O tânără de 20 de ani din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia, a devenit victima unei escrocherii după ce a fost convinsă de persoane necunoscute că pe numele ei ar fi fost contractat un credit bancar în valoare de un milion de lei.
Potrivit poliției, sub pretextul că o pot ajuta să rezolve problema, suspecții au determinat-o pe tânără să transmită suma de 166 370 de lei. Banii au fost obținuți de victimă prin contractarea unui credit bancar și au fost lăsați într-un loc ascuns din localitate, conform indicațiilor primite de la escroci.
Ulterior, aceștia au încercat să o convingă să contracteze încă un credit, la suma maximă pe care o putea obține.
În urma acțiunilor întreprinse de polițiștii și procurorii din Cimișlia, în momentul ridicării banilor a fost reținut în flagrant un bărbat de 39 de ani din raionul Orhei, care ar fi avut rolul de curier în schema infracțională.
De asemenea, oamenii legii au identificat și un alt suspect, depistat în Chișinău în timp ce se deplasa cu automobilul personal, vehicul care ar fi fost folosit în momentul transmiterii banilor. În urma perchezițiilor la domiciliul și în mașina acestuia, polițiștii au ridicat automobilul, bani și mai multe telefoane mobile presupus utilizate în activitatea infracțională.
Prin decizia Judecătoriei Cimișlia, ambii suspecți au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.
Ancheta continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului și pentru verificarea implicării acestora în alte escrocherii comise pe teritoriul țării.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
În ultimele luni, anchetele organelor de drept au readus în prim-plan problema corupției în sistemul educațional și a posibilelor fraude financiare și abuzuri din instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău. De la colectarea ilegală a banilor până la favorizarea unor elevi la examene, cazurile recente au generat întrebări esențiale: cine vede, cine are curajul să vorbească și ce mecanisme reale există pentru a semnala neregulile?
La nivel oficial, există un sistem menit să protejeze elevii, părinții și profesorii care decid să raporteze încălcări, conferindu-le statutul de avertizori de integritate. Totuși, cât de funcțional este acest sistem în realitate? Experții din domeniu avertizează asupra unui deficit pronunțat de mecanisme sigure de raportare, subliniind că persoanele care sesizează ilegalitățile nu beneficiază de o protecție reală, în timp ce reacțiile instituționale rămân, de cele mai multe ori, formale.
Ce mecanisme de raportare declară instituțiile de învățământ?
Conform informațiilor oferite de către Direcția Generală Educație,Tineret și Sport (DGETS) Chișinău, toate instituțiile de învățământ general sunt obligate să dețină regulamente privind avertizorii de integritate, un registru intern al sesizărilor, dar și personal desemnat pentru examinarea acestora. Andrei Pavaloi, șef adjunct al DGETS Chișinău, a menționat că, la 21 noiembrie 2025, a fost instituit oficial Registrul dezvăluirilor privind încălcările Legii avertizorilor de integritate. Responsabil de gestionarea acestuia și de soluționarea sesizărilor interne a fost desemnat Serviciul asistență juridică din cadrul DGETS. De asemenea, la 19 noiembrie 2025, Direcția a solicitat Centrului Național Anticorupție (CNA) instruiri pentru angajații din educație privind aplicarea legislației în vigoare.
În scopul combaterii corupției în sistem, încă pe 25 octombrie 2024 a fost emis un ordin de interzicere a colectărilor ilicite de bani.
„De la intrarea în vigoare a ordinului, au fost aplicate sancțiuni disciplinare unor directori pentru nerespectarea acestuia. Atunci când controalele DGETS Chișinău au indicat bănuieli rezonabile de corupție, au fost înaintate sesizări către CNA”, a precizat A. Pavaloi, fără a oferi însă detalii despre finalitatea acestor demersuri.
Realitatea raportărilor vs. intervenția procurorilor
Natalia Strajesco, șefa DETS Sectorul Centru, ne-a comunicat că grupul de monitorizare a fost instituit, însă nu a primit nicio sesizare care să vizeze fapte de corupție în ultima perioadă. La rândul lor, reprezentanți ai DETS Sectorul Buiucani au precizat că instituțiile subordonate aplică legea și dispun de canale diverse (cutii poștale anonime, e-mail, anticameră). Totuși, în perioada 2023-2025, numărul sesizărilor a fost limitat și a vizat doar aspecte administrative minore.
În contrast cu cele menționate de direcțiile de educație, Procuratura Anticorupție a comunicat public, la începutul lunii noiembrie 2025, despre declanșarea unei cauze penale de amploare. În urma unor percheziții, anchetatorii investighează nouă persoane pentru corupere pasivă și abuz de serviciu în sistemul educațional din Chișinău. Printre cei vizați se numără un șef de direcție din cadrul DGETS, doi directori de instituții gimnaziale și liceale, un șef de grădiniță și mai mulți agenți economici.
Paradoxul de la Liceul „Gheorghe Asachi”
Cazul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” este unul simptomatic. În comunicatul remis de conducerea acestei instituții se afirmă că liceul dispune de toate instrumentele legale, inclusiv de regulament și un registru de petiții, dar deocamdată nu au existat sesizări de corupție. Însă lipsa sesizărilor nu înseamnă lipsa corupției. La sfârșitul lunii octombrie, CNA a anunțat despre reținerea directoarei instituției de învățământ și a unui agent economic într-un dosar de delapidare, corupție și trafic de influență. Aceștia sunt bănuiți că ar fi orchestrat angajări fictive și ar fi perceput „comisioane” de aproximativ 10% din valoarea contractelor de achiziții. Mai mult, există suspiciuni că s-ar fi colectat bani de la părinți sub diverse pretexte ilegale. În prezent, directoarea se află în arest la domiciliu.
„Sesizările ajung tot la cei vizați”
Ala Revenco, directoarea Asociației „Părinți Solidari”, critică ineficiența sistemului actual de semnalare a cazurilor de corupție.
„Principalul instrument rămâne petiția scrisă, dar, în practică, aceste sesizări sunt adesea redirecționate chiar către instituțiile implicate în abuzuri. Acest lucru compromite total obiectivitatea procesului”, explică ea.
Lipsa anonimatului și solicitarea unor probe concrete îi descurajează pe părinți, care se tem de represalii asupra copiilor.
„CNA redirecționează sesizările către Direcțiile de Educație sau Minister, generând un cerc închis. Chiar și cu dovezi clare, răspunsurile oficiale susțin adesea că faptele nu se confirmă”, adaugă Revenco.
Avocatul Poporului: Frica de represalii blochează sistemul
Ceslav Panico, Avocatul Poporului, confirmă că reticența avertizorilor este cea mai mare vulnerabilitate.
„Oamenii se tem de marginalizare, presiuni psihologice sau chiar concediere. Deși legea interzice răzbunarea împotriva avertizorilor, percepția lipsei de protecție rămâne puternică”, explică Ombudsmanul.
El atrage atenția că o cultură a tăcerii predomină în instituții, unde problemele sunt „rezolvate în interior”, iar cei care vorbesc sunt stigmatizați:
„Fără garanții reale, încălcările rămân ascunse, favorizând o cultură a impunității. Instituțiile care nu protejează avertizorii își pierd credibilitatea, fiind percepute ca opace sau chiar complice la fraudă.”
Legea privind avertizorii de integritate obligă instituțiile publice să garanteze confidențialitatea. Totuși, datele CNA arată o utilizare scăzută a acestui instrument: din 2019 până în prezent, au fost înregistrate doar 23 de avertizări de integritate la nivel național, dar majoritatea nu au dus la confirmarea unor încălcări sau sunt încă în examinare.
Autor: Victoria Borodin
Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.
Conform investigației realizate de Cu Sens, 17 dintre cei 32 de președinți de raioane din Republica Moldova, aleși în urma scrutinului din noiembrie 2023, sunt milionari. Printre aceștia, președintele raionului Cimișlia, Andrian Talmaci, se remarcă ocupând locul 4 în clasamentul celor mai bogați președinți de raioane, cu o avere de 3,3 milioane de lei.
În continuare, vom analiza declarațiile de avere pentru anul 2023 ale celor 5 președinți de raioane din top și vom dezvălui cine sunt aceștia, ce sume dețin împreună cu partenerii lor de viață și ce bunuri au declarat.
Cel mai bogat președinte de raion: Veaceslav Rusnac, raionul Soroca – 5,6 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Soroca
Veaceslav Rusnac, președintele raionului Soroca și membru al Partidului Socialiștilor, conduce clasamentul cu o avere estimată de 5,6 milioane de lei. Rusnac se află la al doilea mandat în această funcție, după o carieră de succes în poliție, unde a deținut mai multe funcții de conducere, culminând cu poziția de șef al Inspectoratului de Poliție Soroca între 2016 și 2019, înainte de a deveni președinte de raion.
O mare parte din averea lui Rusnac este rezultatul contribuțiilor financiare ale partenerii sale, Alla Pilipețcaia, deputată în Parlament din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor începând cu anul 2021. În 2023, cuplul Rusnac-Pilipețcaia a avut un venit anual de aproximativ 780 de mii de lei, majoritatea provenind din salariul și indemnizațiile Allei.
Alla Pilipețcaia este proprietara unei case impunătoare de 372 de metri pătrați în centrul orașului Soroca, evaluată la 1,4 milioane de lei, alături de alte cinci construcții accesorii, cu o suprafață totală de 181 de metri pătrați. În aceeași zonă, Pilipețcaia mai deține o casă de 78 de metri pătrați, cu un singur nivel și trei construcții anexe, declarată ca fiind „altă avere imobiliară.” Tot la Soroca, familia mai deține o casă de 100 de metri pătrați și un garaj, din care jumătate aparține partenerei de viață a președintelui de raion. Pilipețcaia mai deține și trei terenuri extravilane cu o suprafață totală de peste 47 de ari, dar și un apartament de lux în centrul Chișinăului, cumpărat în 2021 și evaluat la 1,3 milioane de lei, cu o suprafață de 94 metri pătrați.
Pe lângă acestea, Pilipețcaia deține o cotă de 50% în firma DEBUT-SOR SRL, specializată în producerea mezelurilor, cu o valoare declarată de 871 de mii de lei.
„Tot ce vedeți declarat de mine, ca deputată, este 99% moștenire de la părinți, începând de la imobile și terminând cu afacerea,” a declarat Pilipețcaia pentru Cu Sens.
Rusnac declară că deține în proprietate doar un teren agricol de 20 de ari, care are o valoare de aproximativ patru mii de lei și un autoturism Dacia Duster, dobândit în anul 2022.
Iurie Plopa, raionul Ocnița – 5,2 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Ocnița
Iurie Plopa, președintele raionului Ocnița, ocupă locul doi în clasament, cu o avere de 5,2 milioane de lei. Acesta se află la cel de-al doilea mandat, fiind reales în funcție cu 27 de voturi, în unanimitate.
Înainte de a se implica în administrația locală, Plopa, de profesie inginer-mecanic, a avut o carieră diversificată, lucrând atât în sectorul public, cât și în cel privat. După o scurtă perioadă în cadrul Ministerului de Interne (1990-1993), a activat în sectorul pomicol și a condus SRL „Nord-Expofruct” până în 2019. De asemenea, potrivit datelor din investigația Cu Sens, acesta a muncit și în calitate de șofer, mecanic și lăcătuș auto, ocupându-se, în paralel, de dezvoltarea propriilor afaceri.
În declarația sa de avere pentru anul 2023, Plopa a dezvăluit o colecție impresionantă de bunuri, dintre care cel mai notabil este portofoliul său de terenuri agricole. Acesta deține nu mai puțin de 224 de terenuri agricole, acoperind o suprafață totală de 180 de hectare, ceea ce îl plasează printre cei mai mari proprietari de terenuri agricole din țară.
În ceea ce privește alte bunuri imobiliare, Plopa se află în posesia unei case de locuit cu o suprafață de 228,2 metri pătrați din anul 1997. Bunul care face obiectul dreptului de abitație are o valoare estimată la 34234 lei. Tot Plopa a devenit proprietarul unei case de locuit cu o suprafață de 80 metri patrați în 2001, în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare. Valoarea bunului indicată în declarația de avere a peședintelui de raion este de 5000 lei.
De asemenea, în declarația sa de avere mai sunt indicate alte 12 averi imobiliare, suprafețe între 110,3 și 213,3 metri pătrați. Cele 12 bunuri imobiliare cu o valoare de 990000 lei au fost obținute în 2015, în temeiul unui/ unor contracte de vânzare-cumpărare.
Pe plan financiar, veniturile lui Plopa și ale soției sale pentru anul 2023 au însumat 242 de mii de lei, provenind din salarii, indemnizații și alocații de stat.
Adițional, Plopa a declarat șase autoturisme, cu valori cuprinse între 25.000 și 600.000 de lei, precum și trei camioane și două remorci, achiziționate între 2004 și 2019. În declarațiile sale, Plopa nu este indicat drept beneficiar efectiv al acestor bunuri mobile.
În contextul declarațiilor de avere prezentate de președintele raionului Ocnița, Iurie Plopa, se remarcă, totuși, o serie de omisiuni notabile. Conform investigației realizate de Cu Sens, Plopa nu a inclus în declarațiile sale de avere recente compania în care deține 100% din capitalul social. De asemenea, președintele raionului a omis să declare și alte două companii în care deține cote părți, respectiv gospodăria țărănească care îi poartă numele și firma Iurtrans-P SRL.
Vasile Cemortan, raionul Drochia – 3,5 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Drochia
Pe locul trei se află Vasile Cemortan, președintele raionului Drochia, cu o avere de 3,5 milioane de lei. Cemortan, președintele raionului Drochia și membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, se află la primul său mandat. Înainte de 2023, acesta a ocupat diverse funcții, inclusiv în domeniul pedagogic și vamal, ca viceprimar în satul său de baștină, Chetrosu, precum și în rolul de jurist și șef al Biroului Vamal Nord.
În anul 2023, veniturile sale din activitatea desfășurată în cadrul Consiliului Raional Drochia și Primăria Chetrosu au fost de aproximativ 15 mii lei. Alte surse de venituri ale familiei Cemortan, totalizând 73 mii lei, au provenit din activitatea în cadrul SRL Disetincom, Arvi-Serprim SRL și Primăria Chetrosu.
Soția sa, Aliona Cemortan, deține o proporție semnificativă și predominantă din averea familiei, consolidându-se astfel ca principală deținătoare a resurselor și bunurilor. Astfel, în declarația de avere a lui Vasile Cemortan, au fost incluse 24 de terenuri agricole dobândite între 2015 și 2023, a căror beneficiar efectiv nu se află. În plus, Aliona Cemortan mai deține două extravilane, șase bunuri imobile clasificate în „alte categorii de terenuri aflate în circuitul civil”, precum și trei case de locuit cu suprafețe de 36 metri pătrați, 61 metri pătrați și 160 metri pătrați, ale căror valori nu sunt precizate. De asemenea, este proprietara unui apartament de 94 metri pătrați, cu o valoare de 366 mii lei și posesoarea unui autoturism Mercedes GL din 2017, cu o valoare declarată de 400 mii lei.
Într-un gest de transparență, Vasile Cemortan a acceptat să le prezinte reporterilor o parte din averea familiei, inclusiv parcul fotovoltaic situat pe un teren de 18 ari în satul Chetrosu. Acest parc, dedicat producției de energie electrică, este deținut de compania Arvi-Serprim SRL, care are un capital social de 2,3 milioane de lei. Soția demnitarului, Aliona Cemortan, este proprietara principală a acestei companii, dețînând o cotă de participare de 49,8118%.
Vasile Cemortan, lângă parcul fotovoltaic, care aparține companiei Arvi-Serprim SRL Sursa foto: Cu Sens, Cei mai bogați președinți de raioane
Andrian Talmaci, raionul Cimișlia – 3,3 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Cimișlia
Raionul Cimișlia este condus de Andrian Talmaci, membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, care se află pe locul patru în clasamentul celor mai bogați președinți de raion, cu o avere de 3,3 milioane de lei. După alegerile locale din toamna anului 2023, Talmaci a fost ales pentru a doua oară primar în satul Sagaidac, dar a ales să renunțe la acest mandat pentru a prelua funcția de președinte de raion.
În anul 2023, veniturile din salarii ale cuplului Talmaci au totalizat 240.000 lei, iar suma obținută din alocații de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a României a fost de 6144 RON. Aceste surse de venit se adaugă la rezultatele obținute din afacerea agricolă a lui Talmaci.
Înainte de a intra în politica locală, Talmaci a fost activ în domeniul agricol. În iulie 2017, AgroTV Moldova a realizat un material video în care Talmaci, atunci un antreprenor tânăr, gestiona 500 hectare de terenuri agricole. Astfel, în anul 2023, compania sa, Agrocimtal, în care este singurul asociat, i-a adus dividende de 250.000 lei, confirmând experiența și performanța sa în domeniul agricol.
În ceea ce privește proprietățile imobiliare, Talmaci deține cu drept de proprietate 48 de terenuri agricole, alături de o proprietate inclusă în categoria „alte terenuri în circuitul civil.” De asemenea, el este proprietarul unei case de locuit de 88,7 metri pătrați, evaluată la 825964 lei, situată în sectorul Centru din Chișinău. Având în vedere că lucrările de finisare a acestei case nu sunt complet finalizate, familia Talmaci locuiește, momentan, într-un apartament de 63,5 metri pătrați, achiziționat în 2012, cu o valoare de 640.000 lei.
În plus, în declarația sa de avere, Talmaci a indicat un autoturism Renault Kadjar, evaluat la 13000 EUR, pe care l-a achiziționat în anul 2022.
Alexandru Catan, raionul Căușeni – 3 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Căușeni
Alexandru Catan, președintele raionului Căușeni și reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate, se află pe locul 5 în topul celor mai bogați președinți de raioane din Republica Moldova, închizând, astfel, clasamentul, cu o avere estimată la 3 milioane de lei.
Înainte de a ocupa funcția actuală, Catan a făcut carieră de succes în sectorul vitivinicol. După finalizarea studiilor de licență, a ocupat funcția de tehnolog-șef, ulterior activând în calitate de administrator și administrator-interimar al mai multor companii din domeniu. În august 2023, a fost numit director interimar al Î.S. Combinatul de vinuri de calitate „Mileștii Mici”.
De asemenea, Catan a ocupat funcția de președinte al raionului Căușeni timp de 7 luni în perioada 2022-2023 și a fost membru al Consiliului raional Căușeni. La sfârșitul anului 2023, într-un material ZDG, este menționată activitatea sa în rol de președinte al organizației teritoriale PAS din Căușeni.
În 2023, veniturile totale ale cuplului Catan au fost de 403 mii lei, provenind din salarii, depuneri la instituții financiare și încasări din chirii pentru două terenuri agricole. Catan deține cinci terenuri agricole și un apartament de 117,5 metri pătrați în centrul Chișinăului, achiziționat în 2017, evaluat la 84,980 EUR. De asemenea, el are în proprietate un garaj în valoare de 41436 lei și două alte bunuri imobiliare în valoare totală de 112 mii lei.
În declarația sa de avere, Catan a menționat și un automobil Skoda Kodiaq, evaluat la 865 mii lei, alături de un Ford Transit și o remorcă, cu o valoare totală de 22800 lei.
Autor: Virineia Carapirea
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
