Cel puțin cinci candidați la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din partea partidelor cu retorică anti-românească și anti-europeană beneficiază de plăți – indemnizații sau pensii – din partea României sau dețin conturi bancare acolo. Niciunul dintre ei nu vede vreo contradicție în această situație, în timp ce unii experți spun că este vorba în primul rând de o problemă de moralitate.
Socialistă apropiată Moscovei, dar cu conturi bancare în România
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a răspândit de-a lungul anilor multiple mesaje explicit antiromânești. În 2015, de exemplu, deputatul Vlad Batrîncea a rupt în Parlament harta României Mari, în semn de protest față de faptul că la acel moment în școli fuseseră distribuite, în scop didactic, hărți ale României la situația din anul 1930. PSRM s-a opus mereu recunoașterii oficiale a sintagmei „limba română”, iar în martie 2023, atunci când Parlamentul a votat ca în toate legile să fie scris „limba română” și nu „limba moldovenească”, socialiștii au depus plângeri la Curtea Constituțională. Partidul a organizat și marșuri cu sloganul „Pentru Moldova”, chemând oamenii să „apere statalitatea Republicii Moldova” și să respingă ideea unirii cu România.
La actualele alegeri, socialiștii merg în bloc cu alte trei partide, iar unul dintre candidații PSRM, cu carieră începută la Moscova, deține conturi bancare în România. Este vorba despre candidata cu numărul 13 de pe lista așa-numitului Bloc patriotic, Olga Cebotari.
Ea are un trecut puternic legat de Rusia. A absolvit în 2014 Universitatea pentru prietenia popoarelor „Patrice Lubumba” din Moscova și și-a început masteratul la Academia Diplomatică a Ministerului de Externe al Rusiei, iar în 2017 – studiile de doctorat la aceeași academie. În mai 2017, la jumătate de an de când socialistul Igor Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova, Cebotari a fondat, împreună cu alți studenți moldoveni, „Centrul de susținere a tinerilor moldoveni”/«Центр поддержки молдавской молодёжи», a cărui directoare a fost până în 2019. Pe pagina web a acestei organizații apar ca parteneri mai multe instituții de stat din Rusia, printre care Duma de Stat, Guvernul Moscovei, dar și Aparatul Președinelui Republicii Moldova.
În 2019 Olga Cebotari a ocupat o „funcție diplomatică” în Executivul CSI, la Moscova, iar pe 9 noiembrie 2020 a fost numită vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Republicii Moldova condus de Ion Chicu. A deținut interimatul acestei funcții și după demisia, în decembrie 2020, a lui Chicu din funcția de premier. Cebotari a menționat anterior că R. Moldova are nevoie de o lege „a neutralității permanente, recunoscută internațional” și a criticat ideea deschiderii spre NATO/UE, argumentând că o astfel de deschidere vine într-un context în care Moldova a întrerupt orice dialog politic cu Rusia. Întrebată de portalul MoldovaCurata.md în ce a constat „funcția diplomatică” în Executivul CSI, O. Cebotari a evitat să răspundă, specificând doar pentru că din noiembrie 2020 nu mai deține nicio funcție în cadrul acestei entități.În declarația de avere și interese personale depusă la CEC, Olga Cebotari indică două conturi bancare în România, unul cu 30000 USD şi altul – cu 100000 USD. În același document se arată că ea deține o cotă de 100% din acțiunile companiei românești Wine Art Impex SRL, valoarea de cumpărare fiind de 200 RON. Aceasta a explicat că veniturile din declarația de avere sunt câștigate legal de către soțul său. „Dacă analizați atent declarația mea, veți observa că cea mai mare parte a veniturilor aparține soțului meu – cetățean străin, care deține conturi în mai multe state și este fondatorul companiei indicate”.
La întrebarea cum se întâmplă că familia sa are afaceri și venituri în România, țară membră UE, în timp ce ea, ca politiciană, promovează relațiile cu Rusia care este un stat agresor în raport cu Ucraina și un pericol pentru securitatea națională a R. Moldova, Olga Cebotari a afirmat că nu a criticat niciodată România sau UE și că a „pledat pentru o politică externă echilibrată și relații bune cu toate țările lumii”. Totodată, ea a găsit de cuviință să ne amenințe cu un proces de judecată pentru calomniere. „Vă recomand să vă documentați cu privire la declarațiile și pozițiile mele, pentru a evita eventuale acțiuni în instanță pentru calomnie. A respecta Constituția Republicii Moldova și a afirma că țara noastră este neutră și trebuie să își mențină neutralitatea nu înseamnă a fi împotriva NATO sau a Uniunii Europene”, a răspuns Olga Cebotari.
Comunist cu indemnizație pentru copii de la statul român
Un alt partid care a criticat constant România este Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care s-a aflat la putere în anii 2001–2009. Sub conducerea lui Vladimir Voronin, acest partid a promovat mereu identitatea „moldovenească”. De exemplu, în 2007, ca răspuns la valul de solicitări pentru redobândirea cetățeniei române, Parlamentul R. Moldova, dominat în acel moment de comuniști, a adoptat Legea nr. 273/2007 și amendamente conexe care interziceau persoanelor cu dublă sau multiplă cetățenie să dețină anumite funcții publice (președinte, deputat, ministru, primar etc.). Legea a fost ulterior contestată la Curtea Constituțională și la Curtea Europeană pentru drepturile omului (CtEDO). Printr-o hotărâre din 2010 (cazul Tănase v. Moldova) CtEDO a stabilit, printre altele, incompatibilitatea acestor norme cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Andrei Godoroja, consilier în cadrul fracțiunii parlamentare a PCRM, este unul dintre candidații Blocului patriotic (poziția a 12-a) care indică venituri din România. Economist de profesie, el a venit în Parlament din regiune, fiind prim-secretar al Comitetului Raional Rezina al PCRM. În 2024, potrivit declarației de avere depuse la CEC, familia sa a primit o indemnizație pentru creșterea copiilor de la Direcția Asistență Socială București din România, suma căreia este indicată în lei moldovenești – 36.000. Godoroja a confirmat pentru portalul MoldovaCurata.md că soția sa deține și cetățenia statului român. Solicitat să comenteze suportul oferit de România în raport cu politica anti-românească a Partidului Comuniștilor, Andrei Godoroja a spus: „Eu fac parte din partid, nu soția mea. Nu neapărat ca poziția mea politică trebuie să fie împărtățită de soția mea. Nu cred că suntem unica familie din țara asta în care soții au diferite poziții politice. Soția are politica ei, eu am politica mea”.
Și „Inima Moldovei” are pe listă un candidat cu indemnizație din România
Și pe lista Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), componentă a Blocului patriotic, este un candidat cu venituri din România. Fondată în noiembrie 2024 de Irina Vlah, fostă guvernatoare a Găgăuziei, această formațiune politică are orientare pro-rusă și conservatoare. Irina Vlah nu-și ascunde relațiile strânse cu Moscova. În iulie 2025 ea, împreună cu colegii de bloc Igor Dodon și Vasile Tarlev, s-au deplasat la Moscova, unde au avut întâlniri cu oficiali ruși, chiar dacă Federația Rusă este considerată în prezent o amenințare la adresa securității Republicii Moldova. În septembrie 2025, Ministerul de Externe al Lituaniei i-a interzis Irinei Vlah intrarea pe teritoriul său pentru o perioadă de cinci ani, invocând implicarea sa în interferențele ilegale ale Rusiei în procesele politice din Republica Moldova. Anterior și Canada a declarat-o persoană indezirabilă.
Liderul organizației teritoriale „Inima Moldovei” din raionul Fălești, Vitalie Blanari, numărul 14 pe lista electorală a Blocului patriotic, deține și cetățenia României, iar pentru anul trecut indică, pe lângă veniturile din Republica Moldova, și 6936 lei românești în calitate de alocații pentru minori. La solicitarea de a oferi un comentariu, V. Blanari a spus că va reveni deoarec era la volan, dar nu a mai răspuns la mesaje.
Vrea „Moldova Mare”, dar primește indemnizație pentru copii din România
Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, s-a poziționat ca o formațiune cu un discurs naționalist pronunțat, axat pe suveranitate, neutralitate și valori tradiționale. Partidul a fost asociat cu influențe externe, în special din partea Federației Ruse, inclusiv prin intermediul oligarhului condamnat penal Ilan Șor, însă Furtună a respins acuzațiile de afiliere. Victoria Furtună a menționat, la Mănăstirea Putna, că „va lupta” pentru a apăra Moldova „de pericole”. În mediul online a avut mai multe apariții anti-românești și anti-europene, promovând narațiunile pro-Kremlin. Astfel, în martie 2025, când la Chișinău s-a sărbătorit aniversarea Micii Uniri și a fost dezvelit bustul Reginei Maria, Victoria Furtună i-a criticat pe unioniști, declarând: „Ce sărbătoriți azi, fraților, la Chișinău? Sărbătoriți ziua în care armata română a intrat cu forța în Republica Democratică Moldovenească. (…) Sărbătoriți un vot dictat cu mitraliera? (…) Sărbătoriți dizolvarea republicii noastre și ocuparea hotărâtă de alții, în birouri străine”. (…) „Pe pământul unde armata română a tras în moldoveni, în frații voștri, voi o cinstiți, noi o plângem”.
La scrutinul prezidențial din România, Furtună susținea pe Facebook că implicarea moldovenilor cu cetățenie română în alegeri este „o formă de colonizare” și o intervenție externă. Într-o altă postare din mai 2025, ea a afirmat că Moldova ar trebui să „recupereze” Bugeacul de la Ucraina pentru a-și recăpăta accesul la Marea Neagră, descriind țara ca un „leu cu lesă” fără acest teritoriu. Această poziție a fost considerată de analiști ca parte a unei narațiuni pro-Kremlin, care urmărește să semene discordie între Ucraina și vecinii săi, inclusiv Moldova.
În declarația de avere pentru 2024, depusă la Comisia Electorală Centrală, Victoria Furtună a indicat că a primit 7008 lei românești alocație pentru copii de la statul român. „Alocațiile pentru copii nu sunt un privilegiu personal. Este un drept al fiecărui cetățean care deține cetățenia română și se acordă în mod egal. Faptul că cineva beneficiază de acest drept nu contrazice, în sine, poziția mea publică. Eu am pledat pentru menținerea relațiilor de prietenie între Republica Moldova și România. Nu pot comenta toate lucrurile în timp ce sunt înregistrată, dar, în concluzie: eu nu am condamnat niciodată poporul român. Am mulţi prieteni şi colegi români cu care colaborez bine”, a declarat politiciana pentru Moldova Curată.
Recent, presa română a relatat că autoritățile analizează posibilitatea de a-i retrage Victoriei Furtună cetățenia română. Ea spune că nu a fost informată oficial: „Am văzut în presă informații că s-ar fi intentat o procedură legată de retragerea cetățeniei. Până în acest moment, nu am fost informată oficial de autorități, nici de aici, nici de procuratură. Nu am comis nicio faptă ilicită pe teritoriul României și nu am fost condamnată pentru fapte care, potrivit legislației române, să justifice o astfel de măsură. Retragerea cetățeniei ar putea urma doar în condiții legale stricte: ar trebui să existe o condamnare definitivă și irevocabilă pentru fapte grave (de exemplu, acte de terorism sau atentat la suveranitatea statului român) sau o procedură legislativă care să prevadă renunțarea la cetățenie. Dacă, în viitor, prin referendum sau prin lege, se va stabili că anumiți demnitari nu pot deține cetățenie dublă, voi respecta cadrul legal”.
Victoria Furtună a fost procuroră în Procuratura Anicorupție până la începutul anului 2024. După ce și-a pierdut funcția, s-a lansat în politică și a candidat la prezidențialele din 2024, apoi a creat Partidul Moldova Mare. O investigație jurnalistică recentă a demonstrat că ea este susținută de blocul politic Victorie, creat la Moscova de oligarhul condamnat penal Ilan Șor.
Vasile Tarlev: decorat de Putin, dar cu pensie din România
Prin revendicări teritoriale față de România s-a manifestat și Partidul „Viitorul Moldovei” (PVM), condus de fosul premier în timpul
guvernării comuniste Vasile Tarlev. Formațiunea este succesoare a partidului „Bugeacul nostru” și are o viziune de stânga, optând pentru „consolidarea statalității moldovenești, suveranității, neutralității, integrității teritoriale”. În 2016, Tarlev a fost decorat cu Ordinul Prieteniei de către Vladimir Putin. În preajma scrutinului prezidențial din România din mai 2025, el a susținut că Moldova trebuie „să respecte suveranitatea” și să „nu intervină în treburile interne ale României”. Când Consiliul Electoral Central (CEC) din România a refuzat înregistrarea candidatului Călin Georgescu, Tarlev a criticat decizia ca fiind „un semnal de alarmă pentru democrație”, adăugând că eliminarea candidaților „incomozi” ar fi o provocare la adresa valorilor democratice ale Europei.
Conform declarației de avere pentru anul 2024, Vasile Tarlev a primit pensie din România – 188 356 RON, iar soția sa a raportat venituri salariale de peste 88 000 RON de la compania „Tarogo Transport”. Firma este înregistrată în municipiul Iași și oferă servicii de transport rutier, conform unei platforme online de înregistrare a companiilor. Pe o altă platformă online se menționează că firma a fost fondată în 2022 și are 23 de angajați. Pentru anul trecut, „Tarogo Transport” a declarat o cifră de afaceri de 12 553 911 RON. Administratoarea afacerii este Corina Tarlev, fiica mai mare a lui Vasile Tarlev, potrivit unui site specializat din România.
Vasile Tarlev a declarat pentru portalul MoldovaCurata.md că a indicat toate veniturile din România într-un mod corect și că nu vede o problemă că are o afacere într-o țară membră NATO și UE. „Îmi pare rău că presa moldovenească a încercat să îmi pună niște ștampile că eu sunt anti-occidental, anti-român, pro-rus. Vreau să vă spun cu toată responsabilitatea: eu nu sunt pro-american, deși am o facultate absolvită în America, nu sunt pro-rus, nu sunt pro-român sau pro-ucrainean, eu sunt patriot al țării mele”, a răspuns Tarlev, specificând că poziția sa politică nu îl împiedică să aibă afaceri în România sau în oricare țară a lumii. Tarlev a mai ținut să precizeze că a deținut funcția de președinte al primei Comisii naționale de colaborare a Republicii Moldova cu UE în anul 2002.
Contradicție între declarații și beneficii
Elena Calistru, președinta Funky Citizens România, organizație care promovează activismul civic prin activități de responsabilizare a instituțiilor publice, spune că este o problemă de moralitate să critici un stat și apoi să ai retribuții financiare din partea acestuia. „Din punct de vedere al integrității, este o contradicție evidentă atunci când un politician atacă România, dar în același timp beneficiază de cetățenie și resurse din partea statului român. Cetățenia nu ar trebui tratată strict ca un instrument oportunist, ci presupune asumarea unor valori și a unei responsabilități. Alegătorii au dreptul să știe dacă liderii lor acționează cu consecvență între ceea ce declară și ceea ce fac”, a comentat experta.
Lilia Zaharia
Această investigație este realizată în cadrul unui proiect implementat de Asociația Presei Independente (API)
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.
