Ziua Limbii Române este un prilej de afirmare a identității noastre, a valorilor culturale şi a conştiinței istorice. După o mobilizare democratică fără precedent realizată în 1989, anul căderii comunismului, pe 31 august, la Chișinău, deputații au votat legea prin care limba română a devenit limbă oficială, precum și legea care prevedea revenirea la alfabetul latin. Ulterior, începând din 1990, ziua de 31 august este declarată sărbătoare naţională în republica Moldova şi zi de odihnă.
Maturitatea culturii publice, a spiritului poporal, spunea marele Eminescu, se manifestă cu deosebire în limba pe care o vorbim. Un limbaj îngrijit şi frumos spune multe despre noi. Frumos nu în sensul de a încărca vorbirea cu diferite neologisme pe care nu le înţeleg ceilalţi, ci în aplicarea corectă şi armonioasă a obişnuitelor cuvinte pline de sens şi bine alese.
Prin unicitatea şi frumusețea limbii vorbite,ne unim cu toții în jurul valorilor comune.
Limba este condiţia existenţei omului ca fiinţă raţională, pentru că prin ea omul judecă, prin ea comunică şi în ea îşi păstrează comoara spirituală pe care a acumulat-o din cele mai vechi timpuri. Este flacăra gândirii noastre!
„Toate zilele mele izvorăsc şi se înalţă din adâncul şi din puterea Limbii Române”, spunea Grigore Vieru, cel care a considerat că sărbătoarea limbii e o sărbătoare de suflet, căci din suflet vine şi-n suflet dăinuieşte.
Amintim, în contextul mișcării de renaștere națională, pentru prima dată sărbătoarea „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române” a fost marcată în 1990 şi se celebrează anual, prin manifestări de regăsire a rădăcinilor, consemnată prin poezie, cântec şi joc, depuneri de flori la busturile clasicilor literaturii naţionale.
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!
