Categorii
Diverse Istorii

„Prin artă, încercam să fiu unică…”. Mihaela Mîță despre dragostea ei pentru pictură

Mihaela Mîță este o adolescentă din s. Abaclia, elevă în clasa a IX-a la Liceul Teoretic ”Constantin Stere” din localitate. Anul acesta, ea a absolvit Școala de Arte din or. Basarabeasca, secția Arte plastice. Cum anume a devenit pictura hobby-ul ei favorit, aflați în acest material. 

 

Te salut, Mihaela! Spune-mi, de la ce a început dragostea ta pentru desen? Ai avut un model de inspirație pentru asta?

Salut! Pentru mine, la început, arta a fost un hobby prin care încercam să fiu unică față de cei care mă înconjurau. Desenam pentru ca timpul să treacă mai repede. Cu cât mai mult creșteam, cu atât mai mult deveneam atașată de desen. Inspirația mea a fost deseori desenele făcute de către alți elevi mai mari, afișate în holul școlii la diferite ocazii, dar și diferite persoane apropiate care aveau experiență în domeniu. Lucrările lor au avut un impact în dorința mea de a picta.

Când ai început să frecventezi Școala de Arte și ce te-a determinat să urmezi aceste studii?

Am început să frecventez școala de arte în clasa a V-a, la vârsta de 11 ani. Am frecventat un cerc de desen timp de 4 ani în acel moment, iar gândul că puteam să evoluez la un nivel profesionist m-a determinat să mă înscriu la Școala de Arte.

Cu ce note ai finalizat Școala de Arte?

Am absolvit Școala de Arte, după părerea mea, cu niște note foarte bune: 10, 9, și un 8. Sunt foarte mândră de rezultatele mele și de experiențele căpătate pe parcursul perioadei de învățare.

A fost greu să susții examenele?

Examenele au venit cu un bagaj de stres la care nu m-am așteptat. Pentru mine, examenele au fost o provocare, dar nimic din ceea ce nu puteam realiza cu succes. Examenele, fiind unele din cele mai mari lucruri făcute de mine în momentul actual și cele mai complexe, au arătat talentul meu în fața unei întregi comisii. Pentru mine, așteptatul rezultatelor și feedback-ului a fost cea mai grea parte.

Care sunt tehnicile tale preferate pentru a desena/ picta?

Îmi place să lucrez în uleiuri, ca tehnică este foarte diferită față de alte materiale folosite de mine și am un proces complet diferit de lucru. Recent, am început să lucrez în pasteluri și acril, amândouă tehnici cu care pot obține rezultate unice.

Te gândești să îți legi viața de domeniul artistic? Poate vrei să devii pictor sau arhitect? 

M-am gândit la diferite opțiuni pentru viitorul meu care sunt legate de artă: să devin un artist renumit cu propriul atelier ar fi un vis devenit realitate, dar și opțiunea de a deveni un animator mi-a traversat mintea, chiar dacă nu am experiență în domeniul artei grafice. În final, jobul la care m-am gândit de foarte multe ori este de a deveni o profesoară de istorie a artelor la o instituție de învățământ cu profil de arte.

Ai și alte pasiuni în afară de desen? Care sunt ele?

Chiar dacă desenul mi-a ocupat o mare parte din timp, am și alte pasiuni, ca ascultatul muzicii sau plimbările. O altă pasiune de-a mea este cititul, pentru mine acest hobby este unul de care nu cred că o să mă pot despărți. Am biblioteca mea personală cu cărți de diferite genuri, teme și mesaje, la care țin foarte mult.

Te mai ocupi cu arta, acum că nu mai frecventezi școala de arte? 

Acum că am absolvit școala de arte, desenez cel puțin o dată pe săptămână, încercând să păstrez acest obicei de a desena și pentru a mă dezvolta în continuare ca o tânără artistă.

Ce te inspiră pentru a crea desene?

Foarte multe lucruri mă inspiră să desenez, alți artiști locali sau de pe internet, diferite fotografii, filme și seriale, natura, etc. În general, pe mine  mă poate inspira orice să creez ceva nou sau să continui o lucrare nefinisată.

Pe final, crezi că în Republica Moldova este apreciată arta? Ce lipsește în țară pentru a promova acest domeniu?

După părerea mea, arta nu este apreciată destul în Republica Moldova, deoarece arta se admiră doar la suprafață, fără să fie analizată. Lipsește foarte mult interesul și dedicația oamenilor de a învăța și înțelege arta, pentru că avem în școli ore predate despre artă, există zeci de muzee pline cu lucrări nemaipomenite.

Autor: Lilia Zabolotnîi

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Diverse Istorii

,,Istoria noastră a început încă de pe băncile școlii”. Povestea de dragoste a lui Veceslav și Dorina

Dorina Moleșteanu și soțul ei, Veceslav Eșanu, trăiesc o poveste de dragoste de mai bine de 10 ani, de pe vremea când erau încă școlari. Viitorii soți s-au întâlnit în s. Abaclia, de unde provin. Cum au decis să formeze o familie încă fiind adolescenți, urmăriți în materialul BAStv.

– Cum a început istoria voastră?

– Istoria noastră a început încă de pe băncile școlii, eu fiind în clasa a VIII-a și, el a IX-a. Încă tineri, pot zice chiar copii pentru o relație. Am început cu o singură conversație, privire, ca mai apoi, să luăm decizia de a ne căsători. Acum suntem împreună de mai bine de 10 ani, unde am adus pe lume trei copii minunați.

– Pentru ce calități îl apreciezi pe soțul tău?

– Cel mai mult apreciez angajamentul pe care îl are. Nu e ușor să creezi o familie la 18 ani. Însă cu stimulul său de a trece orice obstacol am ajuns să fim o familie unită. De asemenea, apreciez calitatea de a coordona situațiile, mereu găsește orice ieșire din situație. Dar, cel mai mult îmi place calitatea de a iubi.

– Cum treceți peste certuri?

– Mereu trecem peste certuri cu mare ușurință. Nu suntem un cuplu care menține zile întregi supărarea. Ne-am certat, plecăm la muncă și spre seară totul se șterge cu buretele. Au fost momente când nici nu ne dădeam seama de ce ne-am certat. Atunci când ai copii și, muncești în același moment, nici nu ai timp de multă ceartă.

– Reeșind din cele spuse mai sus, fiind încă foarte tineri, cum ați reușit să treceți peste momentele dificile din viață?

– Desigur, ca în orice familie am avut momente dificile. La noi în familie am avut greutăți când soțul a plecat peste hotare, iar eu am rămas cu trei copii. Atunci nu reușeam, aveam impresia că nu voi putea trece peste, au fost momente când lăsam mâinele în jos. Cel mai mare sprijin l-am avut din partea fiului mai mare, care avea 10 ani. El avea grijă de frățiorii lui, mă ajuta pe mine cu treburile casnice. La așa o vârstă mică, aveam încredere în el mai mult, de cât într-un om matur.

– M-a impresionat istoria dragostei din școală, chiar dacă pentru alții este doar un mit, aș vrea să te întreb, care este secretul unei familii fericite?

– Secretul unei familii fericite este de-a nu permite oamenilor din jur să cunoască fiecare detaliu din relația voastră. Bineînțeles, respectul și toleranța este un imbold de a creea o familie unită. Și, nu în ultimul rând, dragostea, fiindcă dacă dragoste nu e, nimic nu e.

Autor: Cristina Lupașcu

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Diverse Istorii

Mihaela Beresteanu – absolventa cu cea mai mare medie la BAC din raionul Basarabeasca

Mihaela Beresteanu – absolventa Liceului Teoretic „Matei Basarab” din or. Basarabeasca a obținut cele mai bune rezultate la BAC în raionul Basarabeasca. La examene, Mihaela a luat 3 note de „9” și o notă de „10”. Din spusele ei, pregătirile pentru examen, dar și examenul în sine, nu au împiedicat-o să facă ceea ce iubește – laminarea genelor și sprâncenelor. Cum a reușit Mihaela această performanță și care sunt secretele îmbinării utilului cu plăcutul, aflați mai jos.

Mihaela, ce înseamnă pentru tine să fii o elevă excelentă? Te regăsești pe lista celor mai buni?

Nu mă consider o elevă excelentă. Pentru mine acest statut înseamnă mai mult decât note bune pe parcursul anilor școlari, incluzând și disciplină, regim bine definit, respectarea cu strictețe a regulilor, ceea ce nu mă prea definește. Dar vorbind despre lista celor mai buni, aici, în zonă mă regăsesc în topul ei, însă concurența a fost destul slabă, motiv din cauza căruia și m-am așteptat la asemenea rezultate.

Ce emoții ai avut atunci când ai aflat notele? Au fost la nivelul așteptărilor tale?

Cu toate că mă așteptam ca notele mele să fie mari, mizând pe 8 și 9, am rămas, efectiv, șocată când am văzut că, pe lângă faptul că nu am nici un 8, mai am și un 10 la disciplina la alegere. În general, eram foarte mândră de mine (şi sunt), chiar dacă inițial îmi era greu să cred că asta e realitatea.

Cum au reacționat părinții tăi când au aflat rezultatele tale?

Cred că orice părinți ar fi fericiți din simplu motiv că copiii lor au trecut cu note pozitive de acest examen, nemaivorbind și de note bune. Efectiv, și părinții mei au fost foarte fericiți și mândri de rezultatele mele.

Cine sau ce te-a motivat pentru a munci perseverent?

M-au motivat planurile mele pentru viitor și așteptările mele de la mine însumi, în primul rând. Dar și familia și prietenii au jucat un rol foarte important în constanta rezultatelor mele, ajutându-mă să nu renunț niciodată.

 

Cât timp ți-au luat pregătirile pentru BAC? Cum te-ai pregătit pentru a ajunge la asemenea rezultate?

În general, am început pregătirile intensive pentru examene undeva de prin luna martie. Am făcut ore particulare la limba engleză și chimie, iar pentru limba română și istorie mult m-a ajutat experiența olimpiadelor republicane, care, efectiv, au fost mult mai complicate ca BAC-ul.

Ai reușit să îmbini hobby-ul, dar și alte activități zilnice pe care le ai, cu pregătirile pentru BAC? Cum anume?

Nu a fost greu pentru mine să îmbin viața de până la febra examenelor cu pregătirea pentru BAC. Da, efectiv, aveam mult mai puțin timp liber, sâmbetele și duminicile îmi erau ocupate iarăși de ore particulare, dar asta nu m-a împiedicat să continui mai departe să fac ceea ce îmi aduce plăcere, chiar dacă într-o măsură mai mică.

 

Ce profesie ai ales și ce a motivat alegerea ta?

Am decis să mă îndrept spre sfera economiei, în special spre Marketing,  pentru că în ziua de astăzi totul se vinde și se cumpără, iar cei care știu cum corect să vândă, aceia și conduc lumea.

Ai depus undeva actele? Unde ai ales să înveți? 

Am depus actele la 3 universități din România, UCV (Universitatea din Craiova), UBB (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj) și UAIC (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”,Iași). După afișarea rezultatelor urmează să decid la care din ele voi continua studiile. Am optat pentru o universitate în România din cauza diplomei Europene, în primul rând, dar și pentru oportunitățile de care beneficiază studenții basarabeni în timpul studiilor.

Ce planuri ai pe viitor? Intenționezi să rămâi în țară sau vei alege altă destinație?

Aș dori să revin în țară după ce finalizez studiile de licență și master în România și să încerc să obțin și aici ceva, pentru ca eu sunt sigură că și în Republica Moldova este posibilă o dezvoltare profesională frumoasă, dar mult depinde de guvernarea care va fi. În caz că rămâne ca și acum, cel mai probabil că voi reveni acasă. 

 

Din propria ta experiență, ce le-ai sugera următorilor absolvenți?

Să combine frumos timpul liber, distracțiile și plăcerile vieții adolescentine cu pregătirea pentru examene și dedicația educațională.  Cel mai bun rezultat îl obții când faci totul din plăcere, așa că chiar și învățatul trebuie să-l faci cu plăcere ca să fie efectiv.

Autor: Lilia Zabolotnîi

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

 

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼