politică

13 la număr! Documentele bilaterale, semnate la ședința comună a Guvernelor R. Moldova și României

Cabinetul de miniștri al Republicii Moldova și cel al României, care s-au întrunit astăzi în ședință comună la Chișinău, au semnat 13 documente bilaterale. Unul dintre ele se rezumă la  implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova.

Iată lista celor 13 documente:

– Declarația comună a Guvernului Republicii Moldova și Guvernului României privind consolidarea cooperării în domeniul economic și cel investițional.

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova.  Banii, care vor fi accesați pe parcursul următorilor ani, vor putea fi utilizați pentru implementarea proiectelor în sectoarele cheie ale țării noastre, precum sectorul energetic, transport și infrastructură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, sănătate, educație, și alte. Aceste investiții vor genera dezvoltarea economică a Republicii Moldova, noi locuri de muncă și oportunități de afaceri. Proiectele concrete care urmează să primească finanțare vor fi stabilite ulterior de către părți.

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional și a celor de apeluri internaționale între cele două state.  Documentul stabilește prețuri mai accesibile pentru serviciile de roaming, precum și pentru apeluri internaționale ordinare. Astfel, pentru apelurile efectuate în roaming din România în Republica Moldova, tarifele vor scădea de cel puțin 10 ori, pentru apelurile primite în roaming în România din Republica Moldova nu va fi perceput tarif, iar pentru serviciile Internet utilizat în roaming în România, tarifele vor scădea de cel puțin 5 ori.

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind aspectele tehnice, financiare, juridice și organizatorice referitoare la consolidarea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localitățile Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova).  Lucrările de consolidare a podului vor contribui la fluidizarea traficului între cele două state, asigurarea mobilității, precum și facilitarea comerțului pe piețele interne și internaționale. De asemenea, va fi sporit rolul Republicii Moldova în calitate de legătură între statele Uniunii Europene şi Comunitatea Statelor Independente.

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind aspectele tehnice, financiare, juridice și organizatorice referitoare la construirea, exploatarea, întreținerea și repararea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localitățile Ungheni (Republica Moldova) – Ungheni (România).  Construcția podului va asigura mobilitatea cetățenilor, va conferi siguranță şi securitate traficului rutier și va impulsiona creșterea economică a regiunilor din apropiere, prin eliminarea constrângerilor transfrontaliere.

– Memorandumul de Înțelegere dintre Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova și Ministerul Energiei din România privind cooperarea în domeniul securității energetice. Documentul prevede stabilirea acțiunilor comune în scopul prevenirii și gestionării situațiilor de criză în aprovizionarea cu energie și/sau cu gaze naturale ale piețelor respective din România și din Republica Moldova. Părțile vor elabora în termen de șase luni Planul comun de acțiuni și măsuri de solidaritate în caz de criză energetică.

– Memorandumul de Înțelegere în domeniul transformării digitale între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României.

– Protocolul dintre Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Ministerul Apărării Naționale din România privind colaborarea în domeniul învățământului militar. Documentul, încheiat pentru o perioadă de 10 ani, are drept scop dezvoltarea cooperării în vederea pregătirii personalului militar şi civil din domeniul apărării, prin participarea la programe de studii în instituțiile militare de învățământ din cele două state.

– Protocolul de colaborare între Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Ministerul Educației al României pentru perioada 2022-2026. Prin acest protocol, România va oferi sprijinul în modernizarea sistemului educațional din Republica Moldova. Totodată, în următorii 4 ani, România va putea detașa anual, cadre didactice, de diferite specializări, pentru a activa în instituție de învățământ din Republica Moldova. De asemenea, ambele state vor oferi locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare și cu/fără bursă în învățământul preuniversitar și superior.

– Memorandumul de Înțelegere dintre Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării. Documentul va spori colaborarea în diverse domenii privind transformarea digitală, precum: dezvoltarea serviciilor publice electronice; automatizarea proceselor administrative; interoperabilitatea sistemelor informatice între Moldova și România; recunoașterea reciprocă a semnăturilor electronice; implementarea platformelor și infrastructurilor digitale; securitatea cibernetică; facilitarea investițiilor și a antreprenoriatului inovativ în domeniul tehnologiei informației.

– Declarația comună a Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ana REVENCO și a Ministrului Afacerilor Interne din România, Lucian-Nicolae BODE privind cooperarea în domeniul afacerilor interne. Aceasta va contribui la promovarea inițiativelor bilaterale privind securitatea statelor și la aprofundarea cooperării în sectoarele prioritare de interes comun, precum și la realizarea obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova.

– Planul de Cooperare în domeniul formării profesionale al Ministerelor Afacerilor Interne din Republica Moldova și România pentru anul 2022. Va contribui la dezvoltarea cooperării bilaterale în ceea ce privește activitățile de instruire ale personalului MAI din Republica Moldova

–  Planul de acțiuni în domeniul justiției între Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Ministerul Justiției al României pentru perioada 2022-2024. Planul stabilește acțiuni comune în scopul prevenirii și combaterii corupției şi criminalității organizate, precum și în vederea consolidării statului de drept și a reformei în domeniul justiției, ținându-se cont de experiența României în procesul de reformare a justiției în perioada de pre şi post aderare la Uniunea Europeană.

Sursa: tv8.md

Categorii
În Moldova Politică

Irina Vlah a cerut Guvernului României 4,4 mln de lei și a invitat miniștrii de la București în Găgăuzia

Guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, a susținut un discurs în timpul ședinței comune a Guvernelor Republicii Moldova și României. Aceasta a mulțumit țării vecine pentru susținere în construcția Liceului „Mihai Eminescu” de la Comrat, însă a menționat că mai este nevoie de 4,4 mln de lei pentru finalizarea lucrărilor. De asemenea, aceasta a invitat Executivul de la București în vizită.

Irina Vlah a menționat că Liceul „Mihai Eminescu” de la Comrat a devenit neîncăpător pentru toți elevii care vor să studieze acolo.

Vreau să încep de a mulțumi Guvernului României pentru suportul esențial în construcția blocului nou de studii pentru liceul Mihai Eminescu din Comrat. Este un liceu cu predare în limba română și ne confruntăm cu o problemă acută – avem mulți copii, care vor să facă școală în limba română, dar nu avem suficiente locuri și folosim chiar și coridoarele. Dacă în 2014, în clasa I, în acest liceu învățau 13 copii, în 2021 aveam 75 de copii. Acesta e rezultatul efortului nostru de a convinge oamenii să învețe limba oficială a statului”, a menționat bașcanul.

Vlah a transmis în mod special un mesaj de mulțumire pentru ex-ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță. Aceasta a argumentat, însă, că este nevoie de mai mulți bani decât s-a estimat inițial. Mai exact, ar fi vorba de încă 4,4 mln lei.

„Calculele costului proiectului au fost făcute în 2019, până la pandemie. În perioada ce a urmat, au crescut esențial costul materialelor de construcții și al lucrărilor. Suplimentar, au fost identificate volume de lucrări scăpate la etapa licitației inițiale. Astfel, ne-am pomenit în situația în care avem o insuficiență de 4 milioane 400.000 lei pentru a încheia construcția blocului de studii. După cum am menționat, liceul are un deficit acut de locuri și nu putem satisface cererile doritorilor de a face școala în limba română”, a mai menționat guvernatoarea Găgăuziei.

Bașcanul a precizat că, din cauza crizei economice, autoritățile locale nu își permit să aloce resurse din propriul buget. De asemenea, ea a invitat miniștrii în vizită în Găgăuzia.

În acest context, stimate domnule Prim-ministru al României, vă rog să examinați posibilitatea de a ne ajuta să încheiem construcția blocului de studii și să-l transmitem copiilor, începând cu ziua de 1 septembrie a acestui an. Va fi un cadou frumos pentru cei ce urmează să fie viitorul Republicii Moldova. Profit de ocazie și invit colegii din echipa Guvernului României în vizită în Găgăuzia. Vrem să ne cunoașteți mai bine, să vă convingeți că suntem oameni cumsecade și talentați. Vrem să învățăm multe de la Dvs – să atragem investiții în industrializarea economiei și dezvoltarea sectorului IT, să elaborăm proiecte și să atragem fonduri europene, să construim o democrație sustenabilă, și multe alte lucruri frumoase”, a conchis Vlah.

În iulie 2019, guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, a efectuat o vizită la Iași și s-a întâlnit cu primarul municipiului, Mihai Chirica. Potrivit bașcanului, discuția s-a axat pe schimbul de experiență în atragerea investițiilor în industrializarea economiei și dezvoltarea sectorului IT, precum și pe elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare din fondurile Uniunii Europene.

Sursa: newsmaker.md

Categorii
În Moldova Politică

Moldovagaz a transferat în februarie $35 mln către Gazprom. Trebuie să mai adune $61 mln

Moldovagaz a transferat deja $35 mln companiei Gazprom pentru gazul furnizat în luna curentă. Compania de la Chișinău trebuie să adune alte circa $61 mln. Anunțul a fost făcut de către Vadim Ceban, președintele consiliului de administrație al Moldovagaz, pe 11 februarie.

În prima parte a lunii februarie (inclusiv ziua de astăzi) Moldovagaz a transferat către Gazprom circa 35 mln de dolari americani pentru furnizările curente de gaz natural. A mai rămas de achitat circa 61 mln de dolari. Este posibil în cazul respectării condițiilor contractuale de către toți consumatorii, în special de către întreprinderile din domeniul energetic, precum și al compensațiilor din bugetul de stat”, a precizat Vadim Ceban.

Anterior, Ceban a îndemnat agenții economici mari, dar și consumatorii casnici, să achite facturile pentru gazul consumat luna trecută în prina parte a lunii februarie. În acest mod, compania își propune să evite „riscurile contractuale” față de „Gazprom”.

Pe 28 ianuarie, ANRE a aprobat majorarea tariful la gaz pentru consumatori, de la 11,01 la 15,18 lei. Guvernul a anunțat că tariful pentru primii 150 de metri cubi de gaz achitați de cetățeni vor rămâne la tariful vechi – 6,8 lei pentru primii 50 de metri și 7,9 lei pentru următorii 100, diferența fiind achitată din bugetul de stat.

De compensații vor beneficia și agenții economici, pentru primii 500 m3 de gaz consumat. Acestea vor fi acordate retroactiv.

Conform celui mai recent acord de furnizare a gazului, semnat de „Moldovagaz” și „Gazprom”, partea moldovenească este obligată să achite, pe lângă consumul curent, plata în avans pentru luna următoare. Transferul trebuie să se facă până în data de 20 a fiecărei luni. Anterior, „Gazprom” a amenințat că va sistat furnizarea gazului către compania-fiică, în cazul în care plata nu se va face în termenul convenit.

Sursa: newsmaker.md

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼