Moldovenii au exprimat diverse nevoi financiare lunare pentru a atinge starea de fericire. Conform economistului Veaceslav Ioniță, care a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna mai 2024 de CBS Research, la comanda IDIS „Viitorul”, 23,6% dintre respondenți, majoritatea pensionari cu venituri mai mici, au declarat că le-ar fi suficienți între 5 și 10 mii de lei lunar. Alți 20,3% au menționat că ar avea nevoie de 10-15 mii de lei, iar 18,4% au indicat o sumă de 15-20 mii de lei.
Analiza pe categorii demografice a relevat că bărbații ar avea nevoie de aproximativ 18 mii de lei lunar pentru a fi fericiți, în timp ce femeile ar fi mulțumite cu o medie de 14.900 de lei lunar, existând astfel o diferență de aproximativ 20%. Media națională a cerințelor financiare pentru starea de fericire a fost estimată la 16.300 de lei lunar.
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani au menționat cea mai mare nevoie financiară lunară, de aproximativ 18.700 de lei, în timp ce cei cu vârste între 30 și 44 de ani au indicat o medie de 20.600 de lei lunar. În funcție de locul de trai, respondenții din mediul urban au declarat că ar avea nevoie de aproximativ 19 mii de lei lunar pentru a se simți fericiți, în timp ce cei din mediul rural au menționat o necesitate de aproximativ 14 mii de lei lunar.
Cei cu studii superioare au exprimat cea mai mare așteptare financiară, de aproximativ 20.500 de lei lunar, cu aproximativ 30% mai mult decât ceilalți respondenți. În ceea ce privește nivelul salariilor care ar opri migrația, respondenții din 2024 au indicat că un salariu de aproximativ 17.500 de lei lunar i-ar determina să rămână în țară. Aceste așteptări salariale sunt mult mai apropiate de realitate față de cele din 2017, când erau de două ori mai mari decât salariile reale de atunci.
Expertul a subliniat, de asemenea, discrepanțele semnificative între salariile medii din Republica Moldova și cele din zona euro de-a lungul anilor, arătând o tendință lentă, dar constantă, de convergență a salariilor moldovenești spre nivelurile europene.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Începând cu 8 martie 2021 și până în prezent, Comunitatea voluntarilor din s. Bașcalia activează în mod regulat, ai cărei membri sunt cei care trec pragul oamenilor nevoiași din sat, aducându-le hrană și lucruri trebuincioase. Vă propunem să aflați istoria acestei comunități și modul în care reușesc coordonatorii ei să aducă bucurii în casele oamenilor.
Inițiativa de a crea această comunitate le-a venit mai multor femei din localitate, care au mai fost martore astfel de acte de caritate. Una dintre acestea este Zinaida Vornic, o femeie care tinde să ajute fiecare sătean aflat în nevoie. Tot ea este cea care gestionează și promovează inițiativa grupului, unind laolaltă pe fiecare sătean care dorește să contribuie pentru comunitate. Potrivit ei, pentru a crea o astfel de inițiativă, trebuie să ai o responsabilitate mare pentru ceea ce urmează să faci.
„Responsabilitatea pentru acest lucru este foarte mare. Trebuie să faci cumpărături și nu numai. Aici trebuie să lași tu câte un pic de la tine și împreună cu fiecare trebuie să ieșiți la un numitor comun. Oamenii trebuiesc ajutați și totul trebuie să fie transparent și cinstit. Trebuie să te doară sufletul pentru săteanul acela.” menționează Zinaida Vornic
Doamna Domnica Danilov, o femeie de 71 de ani, este cea care ține sub control și gestionează cheltuielile pentru activitățile de binefacere a comunității. Fiind de specialitate contabil, ea a fost cea care a venit cu inițiativa de a gestiona bugetul comunității.
Pentru început, femeile mergeau cu pachete alimentare la casele oamenilor nevoiași, care presupuneau paste, orez, zahăr, lapte și alte alimente. Aceste ajutoare aveau loc o dată în lună, însă situația unora era atât de grea, încât nu puteau nici măcar să-și prepare mâncarea din ajutoarele primite.
„La un moment dat, cineva din beneficiarii noștri ne-au zis „Fetele, mulțumim pentru aceste lucruri pe care ni le aduceți, dar cine să ni le facă? Noi nici măcar nu avem plită…” Eu, ca persoană plecată peste hotare, nu aveam idee ce se petrece acasă. Veneam și eu pe câteva săptămâni și nu reușeam să văd cum trăiește lumea. Când am auzit așa ceva, m-am gândit „Cum omul să nu aibă să facă mâncare?! Cum trăiește el?”. Nu puteam înțelege…” relatează Zinaida Vornic.
De aici, ideea de a face pachete alimentare pentru nevoiași a fost înlocuită cu mesele calde, împărțite beneficiarilor. Înainte, mâncarea era adusă de la cantinele din Comrat, însă cheltuielile pentru transport și pentru mâncare erau prea mari, care nici nu era destulă după cheltuielile făcute. Astfel, femeile voluntare au început să gătească mâncarea acasă, pe care ulterior o împart nevoiașilor. Implementarea acestei idei a început cu aproximativ 3 ani în urmă, de Paștele Blajinilor.
Inițiatoarea ideii a fost cuscra Zinaidei, care era pe atunci venită acasă din Grecia. Ea a decis să întindă o mână de ajutor comunității, fiind cea care făcea mâncare acasă pentru locuitorii nevoiași din Bașcalia. Potrivit Zinaidei, văzând risipa de mâncare care are loc la cimitir, aceasta s-a gândit că ar fi mai bine de ajutat nevoiașii, care merită și ei să simtă sărbătorile.
„De Paște toată lumea se duce la cimitir. Dar oamenilor sărmani cine le v-a da de mâncare? Acolo atâta mâncare se aruncă… Mormane întregi de colaci, dar lor nimeni nu le duce nimic. Lăsați că fac eu o pomană așa.” relatează Zinaida din spusele cuscrei sale.
De atunci, femeile din comunitate au început activ să pregătească mâncare pentru locuitorii neajutorați din Bașcalia. Astfel, în fiecare săptămână, timp de 3 ani de zile, ei sunt asigurați cu câte o masă caldă, împreună cu pâine, un suc și niște fructe.
„Nu facem mâncare cât să-i ajungă omului pe o săptămână, căci unii din ei nu au nici frigidere. Dar măcar e un prânz bun: o mâncare caldă, o salată, niște fructe, ceva dulce, un pachet cu suc, apă, pâine, orice putem.”
Potrivit Zinaidei, acum în sat sunt circa 25 de beneficiari al acestor mese calde. Din relatările dumneaei, pentru a oferi prânzul săptămânal acestor beneficiari, este nevoie de o mare responsabilitate, și nici nu este o muncă ușoară.
„Să oferi la 25 de persoane așa un prânz costă. Socotiți, 25 de pâini, 25 de sucuri, 25 de banane, 25 de mere, mâncarea, transportul. Și iată așa se adună o sumă de bani, pe care nu fiecare poate să-i ofere, dar acel om care vrea să contribuie, vine ce poate. Au fost cazuri când a fost achitat laptele la magazin, din Italia ne-au fost trimise panettone. Chiar și aceleași pomene: cineva a adus orezul, cineva carnea și iată așa, grămadă, facem mâncare pentru nevoiași ”.
Comunitatea voluntarilor din s. Bașcalia nu doar că ajută oamenii nevoiași cu câte un prânz cald în fiecare săptămână, ci și, în limita posibilităților, ajută familiile cu mulți copii sau cu dizabilități, oferindu-le lunar câte un pachet de produse alimentare sau câte o donație bănească, pentru a-și acoperi singuri nevoile.
„Au fost cazuri când un copil era bolnav și am plătit drumul familiei până în Basarabeasca. I-am construit și o casă unui băiat. I-am demolat-o pe al lui și am făcut alta nouă, micuță, cu un dormitor, bucătărie și o baie. Și tot lumea din sat ne-a ajutat, care cu o mașină de spălat, care cu o ușă, care i-a cumpărat fereastră… În două luni am reușit să facem totul. Cei de peste hotare contribuie cu ce pot, scutece pentru invalizi sau măcar câte 10 euro, depinde de fiecare” menționează Zinaida Vornic.
Foto: Facebook
Foto: Facebook
Foto: Facebook
Foto: Facebook
Foto: Facebook
Foto: Facebook
La moment, comunitatea este coordonată de patru femei. Prin acestea se numără Rodica Țichem, originară din Bașcalia, dar care trăiește în Costa Rica. Ea este cea care strânge fondurile bănești prin intermediul platformelor de donații. Alături de ea, aflându-se în Grecia, este și Lidia Glutnic, care împreună cu rudele și prietenii ei contribuie în mod regulat la realizarea activităților din comunitate. Petru Scutari a fost cel care a asigurat transportul pachetelor alimentare prin localitate timp de 2 ani. Pe lângă aceștia, părtași ai comunității sunt și toți sătenii săritori la nevoie, alături de cei din afara localității, care ajută cu donații acțiunile de caritate.
De asemenea, și Zinaida Vornic încearcă să atragă atenția unor potențiali donatori prin promovarea activităților de caritate în Italia, acolo unde ea activează.
„Eu mă strădui și eu să arunc câte o vorbă aici, unde lucrez. Chiar anul trecut, niște americani au închiriat o vilă și mă gândeam cum să fac să le arăt cu ce mă ocup. Am aflat de la ei că se ocupă cu voluntariatul și le-am arătat și eu lor cum ajutăm împreună cu oamenii din sat pe cei nevoiași. Și înainte de a pleca ei înapoi, mi-au dat 200 de euro și-au zis „Asta pentru ceea ce faci tu”. Clar, mi-au dat lacrimile de bucurie” mărturisește Zinaida.
Reaminitim că Comunitatea voluntarilor din satul Bașcalia activează în localitate deja al treilea an consecutiv, fiind cei care săptămânal ajută oamenii nevoiași sau bolnavi și familiile numeroase cu pachete alimentare, prânz cald și alte donații.
Autor: Lilia Zabolotnîi
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Pe site-ul Autorității Naționale de Integritate a fost publicată declarația de avere și interese personale a primarului din s. Bașcalia pentru anul 2023. Potrivit documentului, Ilie Cernauțan declarat, pentru anul 2023, un salariu de 7 843 lei. De asemenea, în declarație sunt prezente și alte bunuri.
Primarul s. Bașcalia indică în declarația de avere și interese personale, pe lângă salariul de primar, un venit de 286 MDL de pe urma Întreprinderii Individuale „Cernauțan Ilie” și un venit de 5 000 EUR din munca peste hotare a unui membru din familie.
Potrivit documentului, începând cu anul 1993 și până în prezent, Ilie Cernauțan deține 7 loturi de pământ, și anume:
5 terenuri agricole cu suprafețele de 0,10 ha; 1,54 ha; 0,31 ha; 1,34 ha; 0,12 ha, cu o valoare totală de aproximativ 36 mii lei;
2 terenuri intravilane cu suprafața de 0,20 ha și 0,14 ha, în valoare aproximativă de 22.2 mii lei.
În declarație, primarul indică că familia sa deține o casă de locuit de 168 m2, dobândită în 1993, a cărei valoare nu este indicată, și un spațiu comercial/de producție, cu o suprafață de 175,5 m2, dobândit în anul 2003. Valoarea acestuia o constituie 155 059 lei.
Ca mijloc de transport, Ilie Cernauțan deține doar un singur autoturism, Toyota Corolla, fabricat în anul 2006, pe care l-a dobândit în 2019. Valoarea bunului este estimată la 40 000 lei.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Utilizarea cardurilor cu sistemul rusesc de plăți „Mir” nu este permisă în Republica Moldova. Banca Promsvyazibank din Rusia, cu care bașcana Găgăuziei a semnat un acord de colaborare, nu a depus cereri de autorizare sau licențiere, conform precizărilor făcute de către Banca Națională a Moldovei pentru Radio Europa Liberă.
Pe 9 aprilie, în cea de-a doua sa vizită la Moscova, guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, a anunțat că a semnat un acord cu președintele băncii rusești Promsvyazibank, Petr Fradkov, pentru utilizarea cardurilor „Mir” pe teritoriul Găgăuziei. Guțul a comunicat pe rețelele de socializare că acest acord va permite pensionarilor și angajaților din regiune să primească suplimente la pensii și salarii prin intermediul sistemului de plăți „Mir”, iar banca rusă va deschide conturi pentru găgăuzi „de la distanță”.
Banca Națională, într-un răspuns, a subliniat că ea este singura instituție pe teritoriul țării care licențiază, reglementează și supraveghează activitatea băncilor din Republica Moldova și a sucursalelor băncilor din alte state.
„Orice persoană juridică care intenționează să opereze o schemă sau aranjament de plată pe teritoriul Republicii Moldova înaintează Băncii Naționale o cerere de autorizare. Momentan, BNM nu a recepționat o astfel de cerere din partea Promsvyazibank”, se arată în răspunsul oficial al instituției.
Cu alte cuvinte, locuitorii autonomiei care vor avea astfel de carduri în Moldova nu vor putea efectua operațiuni cu ele.
„Activități în cadrul unui astfel de sistem de plăți cu carduri poate fi efectuată doar după obținerea autorizației din partea BNM, iar Banca Națională nu a emis o astfel de autorizație”, mai precizează BNM.
Reamintim că, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, le-a promis recent pensionarilor și bugetarilor din regiune că, începând cu data de 1 mai, vor primi câte 2 mii de lei pe cardurile deschise de o bancă din Federația Rusă. Comentând informația, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că este vorba despre tot felul de promisiuni deșarte și false.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Pe site-ul Autorității Naționale de Integritate a fost publicată declarația de avere și interese personale a primarului din s. Abaclia pentru anul 2023. Potrivit documentului, Victor Niculiță a ridicat în anul 2023 un salariu de bază de peste 184 mii de lei.
Familia primarului indică și o altă sursă de venit – SRL “Lunicris & CO”, unde suma venitului este de 60 000 de lei.
Potrivit documentului, începând cu anul 2001 și până în prezent, Victor Niculiță deține 16 loturi de pământ, și anume:
10 terenuri agricole de 1.68 ha, 0.37 ha, 0.38 ha, 0.15 ha, 1.68 ha, 0.41 ha, 0.40 ha, 0.40 ha, 0.15 ha și 0.15 ha;
3 terenuri intravilane cu suprafețele de 0.80, 0.12 ha și 0.17 ha;
alte categorii – 3 terenuri de 0.12 ha, în valoare de 10 000 lei; de 0.17 ha, estimat la 25 878 lei și de 0.08 ha, în valoare de 2 000 lei. Valoarea celorlalte loturi nu a fost indicată.
În declarația sa, Victor Niculiță indică că deține un apartament de 64 m2. Acesta a fost procurat în 2017, iar valoarea acestuia este de 6000 de euro. De asemenea, în declarație sunt indicate și două spații comerciale/de producție, dobândite în anul 2009, cu o valoare estimată la aproximativ 302 000 lei și un garaj în valoare de 1083 lei.
Primarul, în declarația de avere, a inclus și mijloacele de transport pe care le deține familia sa:
mașină agricolă T40 din 1986, cumpărată în 2010 și cu o valoare de 1000 euro;
autoturism Peugeot 206, cumpărat în 2002, în valoare de 3000 euro;
autoturism Peugeot 206, cumpărat în 2002, în valoare de 15 000 euro;
autoturism Dacia Logan, cumpărat în 2016, în valoare de 1000 euro;
autoturismul KIA, fabricat și dobândit în 2019, cu o valoare de 15 150 de euro
remorcă 2PTS, fabricată în 1989 și dobândită în 2003, în valoarea de 10 000 lei;
autoturism Suzuki Vitara, anul fabricației 2023 și dobândită în același an, în valoare de 297 613 lei.
Potrivit declarației de avere, acesta are un credit contractat în anul 2023 de la MAIB, în valoare 110 mii lei, cu rata dobânzii de 12.2%. Creditul este activ până în anul 2026.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Pe site-ul Autorității Naționale de Integritate a fost publicată declarația de avere și interese personale a primăriței din s. Iordanovca pentru anul 2023. Potrivit documentului, familia Vioricăi Scobioală a ridicat un venit de 471.4 mii lei.
Potrivit documentului, în anul 2023, în calitate de primar, Viorica Scobioală a ridicat un salariu 89 932 lei. De asemenea, primărița a mai primit venituri în valoare de 47 000 lei în baza unui contract de prestări servicii cu Partidul „Acțiune și Solidaritate”. În același timp, în declarație sunt prezentate și alte venituri ale membrilor familiei Scobioală: CFM Basarabeasca – 90 429 lei și Gospodăria Țărănească „V. Scobioală” – 244 000 lei.
În declarație sunt indicate 7 terenuri agricole în mărime de 3,54 ha, 0,03 ha, 1,76 ha, 1,76 ha, 1,49 ha, 1,76 ha și 1,76 ha . Pe lângă acestea, în document sunt indicate două imobile: o casă de locuit cu o suprafață de 0,13 ha, dobândită în anul 2001 în baza unui contract de vânzare-cumpărare cu o valoare de 18 000 lei, și un alt imobil, cu o suprafață de 139,5 m2, în valoare de 30 400 lei, dobândit în anul 2008 în baza contractului de vânzare-cumpărare.
Primărița, în declarația de avere, a inclus și mijloacele de transport pe care le deține familia sa:
autoturism Mitubisi L200, fabricat în 2006 și dobândit în anul 2023 în baza unui contract translativ de posesie, în valoare de 5 000 EUR;
un autoturism LADA, fabricat în 2009 și dobândit în 2021, în valoare de 40 000 lei;
un autoturism FORD Mondeo, fabricat în 2015, dobândit în anul 2022 în baza unui contract translativ de posesie, în valoare de 155 000 lei;
camion FORD Tranzit, fabricat în 1998 și dobândit în 2008, în valoare de 2 700 USD;
camion Mercedes Sprinter 313 CDI în valoare de 40 000 lei, fabricat în 2004 și dobândit în 2019;
două remorci RAS 2-200, fabricate și dobândite în 2021, în baza unui contract translativ de posesie și folosință, în valoare de 93 000 ambele;
remorcă APICOLA, fabricată și dobândită în 2020, titularul căreia este G.Ț „V. Scobioala” , în valoare de 38 000 lei;
o remorcă fabricată în 1978 și dobândită în 2016;
mașină agricolă T-40 AM, fabricată în 1984 și încă o mașină agricolă T-40, fabricată în 1990.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
De la 1 ianuarie 2025, efectuarea plăților în numerar va fi limitată în Republica Moldova. Astfel, în funcție de categoria, specificul și frecvența plăților, limita plăților în numerar va fi de 100 de mii de lei pe lună sau pe an. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost adoptat de Parlament în a doua lectură, la ședința din 29 februarie.
Proiectul de lege are scopul de a asigura „creșterea transparenței și securității tranzacțiilor, combaterea evaziunii fiscale și a concurenței neloiale, dezvoltarea economiei digitale și utilizarea unor soluții rapide de efectuare a plăților”. Prevederile documentului vor fi aplicate persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu excepția autorităților și instituțiilor publice.
În funcție de categoria în care se încadrează, de specificul și frecvența plăților, limita plăților efectuate în numerar va fi de 100 000 lei lunar sau anual. Astfel, limita pentru încasarea plăților în numerar de la persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi de 100 000 de lei pentru o plată. La cumpărarea unui bun imobil, va fi acceptată plata în numerar doar dacă valoarea acestuia nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie (circa 1,37 milioane de lei), iar în cazul cumpărării unui mijloc de transport – 50 de salarii medii pe economie (circa 685 mii de lei).
În același timp, companiile vor avea posibilitatea de a folosi în mod nelimitat numerarul pentru plata salariilor și altor obligații legate de relațiile de muncă, pentru rambursarea creditelor luate de la instituțiile financiare, pentru efectuarea plăților către instituții și autorități publice, pentru achitarea impozitelor, taxelor și amenzilor către bugetul național.
Proiectul mai prevede limitarea comisioanelor aplicate pentru efectuarea decontărilor prin transfer. Astfel, comisioanele sau alte plăți percepute de prestatorii de servicii de plată din Republica Moldova nu vor putea depăși 0,1 % din sumă tranzacționată prin transfer, inclusiv pentru extragerea de numerar. Pentru încălcarea limitelor la efectuarea și încasarea plăților în numerar, se vor aplica amenzi în mărime de la 3 % la 10 % din sumă.
Documentul urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2025.
Inițiativa legislativă aparține Ministerului Finanțelor și a fost elaborată ca urmare a recomandărilor formulate în Planul de deoligarhizare, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrare Europeană.
Recent, în atenția publică au apărut cazuri de fraudă online care afectează grav conturile utilizatorilor. Acestea implică vânzarea de bilete false pentru evenimente culturale, festivaluri, spectacole de teatru sau concerte.
În acest an, în Republica Moldova au fost înregistrate mai multe incidente de fraudă, prin care escrocii reușesc să sustragă sume semnificative de bani de pe cardurile cetățenilor.
Printre paginile web false depistate de oamenii legii sunt: https://afishastichet.com.md/; https://biletafishas.com.md/; https:/ebiletafisha.md/. În această schemă, escrocii folosesc profiluri false în rețele sociale și aplicații de mesagerie rapidă (ex. Telegram sau WhatsApp), prin intermediul cărora poartă discuții cu victimele. Ulterior, sub pretextul întrevederii la evenimentele culturale, escrocii transmit linkuri către pagini false unde urmează a fi procurate bilete online, în realitate însă acestea fiind niște pagini de tip Phishing. Odată introduse acolo datele de card, acestea sunt puse la îndemâna infractorilor, care le utilizează pentru a sustrage banii din conturile bancare. La moment, Centrul pentru combaterea crimelor cibernetice al Inspectoratului național de investigații a înregistrat trei cazuri de asemenea tip și întreprinde toate măsurile pentru a împiedica extinderea fenomenului”, precizează Poliția.
Drept urmare, Poliția recomandă tuturor cetățenilor să respecte următoarele reguli de securitate în mediul online:
– Accesați doar site-urile pe care le cunoașteți sau cu care ați mai interacționat anterior. Fiți atenți la denumire, aceasta urmează să corespundă cu originalul.
– Fiți atenți la website-urile plasate în mod prioritar în cadrul serviciilor de căutare sau a website-urilor care au textul „Anunț”, luând în considerare că infractorii pot achita servicii de publicitate pentru site-urile fake, astfel încât acestea să apară în primele rânduri a motorului de căutare.
– Verificați săptămânal extrasul de cont, iar dacă observați tranzacții suspecte, adresați-vă cât mai repede la unitatea bancară la care vă deserviți cardul.
– Fiți prudenți cu cine comunicați în mediul online și nu furnizați date personale necunoscuților.
– Aveți grijă, nu accesați și nu dați click pe linkuri dubioase care vă sunt trimise în chaturi de către vânzători sau cumpărători.
– Înainte de a introduce orice detalii, verificați adresa site-ului.
În cazul în care ați căzut în capcana infractorilor, informați imediat Poliția și banca ce vă deservește.
Vârstnicii din Republica Moldova ar putea să mai aștepte majorarea pensiilor. Deocamdată, nu se știe cu exactitate dacă anul acesta vor avea parte de pensii mai mari. Situația va fi mai clară în luna martie, atunci când în funcție de Produsul Intern Brut, va fi luată o decizie.
„Legislația prevede o majorare de pensie și ea depinde de procentul creșterii PIB. Și acest procent de creștere, 50% din acest procent de creștere se aplică la pensia medie pe țară. Pensia medie pe țară acum la noi e 3683 de lei, așteptăm să ne informeze ministerul de resort dacă avem o creștere a PIB față de anul trecut”, a declarat șefa CNAS, Elena Țîbîrnă, la o emisiune de la TV8.
Țîbîrnă a precizat că nici în anul 2023 nu au fost majorate pensiile în condițiile în care nu a fost înregistrată o creștere a PIB-ului. În schimb, pensiile au fost indexate, ala cum se așteaptă și anul acesta.
Șefa CNAS a spus că din 1 aprilie, pensiile ar urma să fie indexate cu 6%.
În acest an, la alegerile locale generale din 5 noiembrie, vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali. Dintre aceștia, 9 972 sunt consilieri sătești/orășenești și 1 086 raionali/municipali. Datele au fost comunicate de reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Republicii Moldova, pe 8 august.
Potrivit CEC, numărul mandatelor de consilier în consiliile locale, care vor fi atribuite în urma alegerilor locale generale, a fost calculat în baza numărului de locuitori al unităților administrativ-teritoriale din data de 1 ianuarie 2023.
În raionul Basarabeasca, pentru funcția de consilier, vor fi atribuite 27 de mandate pentru consiliile locale de nivelul II, în condițiile în care, potrivit ASP, sunt înregistrați 25 220 de locuitori.
Pentru funcția de consilier local în consiliile locale de nivelul I vor fi aleși: 23 de consilieri în or. Basarabeasca; 13 consilieri – s. Abaclia, s. Sadaclia și s. Bașcalia; 9 consilieri – s. Carabetovca, s. Iordanovca și comuna Iserlia.
Sursa: cec.md
La alegerile locale generale din 2019, au fost aleși, în total, 11 580 de consilieri în consiliile locale, dintre care 1 108 de consilieri de nivelul II și 10 472 de consilieri de nivelul I.
