Autor: Redactor

În biroul noului director al Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, au fost depistate dispozitive cu „presupus scop de monitorizare”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noul șef CNA a dispus verificarea biroului de structurile specializate. „Directorul Centrului Național Anticorupție a dispus efectuarea unui control al biroului său de serviciu, în urma căruia au fost depistate dispozitive cu presupus scop de monitorizare. Materialele pe marginea acestui control au fost expediate procurorilor pentru examinare și luarea unei decizii”, se arată în comunicatul instituției. Rezultatul examinărilor va fi comunicat ulterior, mai scrie în comunicat.

Iulian Rusu, a fost prezentat efectivului Centrului Național Anticorupție, în calitate de director în data de 7 februarie. Noul director CNA are mandat pentru 5 ani, după ce a fost votat de 57 de deputați ai Parlamentului.

Funcția a devenit vacantă după revocarea lui Ruslan Flocea pe 18 noiembrie 2021.

Iulian Rusu este jurist, absolvent al Universității Oxford, având titlu de magistru în drept. Are o experiență profesională vastă de peste 20 de ani, inclusiv în domeniul justiției. În ultimii trei ani, a deținut funcția de director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene și a contribuit cu expertiză valoroasă în mai multe proiecte și activități ce țin de sectorul justiției și anticorupție.

Sursa:anticorupție.md

Premierul român Nicolae Ciucă a dat asigurări că România rămâne în continuare susținătorul Republicii Moldova, iar opinia Bucureștiului cu privire la Chișinău este „ascultată în capitalele europene și la Bruxelles”. Declarația a fost făcută în cadrul debutului ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova din 11 februarie. Oficialul a mai remarcat că, în prezent, țara sa simte cea mai mare deschidere înregistrată vreodată din partea Chișinăului. El a vorbit și despre securitatea instabilă din regiune.

Șeful Guvernului României, Nicolae Ciucă, a enumerat domeniile în care Bucureștiul este gata să ofere, în continuare sprijin, pentru Chișinău.

„Ne bucură să vedem acum la Chișinău cea mai mare deschidere înregistrată vreodată în relația cu România! Aceste premise favorabile ne permit să construim o intensă și ambițioasă agendă bilaterală. În 2020, într-un an de criză, România a acordat asistență oficială pentru dezvoltare în beneficiul R. Moldova în valoare record de 46,8 milioane de euro, îndeosebi în domeniul educației pentru burse de studiu”, a menționat Ciucă.

Despre agenda europeană a Chișinăului

În ceea ce privește agenda europeană a Republicii Moldova, premierul României a dat asigurări că țara sa va fi și pe mai departe susținătorul  hotărât și vocal al Chișinăului.

„Puteți conta pe întreaga deschidere și cooperare din partea instituțiilor României, atât de la București, cât și la Bruxelles. Opinia României pe tematica Republicii Moldova este ascultată în capitalele europene și la Bruxelles. Sprijinul nostru este de asemenea căutat și solicitat în toate inițiativele europene destinate Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Despre Transnistria și instabilitatea regională

Nicolae Ciucă a remarcat că, în prezent, trăim un moment regional complicat, cu o deteriorare semnificativă a mediului de securitate.

„Asistăm la o desfășurare masivă de forțe militare și echipamente rusești, ceea ce reprezintă cea mai mare desfășurare după încheierea Războiului Rece. Sunt evoluții care vin pe un fond de securitate deja complicat în regiune, marcat inclusiv de persistența conflictelor prelungite – inclusiv cel din regiunea transnistreană. Acestea au un efect profund destabilizator, amplificând instabilitatea regională și generând riscuri de securitate pentru integritatea teritorială și suveranitatea statelor afectate. Ședința comună de Guvern de astăzi, precum și pachetul de documente pe care le vom semna reconfirmă, în acest context, sprijinul nostru deplin pentru consolidarea stabilității și securității Republicii Moldova”, a subliniat oficialul de la București.

„Măsuri de întărire a rezilienței statului în fața posibilelor amenințări”

„Contextul complicat de securitate îndeamnă, totodată, la măsuri coerente și ample de întărire a rezilienței statului în fața posibilelor amenințări, care nu îmbracă numai forma explicit militară. Vorbim de riscul acțiunilor hibride, al amenințărilor cibernetice, al vulnerabilităților care pot fi exploatate, cum este cazul aprovizionării cu energie și gaze. Fac un apel la toți colegii miniștri ca, în derularea cooperării bilaterale din domeniul dumnealor de responsabilitate, să aibă în vedere și necesitatea de a trata adecvat și de a găsi răspunsuri potrivite la aceste amenințări”, a mai declarat prim-ministrul României.

Amintim că astăzi urmează semnarea acordurilor, protocoalelor și memorandumurilor la nivel de miniştri de linie. România va oferi Republicii Moldova un grant în mărime de 100 mln euro.

Sursa: newsmaker.md

Alexandr Stoianoglo este de părere că aceste treceri dintr-un partid în altul, de la colegi, la oponenți politici, au reprezentat mereu niște fapte inacceptabile și condamnabile.

„În calitate de procuror, analizând pur profesional, înțeleg că aceste dosare penale nu vor avea finalitatea la care se așteaptă oamenii. De ce spun asta? Pentru că cunosc din practica personală că este aproape imposibil de a demonstra faptele de corupție care au avut loc cu 7 ani în urmă, sunt sigur că procurorii vor fi în imposiblitatea de a acumula baza probatorie”, spune Alexandr Stoianoglo.

Cu referire la îmbogățirea ilicită, procurorul general suspendat afirmă că acest articol a fost introdus în Codul Penal în perioada „statului capturat”, anume pentru urmărirea oponenților politici sau a persoanelor incomode regimului.

„Cei care în acea perioadă condamnau aceste practici și instrumente, astăzi le aplică din plin. A nu se interpreta greșit afirmațiile mele, desigur, trebuie să existe prevederi legale în privința îmbogățirii ilicite, doar că și aplicarea în privința acestui articol trebuie să se realizeze în limitele legii, fără abuzuri, iar averea dobândită ilegal urmează a fi confiscată doar ca urmare a hotărârilor instanțelor de judecată. Ori în cazul îmbogățirii ilicite nu vorbim exclusiv despre corupție, de multe ori această infracțiune include neachitarea impozitelor”, declară procurorul.

În postarea sa de pe Facebook Alexandr Stoianoglo afirmă că cel mai mult la afectat cazul ex-deputatei Violetei Ivanov, a cărei mame a decedat în timp ce ea se afla în izolator. Stoianoglo spune că acest caz a reliefat lacunele procesului penal.

„Totuși, în toată epopeea aceasta cu arestările, pe mine ca om m-a afectat cel mai mult cazul Violetei Ivanov, mai exact circumstanțele legate de decesul mamei sale. Sper că arestul fiicei nu a fost un motiv în plus ce a determinat decesul mamei, este clar însă că astfel de circumstanțe nu au cum să-ți adauge forțe și sănătate. Inclusiv acest caz, a reliefat lacunele procesului penal: cele legislative, cruzimea, acțiunile neadecvate, presiunea politică asupra sistemului de drept dar și cât de inuman poate fi acest sistem. Am rămas uimit de reacția oamenilor care se arătau satisfăcuți de astfel de acțiuni, ba chiar și mulțumiți de ceea prin ce trec acești oameni. Dar închipuiți-vă că acestea ar putea fi doar niște hazarduri, iar biciuirea publică a acestor oameni nu a fost decât un moft a cuiva, sunteți la fel de împăcați cu aceste acțiuni?”, menționează Alexandr Stoianoglo.

Procurorul Stoianoglo mai spune că de la numirea sa în funcție la conducerea Procuraturii Generale a interzis arestarea reprezentanților businesului, deoarece este adeptul prevederilor potrivit cărora, urmează a fi izolate de societate doar persoanele care reprezintă pericol pentru cetățeni și pentru țară în general, în rest urmărirea penală să fie realizată și atunci când persoanele sunt în libertate.

„Aceste măsuri sunt justificate în special în contextul condițiilor inumane în care sunt deținute persoanele, a crizei pandemice cu care se confruntă o lume întreagă, precum și în contextul condamnărilor multiple a Republicii Modova de către CEDO, la acest capitol. Dar analizând evenimentele din ultima perioadă, constatăm că acești procurori au alte viziuni și valori. Sub paravanul acestor acțiuni spectaculoase, dar inutile, omitem faptul că fiecare din noi are o familie, părinți, copii și anume ei, de regulă, au de suferit cel mai mult de pe urma acestor acțiuni. Este evident că țara are nevoie de o politică penală bazată pe umanism, cu un mare accent pe respectarea principiului prezumției nevinovăției dar și a drepturilor omului per general. Doar așa poate fi construit un stat liber, un stat de drept!”, conchide Alexandr Stoianoglo.

Sursa: jurnal.md 

Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA) solicită modificarea urgentă a Legii privind efectuarea auditului public extern în domeniul gazelor naturale prin introducerea expresă a perioadei auditate 1999-2022. De asemenea, formațiunea cere demisia sau demiterea prin Hotărârea Parlamentului a conduceri Curții de Conturi.

Formațiunea consideră că auditul actual al S. A. Moldovagaz pentru perioada redusă nu este altceva decât mimarea procesului analizei ample și profunde în privința activității acestei întreprinderii, afiliate Gazpromului, începând cu data înființării sale.

Solicitările Platformei DA vin în contextul în care actul legislativ respectiv nu prevede perioada în care urmează să fie efectuat auditul. „Amendamentul Executivului a fost respins de către comisia parlamentară sesizată în fond, fără nicio argumentare. Iar Curtea de Conturi, deși cunoștea faptul că instituția niciodată nu a auditat S. A. Moldova-Gaz, în avizul său a omis acest subiect. Drept rezultat, din informația pe care o dețin membrii Platformei DA, Curtea de Conturi la moment a cerut de la S. A. Moldovagaz documentele doar pentru ultimii cinci ani”, se menționează într-un comunicat Platforma DA.

„Menționăm că în perioada fondării S. A. Moldovagaz în anul 1999, după cedarea de către Guvernul Republicii Moldova a controlului către Federația Rusă asupra sistemului național de gazoducte, au avut loc mai multe tranzacții dubioase privind formarea patrimoniului întreprinderii nou create,” se arată în declarația Platformei DA. „De asemenea, în perioada 2001-2009, din contul bugetului de stat, bugetelor locale și contribuțiilor populației au fost construite multiple gazoducte de tensiune joasă, care au fost transmise la evidența S. A. Moldovagaz, iar statutul juridic al acestora rămâne unul incert”, se mai arată în comunicatul Platformei DA.

În ceea ce privește demisia Curții de Conturi, Platforma DA menționează contextul poziției pasive a acestei instituții în procesul dezbaterii proiectului de lege nominalizat. Formațiunea atrage atenția asupra faptului că președintele actual al Curții de Conturi, Marian Lupu, în 1999, era director al Departamentului de Relații Economice Externe în cadrul Ministerului Economiei.

Conform declarației Platformei DA, acesta „a ajutat Gazpromul juridic și tehnic să preia controlul asupra sistemului național de furnizare a gazelor naturale, iar în perioada capturării statului a fost președinte al fracțiunii parlamentare de buzunar a lui Plahotniuc, care a acceptat ca S. A. Moldovagaz să nu fie supusă controlului Curții de Conturi”. Formațiunea mai menționează că soția vicepreședintelui actual al Curții de Conturi, Viorel Chetraru, în prezent activează în departamentul de contabilitate a S. A. Moldovagaz.

„Platforma DA constată cu regret că în cadrul examinării acestei Legi, deputații — autori ai inițiativei legislative și membrii comisiei de control al finanțelor publice — au avut o abordare superficială și iresponsabilă față de problema strategică pentru securitatea națională, iar conducerea Curții de Conturi a demonstrat o neglijență crasă în serviciu sau a acționat sub influența unui conflict de interese,” se arată în declarația formațiunii.

Recent, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind efectuarea auditului public extern în domeniul gazelor naturale, care permite Curții de Conturi efectuarea auditului conformității investițiilor și cheltuielilor în S. A. Moldovagaz.

Sursa: tv8.md

Partidul „ȘOR” a solicitat demisia ministrului Afacerilor Interne Ana Revenco. Potrivit parlamentarilor, în cadrul MAI „totul se rezumă la demiteri abuzive”. Declarația a fost făcută înainte de a începe ședința Parlamentului din 10 februarie. În final, Tauber a anunțat că reprezentanții partidului nu vor participa nici de această dată la ședința parlamentarilor pe motiv că aceasta „s-a transformat într-o farsă de proporție” .

Potrivit deputatului partidului „ȘOR”, Marina Tauber, membrii partidului au primit mai multe sesizări de la reprezentanții MAI.

„Instituția se confruntă în prezent cu grave probleme în interior. Angajații sunt supuși unor grave hărțuiri interne din partea ministrului Ana Revenco. Totul se rezumă la demiteri abuzive. Cerem public demisia imediată a ministrului Revenco și înlocuirea sa cu o persoană profesionistă”, a declarat Tauber.

Potrivit ei, dacă solicitarea va fi ignorată, atunci reprezentanții partidului vor iniția o moțiune simplă pentru a demite ministrul prin decizia Parlamentului.

În final, deputatul a spus că și de această dată fracțiunea partidului „ȘOR” nu va participa la ședința Parlamentului. „Nu credem că este ceva important pe ordinea de zi a ședinței. Ședințele de mult s-au transformat într-o farsă de proporții”, a conchis Tauber.

Amintim că și în data de 3 februarie curent, deputații fracțiunii Partidului „ȘOR” au boicotat ședința Parlamentului.

Sursa: newsmaker.md

Și Veaceslav Negruța, membru în Consiliul de administrație al Moldovagaz, a venit cu o reacție după ce Gazprom a acuzat Chișinăul de „abordare unilaterală”, în privința efectuării unui audit al datoriilor acumulate de Moldovagaz. Într-un mesaj pe Facebook, Negruța a menționat că Gazprom a convocat unilateral ședința Consiliului de observatori, programată pentru 2 februarie.

Totodată, pentru a nu admite contradicții cu cadrul legal și normativ de care se conduce „partea moldovenească” în efectuarea unui audit independent, precum și pentru a evita aprobarea unilaterală de către acționarul majoritar a unor decizii „contrare unor înțelegeri anterioare între acționari, s-a decis neprezentarea în ședința”din 2 februarie.

„Acționarul majoritar a convocat unilateral, pentru data de 2 februarie 2022, o ședință a Consiliului de Observatori pentru aprobarea documentației de organizare a auditului datoriilor, contrar prevederilor p. 5 din Protocol, care prevede coordonarea de către Consiliu doar a raportului final de audit, efectuarea procesului de audit fiind în competența „părții moldovenești”.

Pentru a evita aprobarea unilaterală de către acționarul majoritar a unor decizii contrare unor înțelegeri anterioare între acționari, precum și pentru a nu admite contradicții cu cadrul legal și normativ de care se conduce „partea moldovenească”/Guvernul Republicii Moldova în efectuarea unui audit independent, s-a decis neprezentarea în ședința din 2 februarie, respectiv neadmiterea cvorumului necesar acționarului majoritar pentru astfel de decizii”, a scris Negruța într-o postare pe Facebook.

În opinia lui Veaceslav Negruța, un audit independent al datoriilor și penalităților pretinse între cei doi agenți economici este în interesul tuturor, inclusiv „Gazprom” și „Moldovagaz”.

Marți, 8 februarie, reprezentanții Gazprom au emis un comunicat de presă în care au anunțat că ședința Consiliului de Supraveghere al SA „Moldovagaz” programată pentru 2 februarie, în cadrul căreia umau a fi discutate modul de auditare a datoriei Moldovagaz către Gazprom pentru gazele furnizate, nu a avut loc din cauza absenței reprezentanților Guvernului Republicii Moldova. Potrivit Gazprom, Consiliul de Supraveghere ar fi trebui să convină asupra abordărilor de auditare a datoriei companiei față de Grupul Gazprom pentru gazele furnizate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului, prevăzute de Protocolul de negocieri privind soluționarea problemelor problematice din industria gazelor din 29 octombrie 2021.

De asemenea, gigantul rus Gazprom a criticat „abordarea unilaterală” a Chișinăului de a organiza un audit al datoriilor Moldovagaz. Potrivit companiei din Federația Rusă, aceasta contravine înțelegerii dintre cele două părți, în octombrie 2021, la Sankt Petersburg. Gazprom a mai subliniat că „abordarea unilaterală a părții moldovenești în privința condițiilor licitației pentru serviciile de audit nu pot garanta un audit obiectiv și transparent al datoriilor „Moldovagaz” pentru gazul livrat consumatorilor din R. Moldova”.

Astfel, „Gazprom” avertizează că s-ar putea ca rezultatul auditului pe care urmează să îl facă Republica Moldova să nu fie aprobat de Consiliul de Observatori al „Moldovagaz”.

Agenția Proprietăți Publice (APP) a anunțat la sfârșitul lunii ianuarie despre inițierea procedurii de achiziție a serviciilor de audit a datoriei Moldovagaz către Gazprom. Agenția Proprietății Publice a pregătit documentația de atribuire aferentă procedurii de achiziție publică privind achiziționarea serviciilor de audit a datoriei SA „Moldovagaz” față de SA „Gazprom” și SRL „Factoring Finance” pentru gazele livrate consumatorilor de pe partea dreaptă a Nistrului.

Anunțul de intenție și caietul de sarcini a fost expediat Agenției de Achiziții Publice pentru a fi publicat în Buletinul de Achiziții Publice și Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Guvernul a dispus efectuarea unui audit independent privind datoria S.A. Moldovagaz față de S.A. Gazprom și compania Factoring-Finance pentru gazele livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului la sfârșitul anului trecut.

Miercuri, 26 ianuarie, presa de la Chișinău scria că furnizorul rus Gazprom se opune unui audit al datoriilor Moldovagaz, așa cum era prevăzut în protocolul semnat dintre vicepremierul Andrei Spînu și șeful concernului rus, Alexei Miller.

Potrivit unei scrisori, care a intrat în posesia reprezentanților presei de la Chișinău, Gazprom nu ar agrea ideea unui audit extern la Moldovagaz.

Sursa:tv8.md