Etichetă: avertizori de integritate

Cine îndrăznește să denunțe corupția din educație?

Autor articol De Redactor
Dată articol 26.12.2025

În ultimele luni, anchetele organelor de drept au readus în prim-plan problema corupției în sistemul educațional și a posibilelor fraude financiare și abuzuri din instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău. De la colectarea ilegală a banilor până la favorizarea unor elevi la examene, cazurile recente au generat întrebări esențiale: cine vede, cine are curajul să vorbească și ce mecanisme reale există pentru a semnala neregulile?

La nivel oficial, există un sistem menit să protejeze elevii, părinții și profesorii care decid să raporteze încălcări, conferindu-le statutul de avertizori de integritate. Totuși, cât de funcțional este acest sistem în realitate? Experții din domeniu avertizează asupra unui deficit pronunțat de mecanisme sigure de raportare, subliniind că persoanele care sesizează ilegalitățile nu beneficiază de o protecție reală, în timp ce reacțiile instituționale rămân, de cele mai multe ori, formale.

Ce mecanisme de raportare declară instituțiile de învățământ?

Conform informațiilor oferite de către Direcția Generală Educație,Tineret și Sport (DGETS) Chișinău, toate instituțiile de învățământ general sunt obligate să dețină regulamente privind avertizorii de integritate, un registru intern al sesizărilor, dar și personal desemnat pentru examinarea acestora. Andrei Pavaloi, șef adjunct al DGETS Chișinău, a menționat că, la 21 noiembrie 2025, a fost instituit oficial Registrul dezvăluirilor privind încălcările Legii avertizorilor de integritate. Responsabil de gestionarea acestuia și de soluționarea sesizărilor interne a fost desemnat Serviciul asistență juridică din cadrul DGETS. De asemenea, la 19 noiembrie 2025, Direcția a solicitat Centrului Național Anticorupție (CNA) instruiri pentru angajații din educație privind aplicarea legislației în vigoare.

În scopul combaterii corupției în sistem, încă pe 25 octombrie 2024 a fost emis un ordin de interzicere a colectărilor ilicite de bani.

„De la intrarea în vigoare a ordinului, au fost aplicate sancțiuni disciplinare unor directori pentru nerespectarea acestuia. Atunci când controalele DGETS Chișinău au indicat bănuieli rezonabile de corupție, au fost înaintate sesizări către CNA”, a precizat A. Pavaloi, fără a oferi însă detalii despre finalitatea acestor demersuri.

Realitatea raportărilor vs. intervenția procurorilor

Natalia Strajesco, șefa DETS Sectorul Centru, ne-a comunicat că grupul de monitorizare a fost instituit, însă nu a primit nicio sesizare care să vizeze fapte de corupție în ultima perioadă. La rândul lor, reprezentanți ai DETS Sectorul Buiucani au precizat că instituțiile subordonate aplică legea și dispun de canale diverse (cutii poștale anonime, e-mail, anticameră). Totuși, în perioada 2023-2025, numărul sesizărilor a fost limitat și a vizat doar aspecte administrative minore.

În contrast cu cele menționate de direcțiile de educație, Procuratura Anticorupție a comunicat public, la începutul lunii noiembrie 2025, despre declanșarea unei cauze penale de amploare. În urma unor percheziții, anchetatorii investighează nouă persoane pentru corupere pasivă și abuz de serviciu în sistemul educațional din Chișinău. Printre cei vizați se numără un șef de direcție din cadrul DGETS, doi directori de instituții gimnaziale și liceale, un șef de grădiniță și mai mulți agenți economici.

Paradoxul de la Liceul „Gheorghe Asachi”

Cazul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” este unul simptomatic. În comunicatul remis de conducerea acestei instituții se afirmă că liceul dispune de toate instrumentele legale, inclusiv de regulament și un registru de petiții, dar deocamdată nu au existat sesizări de corupție. Însă lipsa sesizărilor nu înseamnă lipsa corupției. La sfârșitul lunii octombrie, CNA a anunțat despre reținerea directoarei instituției de învățământ și a unui agent economic într-un dosar de delapidare, corupție și trafic de influență. Aceștia sunt bănuiți că ar fi orchestrat angajări fictive și ar fi perceput „comisioane” de aproximativ 10% din valoarea contractelor de achiziții. Mai mult, există suspiciuni că s-ar fi colectat bani de la părinți sub diverse pretexte ilegale. În prezent, directoarea se află în arest la domiciliu.

„Sesizările ajung tot la cei vizați”

Ala Revenco, directoarea Asociației „Părinți Solidari”, critică ineficiența sistemului actual de semnalare a cazurilor de corupție.

„Principalul instrument rămâne petiția scrisă, dar, în practică, aceste sesizări sunt adesea redirecționate chiar către instituțiile implicate în abuzuri. Acest lucru compromite total obiectivitatea procesului”, explică ea.

Lipsa anonimatului și solicitarea unor probe concrete îi descurajează pe părinți, care se tem de represalii asupra copiilor.

„CNA redirecționează sesizările către Direcțiile de Educație sau Minister, generând un cerc închis. Chiar și cu dovezi clare, răspunsurile oficiale susțin adesea că faptele nu se confirmă”, adaugă Revenco.

Avocatul Poporului: Frica de represalii blochează sistemul

Ceslav Panico, Avocatul Poporului, confirmă că reticența avertizorilor este cea mai mare vulnerabilitate.

„Oamenii se tem de marginalizare, presiuni psihologice sau chiar concediere. Deși legea interzice răzbunarea împotriva avertizorilor, percepția lipsei de protecție rămâne puternică”, explică Ombudsmanul.

El atrage atenția că o cultură a tăcerii predomină în instituții, unde problemele sunt „rezolvate în interior”, iar cei care vorbesc sunt stigmatizați:

„Fără garanții reale, încălcările rămân ascunse, favorizând o cultură a impunității. Instituțiile care nu protejează avertizorii își pierd credibilitatea, fiind percepute ca opace sau chiar complice la fraudă.”

Legea privind avertizorii de integritate obligă instituțiile publice să garanteze confidențialitatea. Totuși, datele CNA arată o utilizare scăzută a acestui instrument: din 2019 până în prezent, au fost înregistrate doar 23 de avertizări de integritate la nivel național, dar majoritatea nu au dus la confirmarea unor încălcări sau sunt încă în examinare.

Autor: Victoria Borodin

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!

Etichete avertizori de integritate, CHIȘINĂU, CNA, corupție, DGETS, educație, investigație

Actualitate În Moldova

Avertizorii de integritate în Republica Moldova: între lege și realitatea din comunități

Autor articol De Redactor
Dată articol 15.12.2025

Foto: сolaj moldovacurata.md

Deși legislația Republicii Moldova prevede mecanisme clare de protecție pentru avertizorii de integritate, realitatea din comunitățile locale rămâne plină de provocări. Participanți din mai multe raioane, implicați recent în ateliere dedicate integrității și eticii la nivel local, organizate de Transparency International-Moldova, spun că sesizarea neregulilor rareori este o opțiune reală din cauza fricii, a lipsei de încredere în instituții și a dimensiunii reduse a colectivelor. Oamenii recunosc importanța avertizorilor pentru o societate integră și susțin că schimbarea este posibilă dacă mecanismele de raportare vor fi aplicate corect, iar cultura integrității va fi consolidată la nivel de comunitate.

„Frica este mai puternică decât dorința de a face dreptate”

Liudmila Bagrii, consilieră raională în Ocnița, susține că, deși rolul avertizorilor de integritate este crucial pentru prevenirea abuzurilor, oamenii din comunitățile mici se tem să raporteze.

„Rolul avertizorilor de integritate este esențial pentru o comunitate sănătoasă, pentru că doar prin sesizarea neregulilor putem preveni abuzurile și corupția. Totuși, în realitate, oamenii din localitățile noastre sunt rareori dispuși să raporteze astfel de cazuri. Frica este mai puternică decât dorința de a face dreptate. Oamenii se tem de consecințe, de pierderea locului de muncă, de presiuni din partea conducerii, chiar și de blamare, pentru că în colectivele mici toată lumea cunoaște pe toată lumea. Da, legea garantează protecția avertizorilor de integritate, dar percepția publică este că aceste garanții nu funcționează pe deplin, mai ales în instituțiile cu un număr redus de angajați, unde este ușor să fie identificată persoana care a făcut sesizarea. Și eu personal simt această nesiguranță. Legislația spune că avertizorii sunt protejați, dar în practică încrederea rămâne scăzută. În instituția noastră există mecanisme de raportare, inclusiv o platformă online unde pot fi depuse plângeri. Cu toate acestea, sunt puține cazuri raportate. De obicei, oamenii înaintează petiții despre probleme generale care îi deranjează, mai rar despre acte de corupție sau ilegalități propriu-zise. În general, cred că lipsa de încredere și frica de repercusiuni sunt principalele motive care îi opresc pe oameni să devină avertizori de integritate”, a declarat Liudmila Bagrii pentru Asociația Presei Independente (API).

Și Alexandru Reul, vicepreședintele raionului Dubăsari, evidențiază teama ca un obstacol major în raportarea neregulilor.

„Dacă ne dorim cu adevărat să devenim o țară integră și apropiată de standardele europene, trebuie să încurajăm activ avertizorii de integritate și să sprijinim raportarea cazurilor de ilegalitate. Este nevoie de o schimbare de mentalitate, pentru că integritatea nu este doar un principiu abstract, ci un beneficiu real atât pentru angajați, cât și pentru viitorul comunității noastre. Totuși, într-o țară mică, unde oamenii se cunosc între ei, mai ales în mediul rural, apare teama de conflicte și tensiuni. Asta devine adesea un obstacol în calea raportării. Trebuie să învățăm treptat să depășim acest impediment și să respectăm legea, pentru că necunoașterea ei nu îl scutește pe nimeni de responsabilitate. Este esențial ca fiecare funcționar public să se informeze și să-și cunoască obligațiile. Suntem plătiți din bugetul Republicii Moldova și avem datoria să ne asumăm un comportament corect și transparent. În cadrul Consiliului există mecanisme de raportare a neregulilor, însă ele trebuie cunoscute și utilizate, altfel nu putem vorbi despre adevărata consolidare a integrității”, a spus Alexandru Reul.

Instituțiile mici, între lipsa dovezilor și anonimat fragil

Ludmila Țurcanu, secretara Consiliului Raional Cantemir, remarcă faptul că nu orice act de corupție poate fi observat sau demonstrat cu ușurință.

„Rolul avertizorilor de integritate este esențial, iar acest lucru nu ar trebui contestat. Totuși, cred că societatea noastră nu este pe deplin pregătită pentru a valorifica acest mecanism. Oamenii au nevoie de mai multe instituții accesibile și de canale sigure, prin care să poată raporta neregulile. Un alt aspect important este că un act de corupție nu întotdeauna poate fi observat ușor. Pentru a raporta, trebuie să existe probe sau indicii clare. Dacă eu, ca specialist, nu văd concret o situație suspectă, nu pot formula o sesizare doar pe baza unei intuiții. Trebuie să ne gândim și la etapa de după raportare: cazul urmează să fie anchetat, și chiar dacă avertizorului i se păstrează anonimatul, există riscul ca identitatea lui să fie dedusă, mai cu seamă în instituțiile mici. Deci, frica rămâne un factor puternic, mai ales în instituții cu 2–3 angajați, unde este ușor de ghicit cine a făcut o sesizare, indiferent de măsurile de protecție. În instituția în care activez avem mecanisme de raportare. Sunt registre interne, e-mail oficial, proceduri clare, însă cazuri de corupție raportate aproape că nu există. În schimb, sunt sesizate mai des situații legate de conflicte de interese, pentru care se emit acte administrative și se aplică soluții”, a spus Ludmila Țurcanu.

Iar Dumitru Muranevici, vicepreședintele raionului Cantemir, subliniază că legea funcționează mult mai eficient în instituțiile mari, unde numărul angajaților oferă un grad real de protecție. El susține necesitatea adoptării unor mecanisme alternative pentru instituțiile cu puțini angajați.

„Legea avertizorilor de integritate este binevenită în principiu, însă realitatea din administrația publică locală arată că impactul ei este limitat în instituțiile cu doar 3–5 angajați. În astfel de colective mici, unde oamenii sunt colegi apropiați și lucrează zilnic împreună, este aproape imposibil să menții anonimatul unui avertizor. Din acest motiv, cred că legea funcționează mult mai eficient în instituțiile mari, unde numărul angajaților oferă un grad real de protecție. Pentru APL-urile de nivelul I, este posibil să fie nevoie de mecanisme alternative de raportare, adaptate contextului lor specific. Nu doar frica îi oprește pe oameni să sesizeze nereguli, ci și dezamăgirea profundă față de sistem. Mulți nu mai cred în eficiența instituțiilor. Și eu, în mandatul meu de consilier, am transmis numeroase sesizări, iar răspunsurile primite, inclusiv de la CNA, au fost, de multe ori, superficiale și lipsite de un conținut care să inspire încredere. În aceste condiții, oamenii ajung să creadă că raportarea nu aduce nicio schimbare. La asta se adaugă și fenomenul de cumătrism, încă prezent în unele structuri, care frânează procesul de reformă și descurajează alerta civică. În opinia mea, sesizările ar trebui să fie soluționate cu seriozitate la nivelul instituției, iar abia ulterior, dacă problema persistă, să fie transmise mai departe, către organele specializate precum CNA. Chiar și așa, este un fapt cunoscut că, în timp, identitatea avertizorului ajunge să fie ghicită, ceea ce îi face pe mulți să renunțe înainte de a începe”, afirmă Dumitru Muranevici.

„Pe măsură ce instituțiile vor demonstra transparență, seriozitate și confidențialitate în gestionarea acestor semnalări, gradul de încredere va crește”

În ciuda dificultăților, există și voci optimiste. Cătălin Sandu, specialist principal în cadrul Secției Juridice și Resurse Umane a Consiliului Raional Sîngerei, crede că mecanismul avertizorilor rămâne esențial pentru sănătatea unei comunități.

„Din punctul meu de vedere, mecanismul avertizorilor de integritate este esențial pentru buna funcționare și sănătatea unei comunități. Acest instrument permite identificarea și semnalarea neregulilor care, în mod obișnuit, ar putea trece neobservate, contribuind astfel la consolidarea unui climat corect și responsabil. În localitățile noastre, cred că oamenii ar fi dispuși să raporteze nereguli, însă sunt adesea descurajați de frica de consecințe sau de percepția că sesizările lor nu vor avea efect. Totodată, lipsa unei informări clare privind protecția juridică a avertizorilor reprezintă un obstacol important. Pe măsură ce instituțiile vor demonstra transparență, seriozitate și confidențialitate în gestionarea acestor semnalări, gradul de încredere va crește, iar oamenii vor fi mai dispuși să utilizeze acest mecanism în beneficiul comunității”, a declarat Cătălin Sandu.

În perioada septembrie-noiembrie 2025, Transparency International Moldova a organizat 11 ateliere în 11 raioane, adresate aleșilor locali, atât la nivel municipal, cât și raional. Scopul acestor întâlniri a fost de a explica importanța avertizorilor de integritate într-o societate democratică, unde transparența și corectitudinea sunt fundamentale. Astfel de ateliere au fost necesare deoarece, în practică, mulți funcționari locali nu cunosc pe deplin mecanismele de protecție a avertizorilor și beneficiile implicării acestora în prevenirea corupției. Acest lucru poate conduce la ignorarea sau chiar hărțuirea avertizorilor, ceea ce afectează buna guvernare și încrederea cetățenilor în instituțiile publice.

Pentru anul 2026, TI Moldova își propune să extindă aceste activități în alte 15 raioane, astfel încât toți funcționarii de la nivel local să înțeleagă pe deplin rolul avertizorului de integritate și să poată contribui activ la crearea unui mediu administrativ transparent și responsabil. Această continuare este esențială pentru consolidarea culturii integrității la nivel local și pentru prevenirea fenomenelor de corupție și abuz de putere.

Autor: Victoria Borodin

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Etichete administrație publică locală, API Moldova, avertizori de integritate, corupție Moldova, integritate publică, protecția avertizorilor, raportarea neregulilor, Transparency International Moldova

Actualitate În Moldova

Avertizorii de integritate în Republica Moldova: Progrese modeste după șapte ani de aplicare a legii

Autor articol De Redactor
Dată articol 11.10.2025

Imagine simbol Sursa: Transparency International-Moldova

Republica Moldova a adoptat, în 2018, un cadru legislativ dedicat avertizorilor de integritate, conceput pentru a le oferi angajaților din sectorul public și privat posibilitatea de a raporta, în siguranță, corupția, abuzurile sau alte practici care pun în pericol interesul public. Deși legea a fost îmbunătățită ulterior, prin modificările din 2023, bilanțul celor șapte ani arată că numărul dezvăluirilor este redus, iar peste jumătate din sesizările depuse au fost respinse. Specialiștii în drepturile omului și anticorupție explică această situație prin teama avertizorilor potențiali de a fi supuși represaliilor, lipsa încrederii în măsurile de protecție oferite de instituțiile statului, dar și interpretarea eronată a legii.

23 de sesizări în 7 ani. Peste jumătate din cazuri, respinse

Începând cu anul 2019, Centrul Național Anticorupție (CNA) a înregistrat 23 de cazuri de avertizări de integritate. Datele oferite de CNA arată că în urma examinării sesizărilor, 7 cazuri au fost transmise altor instituții competente pentru a fi analizate și soluționate conform atribuțiilor legale, în 15 situații nu au fost confirmate încălcări, iar un caz este în proces de examinare.

În aceeași perioadă, Oficiul Avocatului Poporului, instituția care asigură protecția avertizorilor de integritate, a fost sesizat de peste 35 de persoane care au solicitat acordarea măsurilor de protecție. O parte din solicitări au fost respinse, iar Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a explicat că motivele țin de diverse impedimente de ordin legal sau instituțional.

„De-a lungul anilor, în procesul examinării cererilor prin care se solicită acordarea protecției, au fost identificate mai multe impedimente de ordin instituțional, legal sau interpretări eronate versus mandatul Avocatului Poporului pe segmentul Legii nr.165. Aceste circumstanțe, în ansamblu, nu permit instituției să intervină în toate cazurile când se înregistrează cereri de protecție. Prin urmare, multe cereri se resping, iar persoana percepe deciziile de încetare sau de respingere ca o eventuală lipsă de reacție a instituției”, spune Ceslav Panico într-un comentariu pentru Asociația Presei Independente (API).

Potrivit expertei anticorupție de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), Lilia Ioniță, mecanismul avertizorilor de integritate este utilizat insuficient, iar numărul de sesizări rămâne mult prea mic.

„Volumul de sesizări este foarte redus pentru o perioadă de peste șase ani, cu doar câteva cazuri anual și cu un procent semnificativ de cereri respinse sau restituite. Asta arată că mecanismul avertizorilor este utilizat modest, iar raportarea încă este timidă. În plus, cifrele prezentate sunt strict numerice, seci și nu includ informații despre finalitatea examinării, despre cum au fost remediate încălcările de lege raportate sau despre cazuri concrete de succes. Lipsa unor astfel de istorii, atât privind rezolvarea încălcărilor, cât și protecția efectivă a persoanelor, descurajează raportarea și reduce credibilitatea mecanismului”, a declarat Lilia Ioniță pentru API.

„Legea nu este pe deplin înțeleasă nici de potențialii avertizori, nici de autoritățile chemate s-o aplice”

Experta atrage atenția asupra unor carențe majore în aplicarea legii privind avertizorii de integritate, subliniind atât lipsa de informare a publicului și a autorităților, cât și insuficiența măsurilor de protecție în practică.

„În primul rând, multe sesizări nu întrunesc condițiile obligatorii, ceea ce reflectă fie necunoașterea procedurii de către cei care raportează, fie o abordare prea birocratică a autorităților. Legea 165/2023 nu este pe deplin înțeleasă nici de potențialii avertizori, nici de autoritățile chemate s-o aplice. Nu au fost desfășurate campanii complexe de informare, iar multe instituții publice nu și-au revizuit politicile și procedurile interne pentru a facilita raportarea și protecția avertizorilor. În cazurile acceptate, nu se oferă suficiente informații despre rezultatul final al examinării, despre ce încălcări au fost remediate și în ce domenii se fac cele mai multe dezvăluiri, deși aceste aspecte ar permite identificarea sectoarelor vulnerabile. Nivelul de protecție asigurat de legislație, deși adecvat pe hârtie, rămâne insuficient în practică, în lipsa unor exemple clare de persoane protejate efectiv și repuse în drepturi după tentative de represalii”, susține Lilia Ioniță.

La rândul lui, Avocatul Poporului, recunoaște că instituția pe care o conduce are competențe limitate și resurse insuficiente pentru a asigura protecția efectivă a avertizorilor de integritate.

„Instituția nu este responsabilă de examinarea dezvăluirilor de încălcare a legii efectuate prin intermediul diverselor canale (externe, publice), ci doar de acordarea măsurilor de protecție dacă se întrunesc cumulativ anumite circumstanțe. Mai mult, atribuțiile Avocatului Poporului privind asigurarea protecției avertizorilor sunt expuse în art. 24 a Legii nr. 165 foarte vag, nefiind clar ce măsuri de protecție pot fi oferite sau care acțiuni pot fi interpretate ca măsuri de protecție și care nu. În cadrul Oficiul Avocatului Poporului nu a fost creată o direcție sau subdiviziune separată cu personal dedicat exclusiv examinării cererilor de protecție a avertizorilor de integritate. Motivul este că instituția nu are suficient personal pentru a reprezenta avertizorii de integritate în instanțele de judecată, precum și în alte autorități publice, în vederea apărării drepturilor lor legitime”, spune Ceslav Panico.

Ombudsmanul mai spune că statutul de avertizor poate fi retras de CNA, ceea ce face imposibilă continuarea măsurilor de protecție, și că nu toate instituțiile publice au creat mecanisme interne de protecție, iar mulți angajați nu cunosc canalele de raportare.

Cine și în ce condiții poate deveni avertizor de integritate

În Republica Moldova, orice angajat sau fost angajat (până la 12 luni după încetarea raportului de muncă), stagiar, voluntar ori colaborator poate solicita statutul de avertizor de integritate. Sesizările privind practici ilegale pot fi depuse la CNA, prin linia națională anticorupție 0 800 55555, la oficiul central sau birourile teritoriale. După completarea formularului, solicitantul primește un document care confirmă statutul, iar informațiile furnizate sunt tratate confidențial. CNA are la dispoziție 30 de zile pentru a verifica dezvăluirea, iar în lipsa probelor statutul este retras.

Cadrul legal a fost actualizat în ultimii ani, pentru a extinde categoria persoanelor eligibile și tipurile de ilegalități raportabile. Astfel, legea prevede trei modalități de raportare: internă, externă și publică. Angajatorii au obligația să instituie mecanisme interne, CNA gestionează raportările externe, iar protecția avertizorilor revine angajatorului, în caz de raportare internă, sau Avocatului Poporului, în caz de raportare externă și publică.

Cum sunt protejați avertizorii de integritate și de ce sunt importante raportările?

Protecția avertizorilor de integritate se realizează în funcție de tipul dezvăluirii. În cazul celor interne, aceasta este asigurată de angajator, iar pentru dezvăluirile externe și publice, protecția se acordă prin Oficiul Avocatului Poporului, la cererea persoanei.

Conform legii actualizate, Avocatul Poporului primește și analizează cererile de protecție, reprezintă avertizorii în instanțele de judecată și în fața altor autorități publice pentru apărarea drepturilor lor, și întreprinde alte măsuri de protecție adaptate competențelor legale.

Experta anticorupție Lilia Ioniță subliniază că raportarea neregulilor este vitală pentru integritatea instituțiilor și pentru sănătatea democratică, întrucât poate preveni și corecta probleme fundamentale.

„Avertizorii pot anticipa și evita consecințe grave în domenii esențiale precum mediul, sănătatea publică, securitatea națională, dar și în domenii sensibile precum cel financiar sau cel alimentar. Pentru a fi motivați să raporteze, angajații trebuie să aibă certitudinea că legislația, precum și cadrul instituțional le oferă protecție reală și imediată, că există reguli clare și proceduri interne actualizate, că pot apela la canale de raportare accesibile și că există campanii de informare care să le explice drepturile și procedura. La fel de important este ca autoritățile să prezinte exemple concrete de cazuri rezolvate și de persoane protejate. O istorie de succes convingătoare este, de pildă, aceea în care un angajat semnalează nereguli la o achiziție publică, instituția îi protejează confidențialitatea și îl apără de represalii, ancheta este rapidă, contractul neconform este anulat sau corectat, prejudiciul recuperat, iar avertizorul își păstrează poziția fără consecințe negative. Publicarea unor astfel de exemple, chiar cu protejarea datelor personale, ar multiplica încrederea și ar motiva mai multe persoane să apeleze la acest mecanism”, spune Lilia Ioniță.

Protecția avertizorilor de integritate de la nivel „mediu” la „înalt”

La 8 iulie 2025, Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (ACN) a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat raportul de evaluare pentru Republica Moldova, în care protecția avertizorilor de integritate este evidențiată drept cel mai mare progres: scorul a urcat de la nivel „mediu” la „înalt”, cu +16,8 puncte față de 2023. Raportul subliniază rolul activ al Oficiului Avocatului Poporului și recunoaște existența unui mecanism funcțional, chiar dacă instituția nu dispune de o unitate dedicată exclusiv protecției avertizorilor.

Victoria Borodin

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Etichete avertizori de integritate, integritate

	EUR : 19.0778 MDL	-0,0938 ▼
	USD : 19.2733 MDL	-0,0227 ▼
	RON : 3.8839 MDL	-0,0181 ▼
	RUB : 0.3132 MDL	-0,0003 ▼
	UAH : 0.5221 MDL	-0,0004 ▼

Electorala 2025

Electorala 2025