Declarația de avere și interese personale a viceprimarului orașului Cimișlia, Dorin Coroian, a fost publicată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI). Potrivit documentului, în anul 2024, familia Coroian a moștenit patru terenuri și mai multe bunuri imobile, inclusiv două case de locuit.
Dorin Coroian a declarat un venit salarial brut de 272 776,70 lei, obținut din exercitarea funcției de viceprimar al orașului Cimișlia. La această sumă se adaugă 4 214,29 lei, obținuți din activitatea desfășurată în cadrul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), precum și tichete de masă în valoare de 14 910 lei. Un alt membru al familiei sale, angajat la Agenția de Dezvoltare Regională Sud, a obținut un salariu anual brut de 364 769,21 lei.
O mare parte a patrimoniului imobiliar declarat de viceprimar este alcătuită din terenuri agricole. Acesta deține, cu drept de proprietate (½ cotă-parte), nouă terenuri cu destinație agricolă, achiziționate în anul 2009 prin două contracte de vânzare-cumpărare. Cinci dintre acestea au fost evaluate la câte 1 600 lei, iar celelalte patru – la câte 2 000 lei. Suprafața cumulată a acestor terenuri este de 4,4145 hectare. Tot în declarație figurează și un teren intravilan de 0,06 hectare, dobândit cu drept de proprietate în anul 2016 (½ cotă-parte), pentru suma de 4 646 lei.
Suplimentar, Coroian a declarat alte 27 de terenuri aflate în proprietatea sau posesia familiei sale. Acestea au fost dobândite în mai multe etape:
În 2009: 9 terenuri agricole, dobândite (½ cotă-parte) în baza unor contracte de vânzare-cumpărare, cu o suprafață totală de 4,4145 ha;
În 2016: 3 terenuri agricole (1 cotă-parte), obținute prin donație, cu o suprafață totală de 1,5938 ha și o valoare declarată de câte 5 891,33 lei, plus un teren intravilan (½ cotă-parte) de 0,06 ha, evaluat la 4 646 lei;
În 2020: 10 terenuri moștenite (2/4 cotă-parte), dintre care 6 sunt cu destinație agricolă, 2 intravilane și 2 extravilane, însumând o suprafață de 4,0587 ha;
În 2024: 4 terenuri moștenite (½ cotă-parte), dintre care 2 intravilane și 2 extravilane, cu o suprafață totală de 0,8013 ha.
La capitolul clădiri și construcții, viceprimarul declară că deține ½ cotă-parte dintr-un apartament cu o suprafață de 38,9 metri pătrați, achiziționat în anul 2013 pentru suma de 39 870 lei. Cealaltă jumătate aparține unui membru al familiei.
Tot în anul 2024, familia Coroian a intrat în posesia a două case de locuit cu suprafețe de 163,8 m² și, respectiv, 50,2 m², prin moștenire (½ cotă-parte). Alături de acestea, au mai fost declarate și alte cinci bunuri imobile, specificate în document drept „alte averi imobile”. În total, suprafața bunurilor imobile moștenite în 2024 însumează 300 metri pătrați.
Declarația include și trei vehicule aflate în posesia familiei. Este vorba despre:
o mașină agricolă MTZ 82.1, fabricată în anul 2000, obținută în 2020 prin moștenire (2/4 cotă-parte), cu o valoare declarată de 48 750 lei și o valoare de piață de 97 500 lei;
un autoturism Mercedes Benz E200, fabricat în 1995 și achiziționat în 2012 pentru 6 000 lei;
un Volkswagen Passat CC, fabricat în 2013 și cumpărat în 2022 cu 100 000 lei.
Deși este titularul celor două autoturisme, Dorin Coroian precizează în declarație că nu este beneficiarul efectiv al acestora.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Viceprimarul orașului Cimișlia, Sergiu Suhan, și-a completat declarația de avere și interese personale pentru anul 2024, raportând modificări semnificative în patrimoniul propriu și al familiei sale. Documentul relevă achiziția recentă a unui bun imobil și a unui autoturism, precum și contractarea unor datorii în valoare de 500 000 de lei.
Potrivit datelor publicate pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), în anul 2024, Sergiu Suhan a obținut din funcția de viceprimar al orașului Cimișlia un venit salarial în valoare de 292 092,95 lei. Un alt membru al familiei sale, angajat tot în cadrul primăriei, a înregistrat un salariu anual de 224 838,82 lei.
Pe lângă salariul de bază, viceprimarul a indicat și venituri din activitatea didactică, științifică și de creație desfășurată în cadrul Școlii Profesionale din orașul Comrat, în valoare de 40 617,70 lei. În plus, familia Suhan a mai înregistrat și alte surse de venit, printre care o indemnizație de funcționar electoral în valoare de 16 515,34 lei, obținută în cadrul Consiliului Electoral Raional Cimișlia, precum și o bursă de studii de 5 700 lei, oferită de Centrul de Excelență în Construcții.
În declarația de avere sunt menționate și două terenuri, care îi aparțin cu drept de proprietate lui Sergiu Suhan. Primul este un teren intravilan cu o suprafață de 0,06 ha, dobândit în anul 2020, în baza unei decizii a Consiliului orășenesc, în condițiile prevăzute pentru alocarea terenurilor familiilor tinere. Valoarea declarată a acestuia este de 3000 lei, în timp ce valoarea de piață estimată se ridică la 50 000 lei. Cel de-al doilea teren, un extravilan de 0,0616 ha, a fost obținut prin moștenire în anul 2021, conform unui certificat de moștenitor. Acesta are o valoare cadastrală declarată de 750 lei, iar valoarea de piață constituie 5000 lei. Viceprimarul explică diferența prin faptul că bunul a fost dobândit prin moștenire.
Mai mult, în anul 2024, Sergiu Suhan a achiziționat o locuință. Este vorba despre o casă de locuit cu suprafața de 151 m², în care deține ½ cotă-parte. Bunul a fost cumpărat în baza unui contract de vânzare-cumpărare, la prețul de 324 530 lei.
Viceprimarul a mai declarat și două autoturisme de model Renault Scenic. Primul, fabricat în anul 2011, a fost cumpărat în 2023, pentru suma de 80 000 lei. Al doilea, fabricat în 2013, a fost achiziționat în anul 2024. Valoarea declarată a bunului recent achiziționat este de 90 000 lei. Deși figurează ca titular al ambelor vehicule, Suhan precizează că nu este beneficiarul efectiv al acestora.
Tot în 2024, viceprimarul și un membru al familiei sale au contractat două credite în valoare totală de 500 000 lei, cu o rată a dobânzii de 9,70%, scadente în anul 2029. În calitate de creditor este indicată Moldova Agroindbank.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Sergiu Andronachi, primarul orașului Cimișlia, a făcut publică declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2024, document disponibil pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI). Informațiile prezentate reflectă veniturile obținute din funcția publică și din alte surse, bunurile deținute familia sa, precum și existența unei datorii contractate în urmă cu peste un deceniu.
Potrivit declarației, Sergiu Andronachi a înregistrat, în calitate de primar, un venit salarial în valoare de 306 539,88 lei. La acestea se adaugă 12 015 lei, obținuți din activitatea didactică, științifică și de creație, desfășurată în cadrul Liceului Teoretic „Ion Creangă” din orașul Cimișlia. Tot în cadrul acestei instituții, un membru al familiei sale a obținut un venit salarial de 220 581,68 lei.
În ceea ce privește bunurile imobile, primarul nu declară terenuri deținute în proprietate, nici în Republica Moldova, nici în afara țării. Cu toate acestea, în declarație figurează un teren intravilan cu o suprafață de 0,06 hectare, dobândit în anul 2009, al cărui titular este Tatiana Andronachi. Pentru acest bun nu este indicată valoarea estimată și nici documentul care atestă proveniența lui.
La capitolul „Clădiri și construcții”, primarul a declarat un apartament cu o suprafață de 69,9 metri pătrați, dobândit de un membru al familiei printr-un contract de vânzare-cumpărare în anul 2004. Valoarea declarată a locuinței este de 42 412 lei. Sergiu Andronachi nu figurează ca titular sau beneficiar efectiv al acestui imobil.
De asemenea, familia Andronachi deține un autoturism de model Mercedes-Benz, fabricat în anul 2011 și achiziționat în anul 2022. Valoarea declarată a acestuia este de 9 850 de dolari SUA, iar titularul bunului este Ștefan Cornescu, care figurează ca posesor al vehiculului.
Pe lângă bunuri și venituri, primarul orașului Cimișlia a declarat și o datorie în dolari americani, în sumă de 26 848 USD. Împrumutul a fost contractat în anul 2011, cu scadență în anul 2053, iar rata dobânzii este de 10%. Creditorul indicat este Ministerul Apărării al Republicii Moldova.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Andrian Talmaci, președintele raionului Cimișlia, a raportat în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2024 venituri de peste 2,9 milioane de lei, provenite din salarii, dividende și alocații. Documentul este publicat pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI) și oferă o imagine detaliată asupra bunurilor și obligațiilor financiare ale alesului raional.
Potrivit unei investigații publicate în anul 2024 de platforma Cu Sens, Andrian Talmaci figura pe locul 4 în topul celor mai bogați președinți de raioane, cu o avere estimată la 3,3 milioane de lei. Astfel, președintele raionului Cimișlia făcea parte dintre cei 17 președinți milionari aleși în urma scrutinului local din noiembrie 2023.
În anul 2024, veniturile salariale ale familiei Talmaci au însumat 340 313,73 lei. Din această sumă, 277 000 lei reprezintă salariul lui Andrian Talmaci pentru funcția de președinte al raionului Cimișlia, iar circa 13 000 lei provin de la Primăria satului Sagaidac, unde fusese reales primar în toamna anului 2023. Totuși, Talmaci a fost nevoit să renunțe la mandatul de primar pentru a prelua conducerea raionului.
Pe lângă veniturile salariale, Talmaci a raportat un venit suplimentar de 3 400 de lei obținut din plata arendei de către SRL „Fata Viilor”, o companie agricolă din satul Sagaidac, înființată în anul 2001 și specializată în cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și celor producătoare de semințe oleaginoase.
De asemenea, Talmaci a declarat alocații în valoare de 6 936 RON din partea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială a României – echivalentul a 26 703,60 lei, conform cursului valutar de la data publicării articolului.
Cea mai consistentă sursă de venit raportată pentru anul 2024 o constituie dividendele obținute din activitatea companiei agricole SRL „Agrocimtal”, unde Andrian Talmaci deține 100% din capitalul social. Potrivit declarației, suma totală a dividendelor încasate s-a ridicat la 2 553 191,52 lei. Persoana juridică activează, așa cum o sugerează și denumirea, în domeniul agricol și are sediul în satul Sagaidac.
Înainte de a intra în politica locală, Talmaci a fost activ în domeniul agricol. În iulie 2017, AgroTV Moldova a realizat un material video în care Talmaci, atunci un antreprenor tânăr, gestiona 500 hectare de terenuri agricole.
În declarație, alesul local menționează că deține integral capitalul social al companiei „Agrocimtal”, în valoare de 100 000 lei, informație indicată în secțiunea dedicată cotei de participare în capitalul agenților economici.
La capitolul bunuri imobile, președintele raionului a declarat 49 de terenuri situate pe teritoriul Republicii Moldova – dintre care 48 cu destinație agricolă și unul încadrat la categoria „alte terenuri în circuitul civil”, obținut în 2017, în valoare de 485 695 de lei. În total, terenurile agricole declarate de Talmaci însumează o suprafață de circa 15,45 hectare.
Primul teren a fost achiziționat în anul 2009, pentru suma de 9 425 de lei, iar alte două – în 2016, în valoare totală de 10 422,5 lei.
Cele mai multe terenuri au fost dobândite în anul 2018 – 27 la număr, în baza unor contracte de vânzare-cumpărare, cu o valoare totală de 217 575 lei. Alte 13 terenuri au fost achiziționate în anul 2017, estimate la 103 267,5 lei.
Trei dintre terenuri au fost obținute prin donație: unul în 2007 (evaluat la 1 420 lei), iar două în 2010 (în valoare totală de 28 937,5 lei). Ultimele două terenuri au fost achiziționate în anul 2020, pentru 14 100 lei.
În ceea ce privește clădirile și construcțiile, Talmaci deține o casă de locuit cu o suprafață de 88,7 metri pătrați, situată în sectorul Centru al municipiului Chișinău, estimată la 825 964 lei și dobândită în anul 2022. În același an, a achiziționat și un garaj de 56,7 metri pătrați, evaluat la 176 536 lei. Familia Talmaci mai deține un apartament de 63,5 metri pătrați, procurat în 2012 pentru suma de 640 000 lei.
La categoria bunurilor mobile, în declarație figurează un autoturism marca Renault Kadjar, fabricat în 2016 și achiziționat în anul 2022, cu o valoare estimată la 13 000 euro. Cu toate acestea, Talmaci nu apare nici ca beneficiar efectiv, nici ca titular al acestuia.
Președintele raionului Cimișlia a declarat și trei datorii în valută națională, toate contractate în perioada 2022–2024 de la propria companie, SRL „Agrocimtal”, unde Talmaci figurează drept debitor, iar compania în calitate de creditor. Este vorba despre un credit în sumă de 1 675 000 lei (contractat în 2022, scadent în 2032), unul de 2 000 000 lei (2023, scadent în 2033) și un împrumut de 110 000 lei (contractat în 2024, scadent în 2025). Pentru niciunul dintre aceste credite nu este specificată rata dobânzii.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Ana Donia, vicepreședinta raionului Cimișlia, și-a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2024. Potrivit informațiilor prezentate, aceasta a raportat venituri din mai multe surse și a indicat existența unei datorii contractate în anul 2023.
Conform documentului publicat pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), în anul 2024, Ana Donia a obținut un salariu de aproximativ 260 mii lei în calitate de vicepreședinte al raionului Cimișlia. De asemenea, a declarat un venit suplimentar de 26 731,51 lei, obținut din activități didactice, științifice și de creație desfășurate în cadrul Asociației Obștești „Pro Cimișlia”. Organizația, înființată în anul 2010, are drept obiective consolidarea parteneriatelor dintre societatea civilă și autoritățile publice, promovarea activismului social, precum și implicarea cetățenilor în procesele de dezvoltare comunitară și monitorizarea implementării politicilor publice.
Ana Donia a mai declarat venituri de 10 000 de lei obținuți din donații sau moșteniri, precum și 55 000 de lei cu titlu de pensie alimentară, suma fiind achitată, potrivit documentului, prin intermediul Procuraturii Generale.
În declarație sunt incluse și alte surse de venit: 10 000 de lei obținuți din donații și moșteniri, precum și 55 000 de lei pensie alimentară, Procuratura Generală fiind indicată drept sursă a plății.
La capitolul bunuri imobile, vicepreședinta nu a declarat terenuri sau construcții, nici pe teritoriul Republicii Moldova, nici peste hotare. În schimb, Ana Donia a menționat că deține un autoturism de model Skoda Fabia, fabricat în 2012 și dobândit în anul 2022. Deși nu este beneficiara efectivă a vehiculului, ea figurează în calitate de titular. Valoarea estimată a bunului este de 100 000 de lei.
În ceea ce privește obligațiile financiare, Ana Donia a declarat un credit contractat de la BC „Moldindconbank” în anul 2023, în sumă de 15 000 de lei, cu o rată a dobânzii de 12,8%, scadent în anul 2025.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Primarul satului Carabetovca, Sergiu Răcilă, și-a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2024, document publicat pe pagina oficială a Autorității Naționale de Integritate (ANI). Potrivit declarației, în anul precedent, familia Răcilă a obținut două terenuri agricole, un imobil cu suprafața de peste 500 m² și un autoturism în valoare de aproape jumătate de milion de lei. De asemenea, au fost contractate două credite bancare în sumă totală de 1,25 milioane lei.
În calitate de primar, Sergiu Răcilă a declarat pentru anul 2024 un venit salarial în sumă de 234 341,63 lei. Suplimentar, familia Răcilă a înregistrat și alte venituri din activități desfășurate în cadrul Gospodăriei Țărănești „Răcilă Natalia Gheorghe” și Întreprinderii Individuale „Răcilă Natalia”.
Astfel, venitul salarial al unui membru al familiei, obținut în cadrul gospodăriei țărănești, a fost de 48 304,75 lei. Activitatea economică anuală a celor două entități a generat venituri cumulate de aproximativ 171 mii lei – 91 047 lei din activitatea gospodăriei și 79 949 lei din activitatea întreprinderii individuale.
O componentă importantă a declarației o reprezintă bunurile imobile, în special terenurile agricole. În total, primarul a declarat 48 de terenuri cu destinație agricolă, precum și un teren intravilan de 0,04 ha, dobândit în anul 2011 pentru suma de 1 009 lei.
În anul 2018, Sergiu Răcilă a obținut patru terenuri agricole în baza unor încheieri judecătorești, cu o suprafață cumulată de 1,32 ha. Valoarea estimată a acestor terenuri este de aproximativ 20 mii lei.
În perioada 2018–2019, familia Răcilă a mai achiziționat 29 de terenuri agricole în baza unor contracte de vânzare-cumpărare. Acestea însumează 8,19 hectare, cu o valoare totală estimată la aproximativ 104 mii lei.
În perioada 2005–2017, familia a dobândit alte 10 terenuri agricole, cu o suprafață totală de 3,98 ha. Valoarea estimativă a acestora este de peste 48 mii lei, însă în declarație nu sunt specificate documentele care atestă modul de dobândire a dreptului de proprietate asupra acestora.
În anul 2024, familia Răcilă a mai obținut cu drept de proprietate două terenuri, în baza unui proces-verbal de transmitere. Suprafața acestor loturi este de 0,26 ha și 0,14 ha, iar valoarea lor a fost declarată împreună cu alte bunuri imobile, ajungând la 97 245 lei.
În ceea ce privește calitatea de titular și beneficiar efectiv, primarul cumulează aceste două calități doar pentru trei terenuri, achiziționate în perioada 2019–2022. Valoarea totală a acestor loturi depășește 16 mii lei.
La categoria „Clădiri și construcții”, primarul a declarat două bunuri imobile. Primul este o casă de locuit cu o suprafață de 80 m², dobândită în anul 2011 printr-un contract de donație, având o valoare estimată la 28 384 lei. Cel de-al doilea imobil este o avere imobilă cu suprafața de 532,3 m², obținută în anul 2024, în baza unui proces-verbal de transmitere. Valoarea acesteia a fost estimată tot la 97 245 lei, sumă calculată împreună cu alte bunuri imobile.
În declarația de avere sunt incluse și bunurile mobile aflate în proprietatea familiei primarului, fără ca Sergiu Răcilă să dețină calitatea de beneficiar efectiv asupra acestora:
o remorcă AL-KO, fabricată în 2008 și dobândită în anul 2023, cu valoarea estimată la 40 000 lei;
un autoturism Opel Astra, fabricat în 2002, achiziționat în anul 2017 pentru suma de 30 000 lei, al cărui titular este Sergiu Răcilă;
un autoturism Hyundai SantaFe, fabricat în 2018 și dobândit în anul 2024, cu drept de proprietate, pentru suma de 499 000 lei.
Sergiu Răcilă a mai declarat trei datorii în lei moldovenești, contractate atât de el personal, cât și de Gospodăria Țărănească „Răcilă Natalia Gheorghe”.
Prima datorie, în sumă de 200 000 lei, a fost contractată în anul 2022 de către gospodăria țărănească și este scadentă în anul 2025. Aceasta nu presupune dobândă, iar în calitate de creditor este indicată cet. Rotari Veronica.
În anul 2024, au fost contractate alte două credite bancare de la BC „MAIB” SA. Unul dintre acestea a fost contractat personal de către primar, în valoare de 650 000 lei, cu o rată a dobânzii de 10,07% și termen de rambursare până în anul 2026. Celălalt, în sumă de 600 000 lei, a fost contractat de gospodăria țărănească și este scadent în anul 2027, cu o dobândă de 9,67%.
Conform secțiunii privind interesele personale, primarul Sergiu Răcilă a declarat calitatea de fondator atât în cadrul Gospodăriei Țărănești „Răcilă Natalia Gheorghe”, cât și al Întreprinderii Individuale „Răcilă Natalia”. Aceste informații sunt susținute prin declarațiile de constituire ale entităților respective.
Primara satului Iordanovca, Viorica Scobioală, și-a făcut publică declarația de avere și interese personale pentru anul 2024. Documentul, publicat pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), oferă o imagine detaliată asupra veniturilor, bunurilor și datoriilor familiei Scobioală.
Potrivit declarației, Viorica Scobioală a obținut în anul precedent un salariu de 208 mii de lei din activitatea sa de bază în cadrul primăriei satului Iordanovca. Totodată, primara a raportat și un venit suplimentar de 48 000 de lei, obținut în baza unui contract de prestări servicii cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
În același document este indicat și un venit salarial de 96 668,62 de lei al unui membru al familiei Scobioală, obținut la Gospodăria Țărănească „V. Scobioala”.
La capitolul bunuri imobile, Viorica Scobioală a declarat șapte terenuri agricole, dobândite între anii 2002 și 2020. Pentru două dintre acestea, primara este indicată atât în calitate de beneficiară efectivă, cât și ca titulară a bunurilor.
Suprafața totală a terenurilor depășește 11 hectare, incluzând trei loturi de 3,54 ha, 0,03 ha și 1,14 ha, și patru loturi a câte 1,76 ha fiecare. Valoarea totală pentru șase dintre acestea, dobândite în temeiul unor contracte de vânzare-cumpărare, este de circa 30 mii de lei. Cel mai valoros teren însă este cel dobândit printr-un contract de donație, în anul 2020, evaluat la aproape 35 mii de lei.
În declarație figurează și două bunuri imobile la secțiunea „Clădiri și construcții”. Unul dintre acestea este o casă de locuit cu o suprafață de 0,13 ha, aflată în proprietatea familiei Scobioală, cumpărată în 2001 pentru suma de 18 000 de lei. Al doilea bun este o altă avere imobilă, așa cum este specificat în declarație, cu suprafața de 139,5 m², aflată în proprietatea Vioricăi Scobioală. Bunul a fost achizionat în anul 2008 pentru suma de 30 400 de lei.
La capitolul mijloace de transport, familia primarei deține o colecție auto formată din mai multe vehicule, inclusiv autoturisme, camioane, remorci și utilaje agricole. Printre acestea se numără:
un Mitsubishi L200, fabricat în 2006, dobândit în 2023 printr-un contract translativ de posesie și folosință, estimat la 5 000 de euro;
un autoturism LADA, fabricat în 2009, dobândit în 2021, evaluat la 40 000 de lei;
un FORD Mondeo, fabricat în 2015, dobândit în 2022 printr-un contract translativ de posesie și folosință, care valorează 155 000 de lei;
un camion FORD Transit, fabricat în 1998, cumpărat în 2008 pentru 2 700 de dolari;
un Mercedes Sprinter 313 CDI, fabricat în 2004 și dobândit în 2019, în valoare de 40 000 de lei;
două remorci RAS 2-200, fabricate și dobândite în 2021, achizionate la același preț, cu o valoare totală declarată de 93 000 de lei;
o remorcă APICOLA, fabricată și dobândită în 2020, evaluată la 38 000 de lei;
o remorcă fabricată în 1978, dobândită în 2016, pentru care nu este indicată valoarea;
două mașini agricole de tip T-40, fabricate în anii 1984 și 1990, dobândite în 2008 și, respectiv, 2015 – fără valoare declarată;
un mijloc de transport de model ALPHA, fabricat în 2021 și dobândit în 2023 cu drept de proprietate, în valoare de 13 000 de lei.
În ceea ce privește datoriile, primara a indicat un credit contractat în 2023 de la Moldindconbank, în valoare de 147 000 de lei, scadent în anul 2028. În declarație nu este menționată dobânda acestuia.
Primarul satului Sadaclia, Ion Galeru, a declarat pentru anul 2024 venituri de aproximativ 305 mii de lei și patru mijloace de transport. Potrivit declarației, acesta nu deține terenuri, construcții sau alte bunuri imobile, nici pe teritoriul Republicii Moldova, nici peste hotare.
Conform declarației de avere și interese personale, publicată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), Ion Galeru a obținut un venit salarial în sumă de 300 000 de lei din activitatea desfășurată în cadrul Primăriei Sadaclia. În plus, acesta a declarat venituri suplimentare de 4 335 de lei, provenite din încheierea unui contract de arendă cu SRL Sadac-Agro.
Primarul nu declară drepturi de proprietate asupra vreunui teren, clădiri sau alte construcții. Totodată, acesta indică în declarație patru mijloace de transport aflate în proprietatea membrilor familiei.
Cel mai valoros bun mobil declarat este un autoturism marca Skoda, fabricat în 2017 și achiziționat în anul 2023 pentru suma de 250 000 de lei. În declarația de avere, valoarea de piață a autoturismului este estimată la 200 000 de lei, în urma uzurii bunului.
În anul 2024, Ion Galeru a efectuat o nouă achiziție, consemnată în declarația de avere: un autoturism Moskvich, fabricat în 1988, cumpărat pentru suma de 10 000 de lei. De asemenea, primarul declară un alt autoturism, un Moskvich 2140, fabricat în 1987 și dobândit în anul 2010 pentru suma de 1 000 de lei.
Familia primarului mai deține un mijloc de transport de tip Honda SH 153, fabricat în 2008 și achiziționat în anul 2021. Bunul a fost cumpărat pentru 3 000 de lei, după ce vânzătorul a acordat o reducere de preț, iar valoarea de piață actuală este estimată la 4 000 de lei.
Două dintre aceste vehicule, potrivit declarației, se află în posesia lui Ion Galeru. Cu toate acestea, pentru niciun mijloc de transport nu este indicată calitatea sa de beneficiar efectiv.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Primarul satului Bașcalia, Ilie Cernăuțan, și-a declarat oficial veniturile și proprietățile pentru anul 2024. Potrivit declarației publicate pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), Cernăuțan deține mai multe terenuri, două imobile cu destinație locativă și comercială, precum și un automobil.
Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2024, Ilie Cernăuțan a obținut un venit de 276 de mii de lei din funcția de primar al satului Bașcalia. Pe lângă salariul său, acesta a raportat un venit suplimentar de 6 000 de euro, provenit din munca peste hotare a unui membru de familie.
La capitolul bunuri imobile, familia primarului deține șapte terenuri: cinci terenuri agricole și două terenuri intravilane. Terenurile agricole au suprafețele de 0,10 ha, 1,54 ha, 0,31 ha, 1,34 ha și 0,12 ha, fiind dobândite în perioada 1993 – 2022. Pentru unul dintre terenuri, obținut în 1993, Ilie Cernăuțan nu este indicat ca beneficiar efectiv. Două dintre terenurile agricole au fost primite în baza unor contracte de donație în anul 2022, cu o valoare totală de aproximativ 36 de mii de lei.
În ceea ce privește terenurile intravilane, acestea au suprafețele de 0,20 ha și 0,14 ha. Pentru terenul de 0,20 ha, dobândit în anul 2003 printr-un contract de vânzare-cumpărare, este indicată suma de 22 203 lei, însă și în acest caz primarul nu este beneficiarul efectiv al bunului.
De asemenea, în declarație este indicată o casă de locuit cu o suprafață de 168 m², dobândită în anul 1993. Valoarea locuinței nu este specificată, însă documentul menționează existența unui titlu de autentificare a dreptului de proprietate. Familia primarului mai deține și un spațiu comercial/de producție de 175,5 m², achiziționat în anul 2003 în baza unui contract de vânzare-cumpărare, evaluat la 155 de mii de lei.
La capitolul mijloace de transport, familia Cernăuțan declară un singur automobil, Toyota Corolla, fabricat în 2006 și achiziționat în 2019 pentru suma de 40 000 de lei. Primarul este titularul autoturismului, însă nu este indicat ca beneficiar efectiv.
Conform investigației realizate de Cu Sens, 17 dintre cei 32 de președinți de raioane din Republica Moldova, aleși în urma scrutinului din noiembrie 2023, sunt milionari. Printre aceștia, președintele raionului Cimișlia, Andrian Talmaci, se remarcă ocupând locul 4 în clasamentul celor mai bogați președinți de raioane, cu o avere de 3,3 milioane de lei.
În continuare, vom analiza declarațiile de avere pentru anul 2023 ale celor 5 președinți de raioane din top și vom dezvălui cine sunt aceștia, ce sume dețin împreună cu partenerii lor de viață și ce bunuri au declarat.
Cel mai bogat președinte de raion: Veaceslav Rusnac, raionul Soroca – 5,6 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Soroca
Veaceslav Rusnac, președintele raionului Soroca și membru al Partidului Socialiștilor, conduce clasamentul cu o avere estimată de 5,6 milioane de lei. Rusnac se află la al doilea mandat în această funcție, după o carieră de succes în poliție, unde a deținut mai multe funcții de conducere, culminând cu poziția de șef al Inspectoratului de Poliție Soroca între 2016 și 2019, înainte de a deveni președinte de raion.
O mare parte din averea lui Rusnac este rezultatul contribuțiilor financiare ale partenerii sale, Alla Pilipețcaia, deputată în Parlament din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor începând cu anul 2021. În 2023, cuplul Rusnac-Pilipețcaia a avut un venit anual de aproximativ 780 de mii de lei, majoritatea provenind din salariul și indemnizațiile Allei.
Alla Pilipețcaia este proprietara unei case impunătoare de 372 de metri pătrați în centrul orașului Soroca, evaluată la 1,4 milioane de lei, alături de alte cinci construcții accesorii, cu o suprafață totală de 181 de metri pătrați. În aceeași zonă, Pilipețcaia mai deține o casă de 78 de metri pătrați, cu un singur nivel și trei construcții anexe, declarată ca fiind „altă avere imobiliară.” Tot la Soroca, familia mai deține o casă de 100 de metri pătrați și un garaj, din care jumătate aparține partenerei de viață a președintelui de raion. Pilipețcaia mai deține și trei terenuri extravilane cu o suprafață totală de peste 47 de ari, dar și un apartament de lux în centrul Chișinăului, cumpărat în 2021 și evaluat la 1,3 milioane de lei, cu o suprafață de 94 metri pătrați.
Pe lângă acestea, Pilipețcaia deține o cotă de 50% în firma DEBUT-SOR SRL, specializată în producerea mezelurilor, cu o valoare declarată de 871 de mii de lei.
„Tot ce vedeți declarat de mine, ca deputată, este 99% moștenire de la părinți, începând de la imobile și terminând cu afacerea,” a declarat Pilipețcaia pentru Cu Sens.
Rusnac declară că deține în proprietate doar un teren agricol de 20 de ari, care are o valoare de aproximativ patru mii de lei și un autoturism Dacia Duster, dobândit în anul 2022.
Iurie Plopa, raionul Ocnița – 5,2 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Ocnița
Iurie Plopa, președintele raionului Ocnița, ocupă locul doi în clasament, cu o avere de 5,2 milioane de lei. Acesta se află la cel de-al doilea mandat, fiind reales în funcție cu 27 de voturi, în unanimitate.
Înainte de a se implica în administrația locală, Plopa, de profesie inginer-mecanic, a avut o carieră diversificată, lucrând atât în sectorul public, cât și în cel privat. După o scurtă perioadă în cadrul Ministerului de Interne (1990-1993), a activat în sectorul pomicol și a condus SRL „Nord-Expofruct” până în 2019. De asemenea, potrivit datelor din investigația Cu Sens, acesta a muncit și în calitate de șofer, mecanic și lăcătuș auto, ocupându-se, în paralel, de dezvoltarea propriilor afaceri.
În declarația sa de avere pentru anul 2023, Plopa a dezvăluit o colecție impresionantă de bunuri, dintre care cel mai notabil este portofoliul său de terenuri agricole. Acesta deține nu mai puțin de 224 de terenuri agricole, acoperind o suprafață totală de 180 de hectare, ceea ce îl plasează printre cei mai mari proprietari de terenuri agricole din țară.
În ceea ce privește alte bunuri imobiliare, Plopa se află în posesia unei case de locuit cu o suprafață de 228,2 metri pătrați din anul 1997. Bunul care face obiectul dreptului de abitație are o valoare estimată la 34234 lei. Tot Plopa a devenit proprietarul unei case de locuit cu o suprafață de 80 metri patrați în 2001, în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare. Valoarea bunului indicată în declarația de avere a peședintelui de raion este de 5000 lei.
De asemenea, în declarația sa de avere mai sunt indicate alte 12 averi imobiliare, suprafețe între 110,3 și 213,3 metri pătrați. Cele 12 bunuri imobiliare cu o valoare de 990000 lei au fost obținute în 2015, în temeiul unui/ unor contracte de vânzare-cumpărare.
Pe plan financiar, veniturile lui Plopa și ale soției sale pentru anul 2023 au însumat 242 de mii de lei, provenind din salarii, indemnizații și alocații de stat.
Adițional, Plopa a declarat șase autoturisme, cu valori cuprinse între 25.000 și 600.000 de lei, precum și trei camioane și două remorci, achiziționate între 2004 și 2019. În declarațiile sale, Plopa nu este indicat drept beneficiar efectiv al acestor bunuri mobile.
În contextul declarațiilor de avere prezentate de președintele raionului Ocnița, Iurie Plopa, se remarcă, totuși, o serie de omisiuni notabile. Conform investigației realizate de Cu Sens, Plopa nu a inclus în declarațiile sale de avere recente compania în care deține 100% din capitalul social. De asemenea, președintele raionului a omis să declare și alte două companii în care deține cote părți, respectiv gospodăria țărănească care îi poartă numele și firma Iurtrans-P SRL.
Vasile Cemortan, raionul Drochia – 3,5 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Drochia
Pe locul trei se află Vasile Cemortan, președintele raionului Drochia, cu o avere de 3,5 milioane de lei. Cemortan, președintele raionului Drochia și membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, se află la primul său mandat. Înainte de 2023, acesta a ocupat diverse funcții, inclusiv în domeniul pedagogic și vamal, ca viceprimar în satul său de baștină, Chetrosu, precum și în rolul de jurist și șef al Biroului Vamal Nord.
În anul 2023, veniturile sale din activitatea desfășurată în cadrul Consiliului Raional Drochia și Primăria Chetrosu au fost de aproximativ 15 mii lei. Alte surse de venituri ale familiei Cemortan, totalizând 73 mii lei, au provenit din activitatea în cadrul SRL Disetincom, Arvi-Serprim SRL și Primăria Chetrosu.
Soția sa, Aliona Cemortan, deține o proporție semnificativă și predominantă din averea familiei, consolidându-se astfel ca principală deținătoare a resurselor și bunurilor. Astfel, în declarația de avere a lui Vasile Cemortan, au fost incluse 24 de terenuri agricole dobândite între 2015 și 2023, a căror beneficiar efectiv nu se află. În plus, Aliona Cemortan mai deține două extravilane, șase bunuri imobile clasificate în „alte categorii de terenuri aflate în circuitul civil”, precum și trei case de locuit cu suprafețe de 36 metri pătrați, 61 metri pătrați și 160 metri pătrați, ale căror valori nu sunt precizate. De asemenea, este proprietara unui apartament de 94 metri pătrați, cu o valoare de 366 mii lei și posesoarea unui autoturism Mercedes GL din 2017, cu o valoare declarată de 400 mii lei.
Într-un gest de transparență, Vasile Cemortan a acceptat să le prezinte reporterilor o parte din averea familiei, inclusiv parcul fotovoltaic situat pe un teren de 18 ari în satul Chetrosu. Acest parc, dedicat producției de energie electrică, este deținut de compania Arvi-Serprim SRL, care are un capital social de 2,3 milioane de lei. Soția demnitarului, Aliona Cemortan, este proprietara principală a acestei companii, dețînând o cotă de participare de 49,8118%.
Vasile Cemortan, lângă parcul fotovoltaic, care aparține companiei Arvi-Serprim SRL Sursa foto: Cu Sens, Cei mai bogați președinți de raioane
Andrian Talmaci, raionul Cimișlia – 3,3 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Cimișlia
Raionul Cimișlia este condus de Andrian Talmaci, membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, care se află pe locul patru în clasamentul celor mai bogați președinți de raion, cu o avere de 3,3 milioane de lei. După alegerile locale din toamna anului 2023, Talmaci a fost ales pentru a doua oară primar în satul Sagaidac, dar a ales să renunțe la acest mandat pentru a prelua funcția de președinte de raion.
În anul 2023, veniturile din salarii ale cuplului Talmaci au totalizat 240.000 lei, iar suma obținută din alocații de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a României a fost de 6144 RON. Aceste surse de venit se adaugă la rezultatele obținute din afacerea agricolă a lui Talmaci.
Înainte de a intra în politica locală, Talmaci a fost activ în domeniul agricol. În iulie 2017, AgroTV Moldova a realizat un material video în care Talmaci, atunci un antreprenor tânăr, gestiona 500 hectare de terenuri agricole. Astfel, în anul 2023, compania sa, Agrocimtal, în care este singurul asociat, i-a adus dividende de 250.000 lei, confirmând experiența și performanța sa în domeniul agricol.
În ceea ce privește proprietățile imobiliare, Talmaci deține cu drept de proprietate 48 de terenuri agricole, alături de o proprietate inclusă în categoria „alte terenuri în circuitul civil.” De asemenea, el este proprietarul unei case de locuit de 88,7 metri pătrați, evaluată la 825964 lei, situată în sectorul Centru din Chișinău. Având în vedere că lucrările de finisare a acestei case nu sunt complet finalizate, familia Talmaci locuiește, momentan, într-un apartament de 63,5 metri pătrați, achiziționat în 2012, cu o valoare de 640.000 lei.
În plus, în declarația sa de avere, Talmaci a indicat un autoturism Renault Kadjar, evaluat la 13000 EUR, pe care l-a achiziționat în anul 2022.
Alexandru Catan, raionul Căușeni – 3 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Căușeni
Alexandru Catan, președintele raionului Căușeni și reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate, se află pe locul 5 în topul celor mai bogați președinți de raioane din Republica Moldova, închizând, astfel, clasamentul, cu o avere estimată la 3 milioane de lei.
Înainte de a ocupa funcția actuală, Catan a făcut carieră de succes în sectorul vitivinicol. După finalizarea studiilor de licență, a ocupat funcția de tehnolog-șef, ulterior activând în calitate de administrator și administrator-interimar al mai multor companii din domeniu. În august 2023, a fost numit director interimar al Î.S. Combinatul de vinuri de calitate „Mileștii Mici”.
De asemenea, Catan a ocupat funcția de președinte al raionului Căușeni timp de 7 luni în perioada 2022-2023 și a fost membru al Consiliului raional Căușeni. La sfârșitul anului 2023, într-un material ZDG, este menționată activitatea sa în rol de președinte al organizației teritoriale PAS din Căușeni.
În 2023, veniturile totale ale cuplului Catan au fost de 403 mii lei, provenind din salarii, depuneri la instituții financiare și încasări din chirii pentru două terenuri agricole. Catan deține cinci terenuri agricole și un apartament de 117,5 metri pătrați în centrul Chișinăului, achiziționat în 2017, evaluat la 84,980 EUR. De asemenea, el are în proprietate un garaj în valoare de 41436 lei și două alte bunuri imobiliare în valoare totală de 112 mii lei.
În declarația sa de avere, Catan a menționat și un automobil Skoda Kodiaq, evaluat la 865 mii lei, alături de un Ford Transit și o remorcă, cu o valoare totală de 22800 lei.
Autor: Virineia Carapirea
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
