Deși legislația Republicii Moldova prevede mecanisme clare de protecție pentru avertizorii de integritate, realitatea din comunitățile locale rămâne plină de provocări. Participanți din mai multe raioane, implicați recent în ateliere dedicate integrității și eticii la nivel local, organizate de Transparency International-Moldova, spun că sesizarea neregulilor rareori este o opțiune reală din cauza fricii, a lipsei de încredere în instituții și a dimensiunii reduse a colectivelor. Oamenii recunosc importanța avertizorilor pentru o societate integră și susțin că schimbarea este posibilă dacă mecanismele de raportare vor fi aplicate corect, iar cultura integrității va fi consolidată la nivel de comunitate.
„Frica este mai puternică decât dorința de a face dreptate”
Liudmila Bagrii, consilieră raională în Ocnița, susține că, deși rolul avertizorilor de integritate este crucial pentru prevenirea abuzurilor, oamenii din comunitățile mici se tem să raporteze.
„Rolul avertizorilor de integritate este esențial pentru o comunitate sănătoasă, pentru că doar prin sesizarea neregulilor putem preveni abuzurile și corupția. Totuși, în realitate, oamenii din localitățile noastre sunt rareori dispuși să raporteze astfel de cazuri. Frica este mai puternică decât dorința de a face dreptate. Oamenii se tem de consecințe, de pierderea locului de muncă, de presiuni din partea conducerii, chiar și de blamare, pentru că în colectivele mici toată lumea cunoaște pe toată lumea. Da, legea garantează protecția avertizorilor de integritate, dar percepția publică este că aceste garanții nu funcționează pe deplin, mai ales în instituțiile cu un număr redus de angajați, unde este ușor să fie identificată persoana care a făcut sesizarea. Și eu personal simt această nesiguranță. Legislația spune că avertizorii sunt protejați, dar în practică încrederea rămâne scăzută. În instituția noastră există mecanisme de raportare, inclusiv o platformă online unde pot fi depuse plângeri. Cu toate acestea, sunt puține cazuri raportate. De obicei, oamenii înaintează petiții despre probleme generale care îi deranjează, mai rar despre acte de corupție sau ilegalități propriu-zise. În general, cred că lipsa de încredere și frica de repercusiuni sunt principalele motive care îi opresc pe oameni să devină avertizori de integritate”, a declarat Liudmila Bagrii pentru Asociația Presei Independente (API).
Și Alexandru Reul, vicepreședintele raionului Dubăsari, evidențiază teama ca un obstacol major în raportarea neregulilor.
„Dacă ne dorim cu adevărat să devenim o țară integră și apropiată de standardele europene, trebuie să încurajăm activ avertizorii de integritate și să sprijinim raportarea cazurilor de ilegalitate. Este nevoie de o schimbare de mentalitate, pentru că integritatea nu este doar un principiu abstract, ci un beneficiu real atât pentru angajați, cât și pentru viitorul comunității noastre. Totuși, într-o țară mică, unde oamenii se cunosc între ei, mai ales în mediul rural, apare teama de conflicte și tensiuni. Asta devine adesea un obstacol în calea raportării. Trebuie să învățăm treptat să depășim acest impediment și să respectăm legea, pentru că necunoașterea ei nu îl scutește pe nimeni de responsabilitate. Este esențial ca fiecare funcționar public să se informeze și să-și cunoască obligațiile. Suntem plătiți din bugetul Republicii Moldova și avem datoria să ne asumăm un comportament corect și transparent. În cadrul Consiliului există mecanisme de raportare a neregulilor, însă ele trebuie cunoscute și utilizate, altfel nu putem vorbi despre adevărata consolidare a integrității”, a spus Alexandru Reul.
Instituțiile mici, între lipsa dovezilor și anonimat fragil
Ludmila Țurcanu, secretara Consiliului Raional Cantemir, remarcă faptul că nu orice act de corupție poate fi observat sau demonstrat cu ușurință.
„Rolul avertizorilor de integritate este esențial, iar acest lucru nu ar trebui contestat. Totuși, cred că societatea noastră nu este pe deplin pregătită pentru a valorifica acest mecanism. Oamenii au nevoie de mai multe instituții accesibile și de canale sigure, prin care să poată raporta neregulile. Un alt aspect important este că un act de corupție nu întotdeauna poate fi observat ușor. Pentru a raporta, trebuie să existe probe sau indicii clare. Dacă eu, ca specialist, nu văd concret o situație suspectă, nu pot formula o sesizare doar pe baza unei intuiții. Trebuie să ne gândim și la etapa de după raportare: cazul urmează să fie anchetat, și chiar dacă avertizorului i se păstrează anonimatul, există riscul ca identitatea lui să fie dedusă, mai cu seamă în instituțiile mici. Deci, frica rămâne un factor puternic, mai ales în instituții cu 2–3 angajați, unde este ușor de ghicit cine a făcut o sesizare, indiferent de măsurile de protecție. În instituția în care activez avem mecanisme de raportare. Sunt registre interne, e-mail oficial, proceduri clare, însă cazuri de corupție raportate aproape că nu există. În schimb, sunt sesizate mai des situații legate de conflicte de interese, pentru care se emit acte administrative și se aplică soluții”, a spus Ludmila Țurcanu.
Iar Dumitru Muranevici, vicepreședintele raionului Cantemir, subliniază că legea funcționează mult mai eficient în instituțiile mari, unde numărul angajaților oferă un grad real de protecție. El susține necesitatea adoptării unor mecanisme alternative pentru instituțiile cu puțini angajați.
„Legea avertizorilor de integritate este binevenită în principiu, însă realitatea din administrația publică locală arată că impactul ei este limitat în instituțiile cu doar 3–5 angajați. În astfel de colective mici, unde oamenii sunt colegi apropiați și lucrează zilnic împreună, este aproape imposibil să menții anonimatul unui avertizor. Din acest motiv, cred că legea funcționează mult mai eficient în instituțiile mari, unde numărul angajaților oferă un grad real de protecție. Pentru APL-urile de nivelul I, este posibil să fie nevoie de mecanisme alternative de raportare, adaptate contextului lor specific. Nu doar frica îi oprește pe oameni să sesizeze nereguli, ci și dezamăgirea profundă față de sistem. Mulți nu mai cred în eficiența instituțiilor. Și eu, în mandatul meu de consilier, am transmis numeroase sesizări, iar răspunsurile primite, inclusiv de la CNA, au fost, de multe ori, superficiale și lipsite de un conținut care să inspire încredere. În aceste condiții, oamenii ajung să creadă că raportarea nu aduce nicio schimbare. La asta se adaugă și fenomenul de cumătrism, încă prezent în unele structuri, care frânează procesul de reformă și descurajează alerta civică. În opinia mea, sesizările ar trebui să fie soluționate cu seriozitate la nivelul instituției, iar abia ulterior, dacă problema persistă, să fie transmise mai departe, către organele specializate precum CNA. Chiar și așa, este un fapt cunoscut că, în timp, identitatea avertizorului ajunge să fie ghicită, ceea ce îi face pe mulți să renunțe înainte de a începe”, afirmă Dumitru Muranevici.
„Pe măsură ce instituțiile vor demonstra transparență, seriozitate și confidențialitate în gestionarea acestor semnalări, gradul de încredere va crește”
În ciuda dificultăților, există și voci optimiste. Cătălin Sandu, specialist principal în cadrul Secției Juridice și Resurse Umane a Consiliului Raional Sîngerei, crede că mecanismul avertizorilor rămâne esențial pentru sănătatea unei comunități.
„Din punctul meu de vedere, mecanismul avertizorilor de integritate este esențial pentru buna funcționare și sănătatea unei comunități. Acest instrument permite identificarea și semnalarea neregulilor care, în mod obișnuit, ar putea trece neobservate, contribuind astfel la consolidarea unui climat corect și responsabil. În localitățile noastre, cred că oamenii ar fi dispuși să raporteze nereguli, însă sunt adesea descurajați de frica de consecințe sau de percepția că sesizările lor nu vor avea efect. Totodată, lipsa unei informări clare privind protecția juridică a avertizorilor reprezintă un obstacol important. Pe măsură ce instituțiile vor demonstra transparență, seriozitate și confidențialitate în gestionarea acestor semnalări, gradul de încredere va crește, iar oamenii vor fi mai dispuși să utilizeze acest mecanism în beneficiul comunității”, a declarat Cătălin Sandu.
În perioada septembrie-noiembrie 2025, Transparency International Moldova a organizat 11 ateliere în 11 raioane, adresate aleșilor locali, atât la nivel municipal, cât și raional. Scopul acestor întâlniri a fost de a explica importanța avertizorilor de integritate într-o societate democratică, unde transparența și corectitudinea sunt fundamentale. Astfel de ateliere au fost necesare deoarece, în practică, mulți funcționari locali nu cunosc pe deplin mecanismele de protecție a avertizorilor și beneficiile implicării acestora în prevenirea corupției. Acest lucru poate conduce la ignorarea sau chiar hărțuirea avertizorilor, ceea ce afectează buna guvernare și încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
Pentru anul 2026, TI Moldova își propune să extindă aceste activități în alte 15 raioane, astfel încât toți funcționarii de la nivel local să înțeleagă pe deplin rolul avertizorului de integritate și să poată contribui activ la crearea unui mediu administrativ transparent și responsabil. Această continuare este esențială pentru consolidarea culturii integrității la nivel local și pentru prevenirea fenomenelor de corupție și abuz de putere.
Autor: Victoria Borodin
Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.
